1,624 matches
-
care urcaseră aceste trepte În ultimele secole. Ce rugăciuni purtau ei În suflet, ce micoze Între degetele de la picioare? La Început, menținu un ritm susținut, trecând pe lângă tarabe cu artefacte nibbana, statuete cu Buddha, unele grosolane, altele delicate, pagode În miniatură și castronașe și cutii din straturi de lac. Dar la capătul a o sută de trepte, Începu să-i fie greu să respire altfel decât ca și cum ar fi fost pe punctul de a-și da obștescul sfârșit. Le făcu semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
acesta, a cărui stare actuală atestă desigur o vechime apreciabilă, n-o știu. Înfățișarea sa e caracteristică; ea evocă nu numai viața vechei noastre aristocrații, dar felul ei de viață și spiritul ei. Strada Carol, altădată strada Copou, această pitorească miniatură de bulevard occidental, oferă, încă, una din cele mai frumoase și caracteristice colecții de case boierești din alte timpuri, în special din cursul secolului precedent. Nu palate în sensul occidental al cuvântului; nu castele întărite, cum se mai văd în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
ca să spună adevărul despre soldatul Ryan), când la circ, dansând stingher pe sârmă ori sărind prin inele de foc, când la secția unu, pe Ana Ipătescu, închis pentru tulburarea ordinii publice. Îi confecționasem chiar și-o pereche de cătușe în miniatură, din cauciuc și-oțel inox, cu care să-l pot aresta după pofta inimii: repede și-n liniște. Sigur că Bismarck părea mai mult o proiecție decât un simplu deget (indiferent cât de impresionant), un soi de imagine obsesivă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
curgea fără oprire din sintetizator și-acordeon, ca vremea de-afară. Geamurile picurau, pe tavan se formase condens. Podeaua băltea ușor. Până și scaunele păreau înmuiate: placajul se descojise și apa se strecurase prin adâncituri, formând iazuri și heleștee în miniatură. O culoare leneșă, păstoasă, de șuruburi ruginite. Cine știe câte bacterii și spirochete își făceau de cap pe-acolo și de câtă vreme, pândindu-te să-ți scufunzi pantalonii în microclimatul lor. Am coborât direct la „Pescărie“, tăcuți și murați. Seara, ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și i-am arătat-o lui Lupu, făcându-i un semn cu degetul la gură. N-am lăsat-o din mână, m-am deplasat lângă el ca s-o vadă. Cu vârful degetului, i-am indicat grupul de linii în miniatură. „Pare un code-bar...“, a șoptit. „Da. Pe care mașinăria din sacoșa ta ne va ajuta să-l citim.“, i-am zis la ureche. Tânărul Lupu a ridicat sacoșa, deschizându-i cu grijă clapetele. Le ținea ușor, între degete, să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
1 martie, Anticarii se pomeneau îndepărtați de autorități și-n locul lor se instalau, pentru câteva ore, vânzătorii de chilipiruri. Tarabele erau luate cu asalt de-o producție delicată și sentimentală, dedicată publicului feminin: ursuleți, coșari de plastic, ulcele în miniatură, Hristoși capturați în bule de sticlă, puișori de puf, cristale magice, bețișoare parfumate, ghiocei de ceramică, prosoape, inimioare de catifea, iepuri vii, sutiene din Republica Moldova. De-o parte și de alta a trotuarului se ridicau corturi dungate cu verde sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
naștere în catedra de literatură română. În timp ce Mihnea scutura colecțiile din „Analele Universității“ (un nume parcă predestinat să se-odihnească în clădirea asta), am tras cu urechea. Dinspre geam venea un zgomot, un fel de păcănit ritmic, de atelier în miniatură. „E țeava.“, mi-a explicat Mihnea, cu spatele la mine. Vâra de zor lanterna printre foi și coperți, fără succes. „Așa e pe cupru. Efectul de dilatare.“ L-am lăsat să se-agite în continuare. Nu căutam unde trebuie. Căldura se evaporase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
o crustă de zăpadă care atârna ca o prelată pe-o Dacie veche. Pe Währinger Strasse, am depășit restaurantul studenților, apoi reprezentanța turistică a României. Se întrezăreau niște poze cu Predealul, o mască țărănească și-un car cu boi în miniatură. Șandramaua părea pustie. După încă vreo sută de metri, la intersecția cu Berggasse, am oprit în fața unor ziduri galbene, de secol 19. Prin apropiere, se simțea prezența lui Freud. Amorașii pluteau pe calcane, roz și grăsunei, cu obrajii restaurați pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vieții și-ale morții, ritmul, frecvența și intensitatea amintirilor noastre. Ei țes memoria, deplasează blocurile de stări și evacuează sentimentele indezirabile. Ei sunt transportatorii de imagini. Tot ei depozitează reziduurile propriilor construcții neuronale în mintea oamenilor, ca niște arhitecți în miniatură. Ei degradează sau împrospătează conținutul neuronal al