3,813 matches
-
pământ, ci se usca, așa, pe la jumătatea drumului; soarele, când răsărea, dădea înconjur orizontului, dar nu se mai ridica pe boltă, așa că nu era nici zi, nici noapte nici secetă, nici ploaie, nici pustiu, nici grădini... Oamenii se mirau, se minunau, ei singuri mergeau încă așa cum se merge, cu picioarele pe pământ... dar nu înțelegeau. De fapt, nici între ei nu se mai înțelegeau. Fiecare vorbea, dar vorbele, chiar dacă ajungeau la urechea celuilalt, nu se înțelegeau, fiindcă nu intrau în suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
cumva să-i sperii. Nu de alta, dar era așa de blândă mângâierea aceea, că am adormit la loc ; n-a fost decât pentru o clipă, dar am visat... visul meu dintotdeauna : că mă născusem mânz și că stăpânii se minunau cât de frumos sunt... și spuneau că pe mine oricine o să mă vadă o să mă admire și că a venit deja prințul de peste mări și țări să mă cumpere, numai și numai pentru el și-mi spune când îmi pune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
voi’ să mă Înfrupt din pălinca aiasta? ― Voi ca de la vodă, tată Toadiri - a răspuns bucuroasă mama Maranda. Maria și Gruia se priveau din când În când cu zâmbetul pe buze, care vorbea de la sine: „Privește la ei și te minunează... Câtă viață se ascunde dincolo de pletele troienite de ninsorile anilor!”... ― Apoi, dacă mama Maranda o aprubat să beu’ oleacă di rachiu, atunci să-l beu În cinstea lui Tudorel. Să crească mare, sănătos și să aibă minti bogată... Iar voi
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
ista! Când au ajuns la biserică, se Înserase de-a binelea. Au coborât și de pe creasta dealului au privit orașul punctat de luminile străzilor și, pe ici-colo, de ferestrele luminate. Mama Maranda și tata Toader ședeau unul lângă altul... Se minunau de frumusețea care se desfășura la picioarele lor. Birjarul privea și el, uitat de sine, asupra orașului. Au vrut să intre În biserică, dar nu era deschisă. ― Nu-i nevoie să te rogi doar În biserică. Dacă avem a ne
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
în a treia sau în a patra mașină a coloanei și scăpase teafăr și nevătămat. Totul era strict autentic, ținu să-l asigure Ticu. Îi spusese lui un funcționar de la Comitetul Central, care îi era vechi client. Ca să vezi! se minună Stelian, clătinând din cap. Și asta nu e tot, se grăbi să adauge fratele său, apropiindu-și gura de urechea sa. Trei-patru atentatori ar fi fost prinși, iar printre ei s-ar fi aflat și cine...? Chiar Fănel Trifu, fostul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tot ce punea în gură, după insistențe și ezitări, avea un gust mai bun, mai suav, mai delicat. Așa îi spun amintirile de azi lui Atanasie, dar atunci știa doar că tot ce era atins de mâinile doamnei Ana era minunat. Minunate erau mai ales clipele, când odată cina terminată, doamna se așeza la instrumentul acela mare și negru, pe care la început îl privise cu neîncredere, iar el rămânea țintuit pe scaun, cu Dragoș așezat pe genunchi. Nu știe nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o batistă mare de culoare îndoielnică, a pus bucata de pâine pe ea și a împărțit-o în nouă bucăți de grosimea a vreo două degete și patru bucăți aproape duble. Ca farmacistă în devenire nu puteam decât să mă minunez de precizia cu care reușise să taie felii absolut egale în condițiile din acel compartiment supraaglomerat. A dat copiilor, inclusiv Minodorei, bucățile mari și adulților, inclusiv mie, feliile mai subțiri. Firimiturile rămase în batistă le-a scuturat cu grijă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și s-a oprit îndelung, găsindu-și cu greu cuvintele despre cum se fac copiii. Mi-a spus cu vorbe blânde și frumoase că femeia este cea care face ca viața să se continue. Mi-a mai spus că este minunat să porți în tine această continuare a vieții, să o hrănești cu sângele tău timp de nouă luni după care să o ajuți trecând prin suferințe să vadă lumina zilei. Mi-a mai spus că femeia este cea care poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ca cele de la noi! Ce părere aveți despre traseul de pe Valea Bistriței de la Dorna la Bicaz? Încântător... Apă cristalină, năvalnică, munți falnici, păduri fără de sfârșit, aer ozonat, cu miresme de rășini și cetină... Da! Colț de țară minunat!... Încântător! Se minunau copiii, amintindu-și câteva repere ale excursiei. Dar la stalița județului ce v-a plăcut mai mult? I-a întrebat Simion Simionovici pe copii. Curățenia, tavarisci Simion, curățenia! Parcurile, câmpurile de trandafiri, spațiile verzi, străzile, mulțimea de fabrici și uzine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
