951 matches
-
său, la un sfânt din tradiția creștină Alexie, omul lui Dumnezeu, care s-a smerit într-atât, încât a renunțat la familia înstărită în care s-a născut și a ales să trăiască neștiut de nimeni, în post, rugăciune și milostenie. Personajul lui Soljenițîn are o biografie tipică de martir creștin, deoarece el suferă o condamnare la douăzeci și cinci de ani în lagăr pentru convingerile sale religioase ("Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, că a lor este împărăția cerurilor"; Matei, 5, 10). Atitudinea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mulți liberți deveniseră puternici și se bucurau de un mare prestigiu. Deși a fost libert și centurion, Cornelius se bucura și de un anumit prestigiu social elogiat chiar de Faptele Apostolilor, 10, care ne informează asupra multor sale fapte de milostenie. Adjectivul multe nu trebuie înțeles doar cantitativ, ci și calitativ: pomenile numeroase și abundente ale centurionului ne vorbesc despre om înstărit. Generozitatea sa viza îndeosebi prima comunitate creștină care primea, din partea bogaților convertiți, cele mai ample ajutoare pentru întreținerea diferitelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
virtuți religioase admirabile, precum bunătatea, blândețea, caritatea, generozitatea, evlavia și frica de Dumnezeu, aspecte ilustrate de altfel și de prima istorie bisericească în persoana centurionului Cornelius, bărbat cucernic și temător de Dumnezeu, cu toată casa lui și care făcea multe milostenii poporului și se ruga lui Dumnezeu totdeauna. Autenticitatea acestei informații nu poate fi pusă la îndoială. Să fi fost așadar, centurionul Cornelius cel care ar fi format după sine sufletul religios al romanilor convertiți la Evanghelie? Potrivit mărturiei din Faptele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
sus sunt menționate următoarele: "La botezuri, înmormântări, împărtășirea copiilor preșcolari și a celor bolnavi, uneori la sărbătorile împărătești. Aceste servicii sunt oferite la directa solicitare a personalului angajat, preoții din familiile angajaților DGASPC Vâlcea sau binevoitori față de aceste cazuri de milostenie." În privința beneficiarilor care merg la slujbele religioase ținute la bisericile din apropiere, de asemenea, în același act se face o mențiune în care găsim următoarele: "Unii dintre beneficiari, participă din proprie inițiativă la slujbele religioase săvârșite în lăcașurile de cult
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
a descrie critic psihologia țăranului român, circumscrisă unei umanități degenerate fizic din cauza amestecului "cu multă țigănime". Buna dispoziție o îndeamnă pe Mili să fie simțitoare la suferința norodului ("nu-i venea să creadă că poate exista atâta mizerie"), însă de milostenia ei profită nu atât femeia, istovită de mulțimea nașterilor și de povara copiilor flămânzi, cât bărbatul bețiv și brutal, care aplică în familie legea cnutului. Dacă însă țăranii au sufletul ca neantul, dacă sunt primitivi și șireți, reproducându-se bezmetic
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
două-trei sute de lei pe care să-i întindă în mod judicios, până la prima chenzină. Spre deosebire de citadinii neaoși, cadrele didactice provenite din vatra vreunui sat, fie și ceva mai îndepărtat, erau cele mai avantajate. Acestea nu trebuiau să apeleze la milostenia nimănui în timpul celor aproape două luni de vacanță, deoarece se retrăgeau la casa părintească și, după o perioadă destul de lungă de pendulare între focul din vatră întreținut cu vreascuri și fundul grădinii, se întorceau și cu ceva provizii, poate și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
reflecții și comentarii etice ori psihologice formulate în discursul naratorului sau al unor personaje. Acestea evidențiază un sistem de valori, mentalități și comportamente specifice omului din popor. Astfel, aventura inițiatică a protagonistului urmărește formarea, afirmarea și consolidarea unor virtuți - răbdare, milostenie, hărnicie, cumpătare, echilibru, curaj și în țelepciune - care în final vor deveni atribute ale eroului. - Fii încredințat că nu eu, îi spuse Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută! Un alt argument este chiar evoluția
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Astfel, aventura inițiatică a protagonistului urmărește formarea, afirmarea și consolidarea unor virtuți - răbdare, milostenie, hărnicie, cumpătare, echilibru, curaj și în țelepciune - care în final vor deveni atribute ale eroului. - Fii încredințat că nu eu, îi spuse Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută! Un alt argument este chiar evoluția protagonistului, fiindcă reliefează concepția populară asupra forței modelatoare a experienței nemijlocite. Cele trei ipostaze pun în lumină cristalizarea treptată a conștiinței de sine și a cunoașterii celorlalți