gândurilor, ei blochează celulele moarte ale amintirilor și pompează informații noi prin fluxul ocular, sangvin sau tactil. Naniții sunt niște paraziți folositori, un fel de coloniști microscopici, toleranți dar exigenți, care circulă liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ca zăpada să se așeze seara, din nou, deasupra porticului și a arcului cu deschidere către curtea Palatului Dogilor, propunând, bineînțeles alte figuri arhitectonice. Mai departe, În lagună, insula San Giorgio Maggiore apărea ca o nălucire a iernii, ca o miniatură În alb și gri, acoperită uneori de cortina groasă a ceții, care reducea totul la imediata apropiere. Iar insulele ceva mai depărtate, dar perfect vizibile În restul anotimpurilor, precum Murano sau Burano, dispăreau, adeseori, ascunse de faldurile mișcătoare ale unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
odată cu sakura, floarea de cireș. Acest moment era, În fiecare an, cea mai mare sărbătoare a Japoniei. Pe aleile templelor, În grădinile migălos amenajate, cu poduri arcuite peste mici pârâiașe, cu arbori pitici și cascade create anume pentru imitarea În miniatură a măreției naturii, În Împrejurimile orașelor, lumea făcea lungi plimbări, admirând grația și frumusețea florii de cireș. Nu chiar toată lumea, firește, ci mai ales familiile nobile și cele ale samurailor. Prezența celor din categorii sociale mai joase, și mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
că asta Înseamnă un fel de artist. Shogunul Îi cere părerea În multe privințe, chiar când e vorba de tablouri sau poezii. - Tatăl tău scrie poezii? Midori izbucni Într-un râs cristalin care umplu curtea ca o cascadă iute, În miniatură. - Tatăl meu? Nici pomeneală. Vorbeam de shogun. - Shogunul scrie versuri? Întrebă Oan-san, din ce În ce mai uimit. - Scrie versuri frumoase și mai tot timpul pictează. - Mai tot timpul pictează? căscă ochii băiatul. Nu conduce țara? Nu se Întâlnește cu generalii? Fetița nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
fluviu, același și mereu altul. - Programul fiecărei zile cuprinde ore de meditații, ore de antrenament, ore de studiu și ore de activități gospodărești, Îi spunea Liu Huang. Se citesc cărți clasice În limba chineză, japoneză, turcă și persană. Se pictează miniaturi, iar unii călugări au darul sculpturii. Sunt respectate cele opt ore de somn necesare organismului, dar se practică și tehnici yoga menite să alunge oboseala. Uneori, cei care urmează să plece În misiuni aplică și tehnicile care Înlocuiesc somnul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
bea șampanie, fuma țigarete și juca cărți cu curtenii și adiutanții săi. Ceea ce a făcut în urmă la Pirot și Niș se poate scrie pe-o unghie. Când un asemenea principe este a se face rege al unui regat în miniatură firește că nu poate să se aștepte a fi salutat și felicitat de opinia publică a Europei ca vecinul său mai viteaz și mai isteț din josul Dunării. Putem însă să pronunțăm speranța ca coroana regală să nu-i prea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deloc pasivitatea aceasta, încît micii boieri feudali [î]și ridicară capetele tot cu mai multă sumeție în Albania de nord. Aproape fiecare căpetenie de ginte exercita în numele sultanului drepturi de suveranitate și toată țara se risipi în mici state în miniatură. Atunci muri Chior Mehmed. Urmașul său a fost tot din familia Bușatlia, anume Mahmud, supranumit "Cel Negru", Cara Mahmud. Tradițiunea albaneză a păstrat aproape intactă imaginea acestui om estraordinar. Sânt cam o sută de ani de atunci de când Cara Mahmud
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu manele, hărți rutiere, cărți (la comandă domnu'! îmi spune un vânzătorul) de la literatura tânără Polirom la literatura verde legionară, pliante publicitare, oferte transport de bagaje Atlasssib, țigănci care cerșeau voios, un mini-stand cu covrigi și gogoși calde. România în miniatură. Mi-a plăcut mult.) 22 februarie 2001 Emisiune "economică" pe M6, dedicată traficului de inteligență din Est. M6 este un post de televiziune comercial. Se discută despre informaticienii români recrutați în universitățile românești, aduși în Franța și închiriați apoi "cu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
din București în cadrul unei campanii publicitare de recrutare de tinere talente bancare). Fac service à la table (citește chelner de lux, discret) chez Madame de Launay, o burgheză scăpătată, proprietară a unui magnific hôtel particulier (un fel de palat în miniatură) undeva la marginea unei păduri din cartierele "verzi" ale Genevei. Organizează mese sofisticate pentru alți burghezi și, mai ales, pentru "ciocoii" de afaceri ai locului (există așa ceva și acolo, există, spre marea mea mirare) care nu vor ști niciodată să