nălucă... Te așteptăm, Moșu, și la anul care vine! Noi te iubim! A strigat Sabinuca în urma lui, cu ochii în lacrimi... apoi și-a văzut de jucăriile ei, de cărțulii cu berze și căpriori, dar și de dulciuri. Și se minuna ce bine a fost în brațe la Moșu. * * * La mine a fost Moș Crăciun!... Și la mine! Și la mine! Și la mine! Se făleau preșcolarii de la pregătitoare imediat după vacanța de iarnă. Da la mine a venit direct din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
să facă o vizită în America pentru documentare îi recomand colegiile absolvite de mine sau oricare altul, la alegere. Mister posol! Vă rugăm să ne spuneți către care specialități v-ați orientat preocupările. Diplomație-Relații Internaționale și Geologie-Prospecțiuni. Dar expresia asta minunată de limbă rusă, ușor arhaică, unde și când v-ați însușit-o? M-am familiarizat cu limba Domniilor Voastre încă din facultate, dar mi-am desăvârșit cunoștințele în domeniu în Alasca unde am prospectat câteva zăcăminte auro-argintifere din apropierea orașului Setca, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
am așteptat. Dispăruse ca fluturele-jucărie din vitrină. L-am așteptat, de multe ori, lângă copac, și cu vioara lângă mine. Fără să cânt. Într-o zi am auzit un trecător spunând: "Săracul, îl jelește. Tare se mai înțelegeau amândoi. Era minunat să-i privești, să-i asculți". Atunci am înțeles că Milică a murit. Dispăruse iar nu numai fluturele, ci și vitrina... L-am căutat mult timp pe Milică. Și l-am găsit. În prag de seară l-am găsit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
a greșit. Când îmi dădu drumul, îmi sărută ambele mâini. Și atunci fu el cel ce mă evită toată noapte. Însă când mă duse acasă, deși tăcu, se uită la mine cald și îl simții aproape. Felicitări, Irin, ai fost minunat de talentată, îmi spuse Amèlie, pupându-mă pe obraz cu atenție. Mulțumesc. Ce balerină superbă, spuse o a II-a persoană. Și tot așa, printre felicitări avui timp să mă uit și la Angi. Era cu Amèlie, dar mă privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
împreună: Ce zici, dansăm? mă întreabă spontan. Îhm, răspund și eu spontan. Nu e de vină atmosfera însă când intrăm mă întristez. Vrei să ne înveselim? Este discotecă în oraș. Ce mai așteptăm? Mergem și ne distrăm. Dansăm și e minunat să fiu cu el. Încerc eu câte ceva, însă e mereu cu ochii pe mine. Așa că ajungem și înapoi. Când să plecăm din mașină stăm o clipă. Și atunci, fără grabă, și cu voia mea, mă sărută. Și e bine. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
discutau, au fost întrerupte de doamna Codreanu, o bună prietenă a Silviei. —Bună, Silvia, ce faci? —Îmi trag zilele. — Intru puțin la tine. — Îmi face plăcere. Intrând pe portiță, pe cărarea străjuită de flori, doamna Codreanu i le admira. —E minunat la tine cu atâtea flori frumoase. — Este meritul alor mei și în special al Ceciliei, că din partea mea putea să moară grădina. Ajungând lângă ea, doamna Codreanu a exclamat. —Ce mult mă bucur că în sfârșit te văd afară! Cecilia
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
El provine din limba ebraică, de la cuvântul Miriam, care are o semnificație dublă: pe de o parte, înseamnă amărăciune, dar, pe de altă parte, înseamnă stea de mare. Nu-i așa că-i minunat?! - Ah, într adevăr, asta înseamnă?! Dar este minunat, desigur! Chiar că este nemaipomenit să știi că porți un nume care se bucură de o semnificație atât de nobilă. Acum, parcă mă simt mai mândră de numele meu. Nu-i știam însemnătatea până acum, însă îți mulțumesc, Victor, pentru că
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sunt ofensatoare. Asta-i situația, ce să faci? Scrisul este o boală grea, dar de lux! Încetul cu încetul, consacrându-se în totalitate lucrului pe care îl făcea, găsi în el cea mai mare desfătare. Întotdeauna, diversitatea în muncă este minunată și extrem de dorită, iar imaginarea a ceea ce se poate întâmpla cu toți oamenii, care trebuia să apară în textele sale literare, închipuirea a milioane și a milioane de combinații posibile, din care trebuia să aleagă doar pe una singură și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