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se datorează astfel și celor doi formatori (mistagogi). Item 2: evidențierea unei trăsături a personajului ales, prin două episoade/citate/secvențe comentate Impulsionat cu asprime de Spân, sprijinit cu blândețe de Sfânta Duminică, HarapAlb descoperă virtuți definitorii pentru omul moral: milostenia, bunătatea, hărnicia, răbdarea, cumpătarea, modestia, curajul, înțelepciunea. Dintre toate aceste calități morale, care vor deveni în final atribute ale eroului, se evidențiază milostenia și bunătatea, trăsături determinante pentru formarea și afirmarea personalității prințului. Aceste trăsături sunt evidențiate direct (— Fii încredințat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cu asprime de Spân, sprijinit cu blândețe de Sfânta Duminică, HarapAlb descoperă virtuți definitorii pentru omul moral: milostenia, bunătatea, hărnicia, răbdarea, cumpătarea, modestia, curajul, înțelepciunea. Dintre toate aceste calități morale, care vor deveni în final atribute ale eroului, se evidențiază milostenia și bunătatea, trăsături determinante pentru formarea și afirmarea personalității prințului. Aceste trăsături sunt evidențiate direct (— Fii încredințat că nu eu, îi spune Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută!) și indirect, prin modelul comportamental, prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
aceste calități morale, care vor deveni în final atribute ale eroului, se evidențiază milostenia și bunătatea, trăsături determinante pentru formarea și afirmarea personalității prințului. Aceste trăsături sunt evidențiate direct (— Fii încredințat că nu eu, îi spune Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută!) și indirect, prin modelul comportamental, prin faptele erou lui, prin relațiile sale cu celelalte personaje. Astfel, în secvența primei întâlniri cu Sfânta Duminică, crăișorul trece proba milosteniei numai după ce încercase mai întâi să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
îi spune Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută!) și indirect, prin modelul comportamental, prin faptele erou lui, prin relațiile sale cu celelalte personaje. Astfel, în secvența primei întâlniri cu Sfânta Duminică, crăișorul trece proba milosteniei numai după ce încercase mai întâi să o alunge pe bătrâna nevoiașă din grădina palatului. El învață acum că nu trebuie săi dis prețuiască pe cei umili, descoperind sensurile milei creștine și bucuria de a face binele pentru cei asupriți și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în nici un chip păcatele pentru care ne pocăim sau pentru care conștiința noastră are remușcări” (cap. V). Iertarea păcatelor se înfăptuiește prin harul botezului, prin martiriu, pocăință, prin simțământul dragostei care dărâmă munții păcatelor, căci ,,dragostea acoperă multe păcate“, prin milostenie, vărsarea de lacrimi, chinul inimii și al trupului, prin mijlocirea celor cuvioși, prin milă și credință, prin bunătatea și iertarea manifestată față de alții și prin aducerea altora la credință și mântuire, prin predica și sfaturile noastre (cap. 7-8). Apoi se
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
culoare, de clasă socială și de profesie. El a făcut să fie recunoscută demnitatea muncii și obligația ca toți să i se supună. El a recunoscut întîietatea valorilor morale care singure îl înnobilează pe om. Legea universală a dragostei și milosteniei a făcut din fiecare un aproape al nostru (...) . Toate aceste învățăminte și consecințele practice care decurg din ele au răsturnat lumea. Această revoluție s-a petrecut sub inspirația progresivă a Evangheliei, care a modelat generațiile printr-o muncă lentă, adesea
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din noi este credincios”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 4, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 271) „Credința este o cunoștință ce nu se poate dovedi. Iar dacă e cunoștință ce nu se poate dovedi, atunci credința este o legătură mai presus de fire, prin care în chip neștiut și indemonstrabil ne unim cu Dumnezeu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
