742 matches
-
în școli, în loc de clase; în universități, în loc de facultăți. Ceea ce este interesant e că, deși invocă democrația și drepturile omului, aceste grupuri pot manifesta la rândul lor tendințe nedemocratice, vezi de exemplu tendința UDMR de a pune monopol pe statutul de minoritar, inclusiv când deține portofoliul Minorităților și când are secretar de stat în MEN și tendința etniei rome de a căpăta drepturi speciale în condițiile în care își menține în interiorul comunității proceduri normative parastatale și în care femeile din propria comunitate
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
redus: discriminarea de gen și cea de vârstă. Nu par să fie percepute probleme serioase referitoare la discriminarea etnică, rasială, apartenență religioasă, afiliere politică, starea materială, orientare sexuală. Dar universitățile sunt destul de omogene, iar în privința orientării sexuale este clar că minoritarii o ascund, iar heterosexualii spun „nu este cazul”. Am analizat felul în care arată universitățile și din perspectivă instituțională. Luând ca standard dezirabil o universitate dinamică (conduceri nemulțumite, căutând evoluția, aparat administrativ realist și critic, profesori și critici mulțumiți, studenți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
control din aeroport este considerat a fi ceva intolerabil? Se poate permite practicarea unor ritualuri străvechi care sfidează contextul civi lizat al Occidentului? * Paradoxul - un risc al toleranței. Situația este sugestiv și profund descrisă de andrei Pleșu prin următorul exemplu: minoritarul etnic, sexual și religios solicită să i se recunoască diferența, dar, în același timp, să te comporți față de el ca și cum diferența n-ar exista. Principiul subiacent este următorul: „Diferența care ne desparte e secundară față de umanitatea care ne unește”. Prin
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
unor persoane, evenimente și fapte, ceea ce poate pune la dispoziția cercetătorului un volum impresionant de date. -Facilitează explorarea unei probleme de studiat și poate pregăti terenul pentru o cercetare experimentală. -În cazul în care vizează cazuri în care sînt implicați minoritari de orice fel, face cunoscută opinia și poziția acestora, deoarece majoritatea cercetărilor prezintă perspectiva majoritarilor. -Este una dintre cele mai utile și mai folosite metode în studiile cu caracter evaluativ (de exemplu, impactul unor reforme curriculare asupra unei/unor instituții
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
probleme de naționalitate. Însă vedem o nemulțumire la sârbii, ungurii, slovacii și alții de la noi, căci confrații lor au voie să facă călătorii mai multe pe timp de un an în străinătate, și ei nu le pot face. Așa-zișii minoritari din țara noastră sunt conștienți că nu au mai puține drepturi decât populația majoritară, dar au foarte puține drepturi față de conaționalii lor din țările respective, care au un nivel de viață mult mai ridicat și se bucură de multe libertăți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Fiarei” (notă din 28 ianuarie 1955, În Caietul albastru, vol. 1, p. 227). Un ispirat cavaler al euforionismului a fost Nego, sinteză, cum el Însuși scria, Între „spiritul grec, apolinic și fausticul modern al europeanului, adică dinamismul, avântul nesăbuit”. Un minoritar, nu doar erotic, ci un ales, Întruchipând ardenta condiționare, cu adevărat intrinsecă, originară, scutită de negocierile acomodante ale sinelui, Între libertate și frumos, nu doar Între libertate și morală, cum Îndeobște se susține. Rezistența scriitorului sub comunism, onorată cu Închisoarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
unor colegi de breaslă. Solidarizându-se spontan cu scriitorul Sütó András, rănit În timpul conflictelor interetnice din Târgu-Mureș, Paul Schuster avea să formuleze, Într-o scrisoare către noul președinte al Uniunii Scriitorilor, o doleanță plină de tâlc: „Vreau să văd pe minoritarul meu de suferință, tovarășul meu de exil Ion Luca Caragiale, Într-o piață publică! În centrul Bucureștiului, nu ascuns În grădina părăginită din str. Nuferilor!”. În anii următori, după ce textul meu Felix Culpa fusese receptat ca ultragiu național În România
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
atunci, În holul hotelului de pe Budapester Strasse. Acum, am băut o „tărie” pentru noua revedere. Am petrecut, apoi, seara, tensionați, Împreună cu Cella și Ingrid, nu la restaurantul grecesc din apropiere, ca de obicei, ci la unul portughez. Atracția sa spre minoritari și exotic nu se dezmințea. Exilul acestui „vlaho-neamț”, cum se definea, care tradusese peste cinci mii de pagini din literatura română și rămăsese Îndrăgostit de Caragiale, Arghezi, Dinicu Golescu, Panait Istrati, nu se rezolvase prin Încetățenirea În patria limbii sale