că nu mai are cu ce, se gândi să meargă și să împrumute niscaiva făină de grâu de la Adriana, care de bună seamă că trebuia să aibă destulă. Ceea ce și făcu. Când ajunse în fața ușii apartamentului vecinei sale, însă, se minună dintr-odată. Ea avu parte de o priveliște cu totul neașteptată și nefirească dinaintea ochilor săi: ușa de la apartamentul Adrianei era din nou lăsată, din nu se știe ce pricini, întredeschisă. Un gând, ca un trăsnet teribil, pe loc îi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
cuierul din conul de umbră al norilor ticsiți cu praf, respiram și nu reușeam să-mi revin, să gândesc, să zâmbesc, să fac orice altceva decât să călătoresc. Gândurile mele alergau pe tăpșanele rămase în negura vremii, unde locurile erau minunate, în timp ce glodul pe care-l frământam era cea mai puternică plămadă pentru pâinea coaptă la soarele ce strălucea în sfânta-mi preadolescență. Din care pâine mi-am hrănit cu sârg copilăria, apoi m-am ridicat nu prea voinic, dar sănătos
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
simt încă glasul chemării sale: "Privește, este atât de frumos...". Pot fi lucruri foarte simple. Nu sunt cu siguranță în măsură, cum pretind alții, să vorbesc cu plantele ("Fleacuri" îmi spusese odată un coleg, celebru botanist). Dar pot să mă minunez în fața trandafirului de pe biroul meu: câtă varietate, câte culori și forme de petale! Observ totdeauna cu aceeași bucurie cireșul japonez de un roz intens care înflorește, crește și se ofilește la fereastra mea. În natură se găsesc mii și mii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
lucrez în aer liber. Îi înțeleg foarte bine pe cei care, dacă nu au o grădină, își cultivă ceva asemănător pe balcon, dar și pe cei ce se îndrăgostesc de un petic de pământ sau de un peisaj. Zilnic mă minunez de panorama impresionantă de care mă bucur aici la Tübingen, chiar dacă se schimbă în funcție de condițiile atmosferice ale anotimpurilor sau a momentului zilei: Österberg chiar în centrul orașului și pe fundal Schwäbische Alb. La fel și locul natal din Elveția, priveliștea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cazualul, dovedit de întreaga dezvoltare a cosmosului și în special mecanica cuantică pe care Einstein o refuzase tocmai din acest motiv. Oricine cunoaște admirabilele progrese ale științelor naturale din ultimile două secole începând cu Kant nu poate decât să se minuneze. Dar tocmai aceste progrese în cunoașterea naturii sunt cele care ne-au evidențiat propriile limite, în microcosmos, cât și în macrocosmos. Aceste limite nu trebuie să ne tulbure bucuria de a trăi, ci dimpotrivă, să ne determine la contemplație. Cu
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
pe aici, vom fi pierduți pentru totdeauna, mai cu seamă că noi suntem o mână de oameni. Rămâi cu bine, dragă prietene și așteaptă, că-ți voi scrie mai multe întâmplări de pe aici care să te uimească și să te minuneze. 25 Aprilie 1910 (Glasul Monahilor, 5, 115, 5 februarie 1928, pp. 1-2). Cremațiunea și religia creștină Cremațiunea și religia creștină [I] Lupta înverșunată ce s-a dat și se dă încă împotriva cremațiunii sau a arderii trupurilor celor morți, ne
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
aș zice că Înaintea lor, e principala noastră amenințare În Europa. Poate că, În timp, se vor dumiri și ai noștri și vor celebra nunta; deși, după comentariile private făcute atât de rege, cât și de Olivares, tare m-ar minuna una ca asta. Făcu câțiva pași prin Încăpere, se uită din nou la covorul furat de tatăl său de la Anvers și se opri, gânditor, În fața ferestrei. — Oricum, continuă el, una era să-l străpungi azi-noapte pe un călător anonim care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
rază de lumină! Claritatea imaginei în alb-negru, seriozitatea dogmei creștine, fără vreo șovăială sau sfioșenie, xilografia ca sfântă taină. Spre sfârșit, când se făcuse deja noapte, am spus: Ei bine, toate acestea ar intra în cartea mea despre Doré. E minunat! mi-a răspuns trimisul. întrece toate așteptările noastre. Chiar și arhiepiscopul va jubila. Și va sări în sus de bucurie. Am rămas tăcuți vreme îndelungată. Singurul zgomot care se auzea era un joagăr dinspre Gissträsk. Amândoi eram copleșiți de importanța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]