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
să se dezvolte după un plan unitar și integrat, pe un teren deținut În Întregime de stat, și În condiția În care toate contractele, licențele comerciale și deciziile privind zonificarea aparțineau agenției de planificare (Novacap), premisele păreau favorabile realizării unei „miniaturi utopice”. Cât de reușit a fost orașul Brasília ca spațiu utopic extrem-modernist? Dacă Îl judecăm În funcție de diferența față de unele orașe braziliene vechi, atunci a reprezentat un succes considerabil. Dacă Îl apreciem pe baza capacității de a transforma restul țării sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
aceea că, În anumite Împrejurări, ceea ce eu numesc miniaturizarea ordinii poate Înlocui realitatea. O fațadă sau o zonă mică și ușor de administrat, unde domnesc rânduiala și disciplina, poate ajunge să fie un scop În sine; reprezentarea poate sabota realitatea. Miniaturile și experimentele de mici proporții au, desigur, un rol important În studierea fenomenului În ansamblul său. Machetele de avioane și tunelurile de simulare sunt etape esențiale ale conceperii de noi aparate de zbor, Însă când cele două faze sunt confundate
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Înainte de a se Înhăma la acțiuni mai ambițioase. Cu toate acestea, multe dintre proiecte s-au materializat În ferme demonstrative care acaparau o mare parte dintre echipamentele, fondurile și forța de muncă și așa insuficiente. O vreme, câteva dintre aceste miniaturi prețioase ale progresului și modernizării au fost păstrate. Un sat influent de trei sute de locuitori a reușit să achiziționeze patru buldozere, nouă tractoare, o mașină de teren, șapte camioane, o moară de porumb și un generator electric și să angajeze
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de respectare a directivelor sale. Cei care Își propun să ducă la Îndeplinire asemenea planuri nu suportă să fie dezamăgiți din cauza Încăpățânării unor realități sociale și fapte materiale. O reacție la această frustrare este retragerea În sfera aparențelor și a miniaturilor, a orașelor model și a satelor Potemkin. Este mai ușor să construiești Brasília decât să transformi radical Brazilia sau pe brazilieni. Efectul acestei retrageri este crearea unui spațiu utopic restrâns și relativ auto-suficient, unde aspirațiile extrem-moderniste să poată fi cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
măsuri care să mențină trează prin religie, conștiința de neam a sârbilor, bulgarilor și grecilor. În acest an, domnul face prima danie mănăstirii Zografu de la Muntele Athos. Domnul trimite mănăstirii un manuscris, Faptele apostolilor, scris pe pergament și împodobit cu miniaturi splendide. Din miile de manuscrise aflate în bibliotecile rusești, rușii au ales, cum a scris Emil Turdeanu, acest manuscris ca să reprezinte vechea artă rusească. Pentru întărirea alianțelor cu vecinii din Nord și Nord-Estul Moldovei, „În anul 6987 (1463), iulie 5
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toți preoții, aducând Sfânta Evanghelie și cinstita cruce în mâinile sale ca înaintea unui împăratu și biruitoriu de limbi păgâne, de l-au blagoslovitu.” În 1473, Ștefan dăruia mânăstirii de la Humor un Tetraevanghel, în care domnul este înfățișat într-o miniatură, stând în genunchi la picioarele Maicii Domnului. La sfârșitul manuscrisului, se arată că donatorul a fost “Binecinstitorul și de Dumnezeu iubitorul împărat, Io Ștefan voievod, domn al țării Moldovlahiei.” În general, istoricii noștrii s-au sfiit să traducă pe slavonescul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a crezut, pornind de la o litografie făcută de Gh. Asachi, că domnul avea mustăți și o barbă impunătoare. Episcopul Melchisedec s-a străduit să îi convingă pe istorici că adevăratul portret al lui Ștefan cel Mare este cel din miniatura de pe o foaie din Tetraevanghelul de la Humor. Întâmpinată cu multe rezerve, opinia episcopului a fost acceptată până la urmă. G. Balș, N. Iorga, O. Tafrali au făcut o descriere a portretului lui Ștefan cel Mare, pornind de la tablourile votive din bisericile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
rezerve, opinia episcopului a fost acceptată până la urmă. G. Balș, N. Iorga, O. Tafrali au făcut o descriere a portretului lui Ștefan cel Mare, pornind de la tablourile votive din bisericile ridicate de domn. Un studiu despre portretul domnului din pictură, miniatură și broderie a fost făcut de Teodora Voinescu. Primul și cel mai expresiv portret este, după Teodora Voinescu, cel din miniatura de pe fila din Tetraevanghelul de la Humor. Cel de-al doilea portret, făcut înainte de portretele din tablourile votive, este cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]