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rezultă că, în aceeași perioadă personalul din întreprinderile industriale prezenta următorul procentaj: În industria mare, la 994 întreprinderi cu peste 100 salariați: Aceste statistici nu lămuresc proporția evreilor întrebuințați în înteprinderile industriale, deoarece numărul lor este cuprins în acel al minoritarilor. Totuși, față de situația de fapt, cel mai mare număr de „minoritari” cât și din „străini” (cu pașaport) erau evrei. Pe de altă parte, categoriile de personal evreesc activând în economia româ nească și încadrând întreprinderile mari și mici se puteau
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
procentaj: În industria mare, la 994 întreprinderi cu peste 100 salariați: Aceste statistici nu lămuresc proporția evreilor întrebuințați în înteprinderile industriale, deoarece numărul lor este cuprins în acel al minoritarilor. Totuși, față de situația de fapt, cel mai mare număr de „minoritari” cât și din „străini” (cu pașaport) erau evrei. Pe de altă parte, categoriile de personal evreesc activând în economia româ nească și încadrând întreprinderile mari și mici se puteau împărți astfel: - Cetățeni români: - Evrei „pământeni” stabiliți de mai multe generații
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și 20% străini pentru fiecare categorie de personal. În primii doi ani de aplicare a acestei Legi s’a constatat că numărul cetățenilor străini întrebuințați în întreprinderi a scăzut spre a se adapta procentajului stabilit de Lege. În schimb, numărul minoritarilor cu cetățenie română crescuse la personalul administrativ de la 30,80% la 58,30%, la personalul tehnic superior de la 32% la 50% iar la personalul lucrători calificați de la 23% la 47,46 %. Criteriul cetățeniei nu a determinat deci naționalizarea reală a
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
58,30%, la personalul tehnic superior de la 32% la 50% iar la personalul lucrători calificați de la 23% la 47,46 %. Criteriul cetățeniei nu a determinat deci naționalizarea reală a personalului între prinderilor, ci a micșorat numai proporția de străini în favoarea minoritarilor, în care intrau însă bineînțeles și evreii. Din acest punct de vedere menționăm că, din cei 203.423 capi de familie evrei supuși revizuirii cetățeniei, conform Legii din 28 Ianuarie 1938, s’a confirmat încetățenirea pentru 126.283 cazuri, așa cum
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
suspendat aplicarea tuturor legilor antisemite sau de naționalizare economică, tocmai din cauza războiului, pe motivul de a nu-și scădea potențialul economic și financiar. 3/. - Golul creat prin eliminarea evreilor de pe piața economică a început a fi ocupat în special de minoritari și străini. Este de reținut de asemenea presiunea capitalului german, care caută plasamente și investiții în întreprinderile române. Acest fapt, în parte nedorit de guvernul german, se datorește și tendinței capitaliștilor germani de a-și plasa o parte din disponibilități
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ansamblu unitar, înglobând toate dispozițiunile legislative relative la evrei. 2/. Nevoia de a se lua urgente măsuri pentru imobilizarea în mâinile evreilor a fondurilor de comerț, industriilor etc., în scopul de a se împiedica înstrăinarea acestor bunuri în mâna altor minoritari sau străini, în dauna ideii de românizare. În vederea soluționării ulterioare și definitive a situației acestor bunuri, în scopul românizării lor, este nevoie de o documentare reală și completă asupra tuturor datelor care interesează această problemă. 3/. Necesitatea stabilirii pentru evreu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
GRAIUL ROMÂNESC, publicație apărută la București, lunar, între ianuarie 1927 și decembrie 1934, ca organ al societății omonime, cu specificarea: „Iese lunar pentru cercetarea problemei românilor din afară de hotare și a românilor minoritari.” Scopul revistei, care este condusă de un comitet, va fi precizat și într-o notă intitulată Ce urmărește „Graiul românesc”?: „Toate crâmpeiele de români din străinătate vor apărea cu nevoile și speranțele lor, precum și toate acele regiuni unde românii au
GRAIUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287333_a_288662]
-
rând științific și documentar, revista cuprinde studii, statistici, reportaje, recenzii, însemnări pe teme istorice, lingvistice, etnografico-folclorice, demografice, culturale, încercând să dea o imagine pe cât posibil exactă a situației diferitelor comunități românești din afara țării sau din unele regiuni unde românii erau minoritari. Textele sunt însoțite adesea de ilustrații și hărți și sunt rezumate în limbile franceză, italiană, germană, engleză. Printre semnatari se numără Sextil Pușcariu (Românii din Istria, Romanitatea limbii române), Theodor Capidan (Românii din Macedonia), Ioan Nistor, Ioan Lupaș, P.P. Panaitescu
GRAIUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287333_a_288662]
-
dețin ponderi reduse care nu cunosc fluctuații. Printre acestea se numără: sârbii, turcii, tătarii, aromânii, macedonenii, sașii. Scăderea numărului membrilor unora dintre etnii se datorează în principal mobilității populației, pe când creșterea se asociază cu stabilirea în oraș a unor noi minoritari, cum este cazul romilor. Structura confesională Cele mai vechi lăcașe de cult de pe teritoriul orașului sunt o biserică de lemn din 1792 și o biserică zidită din 1884. Alături de Parohia Fetești-Oraș, s-a înființat, începând cu 1882, parohia Fetești-Dudești, formată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