decât în Duhul Sfânt”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 5, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 272-273) „... nu e cu putință a plăcea lui Dumnezeu fără credință”. (Ava Dorotei, Diferite învățături folositoare de suflet, cuv. 2, cap. 1, în Filocalia..., vol. IX, p. 497) „Credința este mama noastră a tuturora, când îi urmează nădejdea și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
clatine în credință!” (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: <<Dar 11 având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 9, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 279) „Tuturor virtuților le premerge credința din inimă, pe care o are cineva atunci când sufletul nu poartă în el o socotință îndoielnică, ci a lepădat cu desăvârșire iubirea de sine (iubirea trupească și egoistă de sine, numită filavtia de către
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
moartă (Iac., 2, 20)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) „Să ne sârguim să ducem o viață plină de fapte bune, pentru ca răsplata să ne fie îndoită: una, cea gătită pentru răsplătirea faptelor noastre, alta, cea gătită pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru tăria credinței noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce spune: << Dar având același duh al credinței, precum este scris>>; și la <<Crezut-am, pentru aceea am grăit... >>, 10, în vol. Despre schimbarea numelor. Despre răbdare. Despre milostenie..., p. 280) 12 „Domnul a împreunat păzirea tuturor poruncilor cu dreapta credință, știind că nu e cu putință să-i aducă omului mântuirea numai una dintre ele, despărțită de celelalte”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic despre viața morală, despre cunoștință
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
judecata lui Dumnezeu ar fi toată numai judecată și ne-ar fi răsplătit automat după vrednicia faptelor pe care le-am făcut, ce nădejde ar mai fi? Cine dintre noi toți s-ar mai fi mântuit? Dar așa, Domnul iubește milostenia și dreptatea (Ps. 32, 5). Că Domnul face din milostenie ajutor de judecător; o ridică pe tronul dumnezeiesc de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? (Ps
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ar fi răsplătit automat după vrednicia faptelor pe care le-am făcut, ce nădejde ar mai fi? Cine dintre noi toți s-ar mai fi mântuit? Dar așa, Domnul iubește milostenia și dreptatea (Ps. 32, 5). Că Domnul face din milostenie ajutor de judecător; o ridică pe tronul dumnezeiesc de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? (Ps. 129, 3). Deci, nici milostenia fără judecată și nici judecata
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
5). Că Domnul face din milostenie ajutor de judecător; o ridică pe tronul dumnezeiesc de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? (Ps. 129, 3). Deci, nici milostenia fără judecată și nici judecata fără milă. Dumnezeu, înainte de judecată, iubește milostenia; după milostenie, vine la judecată. Acestea sunt unite una cu alta: mila cu judecata. Asta, pentru ca nu cumva mila, fiind singură, să se îngâmfe și nici judecata, tot
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
tronul dumnezeiesc de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? (Ps. 129, 3). Deci, nici milostenia fără judecată și nici judecata fără milă. Dumnezeu, înainte de judecată, iubește milostenia; după milostenie, vine la judecată. Acestea sunt unite una cu alta: mila cu judecata. Asta, pentru ca nu cumva mila, fiind singură, să se îngâmfe și nici judecata, tot singură, să ducă la deznădejde”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de judecată și așa judecă pe fiecare. Că spune Scriptura: Dacă Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? (Ps. 129, 3). Deci, nici milostenia fără judecată și nici judecata fără milă. Dumnezeu, înainte de judecată, iubește milostenia; după milostenie, vine la judecată. Acestea sunt unite una cu alta: mila cu judecata. Asta, pentru ca nu cumva mila, fiind singură, să se îngâmfe și nici judecata, tot singură, să ducă la deznădejde”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la Psalmi, omilie la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
până ce nu-i judecă mai întâi. De aceea îi și așază înaintea Lui și le spune păcatele. Ei vor grăi cu blândețe, dar nu le e de nici un folos acum blândețea. Și pe bună dreptate, că au trecut cu vederea milostenia, fapta aceea atât de mult iubită de Dumnezeu. Profeții neîncetat spuneau aceasta: Milă voiesc, și nu jertfă (Osea 6, 6), iar Legiuitorul, prin toate, spre milostenie i-a îndemnat și cu cuvântul și cu lucrul. Însăși firea oamenilor tot asta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]