român și Biserica Catolică din România (cu respectarea reciprocă a drepturilor cuvenite celor două părți) și consolidarea relațiilor dintre România și Statul Papal. În plus, s-a sperat ca prin acest act să se mai tempereze acțiunile antiromânești ale unor minoritari catolici aflați în slujba revizionismului maghiar și să-i determine să accepte realitatea politico-teritorială consfințită prin tratatul de la Paris- Versailles"292. Consensul partidelor politice în vederea semnării Concordatului subliniază faptul că a existat o necesitate clară pentru adoptarea lui și nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
condițiile în care conjuctura din țara noastră a fost una particulară și complicată, datorită existenței mai multor rituri, etnii și ordine misionare. La acestea se adaugă crearea (relativ târzie) unui cler și a unei ierarhii ecleziastice românești, a statutului confesional minoritar existent, toate fiind puse într-un context politic extrem de tensionat, care a anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după Primul Război Mondial și după înfăptuirea Marii Uniri (un moment extrem de important din istoria României) a fost una delicată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
împuternicirea Papei de a acționa pentru "buna organizare și desfășurare a acestei manifestații, unice"850 până în acel moment. În unele țări (printre care și România), statutul catolicilor (prin urmare, și al presei catolice) era mult mai complicat, din cauza condiției de minoritari într-un stat majoritar ortodox, a diversității entice sau de rit, dar și a existenței unui număr semnificativ de ordinine misionare. În consecință, Comitetul organizator a acordat o atenție sporită acestor cazuri, inclusiv României, cerând nunților apostolici să se implice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a investigat situația din Palestina 124 (1945), pe baza rapoartelor făcute în anii următori (1946, 1947), a vizat găsirea unor soluții care să determine încheierea conflictului; din punct de vedere teritorial raportul comisiei propunea două planuri (unul majoritar și unul minoritar) pentru împărțirea Palestinei, reprezentând în viziunea acestora singura condiție pentru rezolvarea disputei dintre cele două populații.125 În cele mai multe cazuri anchetă internațională joacă un rol esențial în soluționarea conflictelor determinând o fază de dezangajare/dezamorsare care poate oferi șanse reale
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
teritoriilor palestiniene ar fi trebuit să fie acordate statului evreu, celelalte 3 în proporție de 43% revenind statului arab; Ierusalimul și împrejurimile sale (0,65%) urmau să fie declarate zona internațională, sub administrație ONU. Cel de-al doilea plan, cel Minoritar propunea crearea unui stat federal după o perioadă tranzitorie de maximum 3 ani, în timpul căreia autoritatea desemnată de Adunarea Generală a ONU trebuia să răspundă de administrarea Palestinei și de pregătirea instituțională a viitorului stat, în vederea acordării independenței; din punct
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
apelat la plecarea în mod individual sau în grupuri mici, pentru ca la 12 mai 1943 să se semneze o convenție între autoritățile germane și cele române, în virtutea căreia avea să se facă recrutarea pe scară largă a etnicilor germani. Numărul minoritarilor germani din România încorporați în trupele germane se ridica oficial, la 30 iunie 1943, la 41.560, pentru ca până la sfârșitul aceluiași an în SS să se afle 54.000, alți 15.000 fiind în Wehrmacht, în organizația „Todt” și în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întrucât devenise în 1989 „numărul șapte” pe o listă neagră a serviciului secret român. Articolul rezumă cele patru decenii de existență ale instituției represive, fiind analizați și anii, încă tulburi, de după 1990. Pe bază de documente este demontat mitul românilor minoritari în rândul ofițerilor superiori între anii 1948 și 1953 (p. 30), iar în final ne este prezentată organizarea temutului aparat de represiune pe departamente, de la constituire și până în 1989 (pp. 48-53). Dennis Deletant apreciază contribuția autorului și subliniază importanța acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al regelui. SSI XE "SSI" s-a extins În perioada dictaturii regelui Carol XE "regelui Carol" , devenind un mare serviciu de informații care s-a ocupat În special cu spionajul intern și cu strângerea de informații privind deplasările legionarilor, politicienilor, minoritarilor și, În general, despre cei suspectați de activitate subversivă Împotriva regimului. După abdicarea regelui, Antonescu XE "Antonescu, Ion" a păstrat Serviciul ca o unitate specială În cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, sub comanda sa personală, Împiedicând astfel orice control asupra lui
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]