5,864 matches
-
generator redus (amplitudinea potențialului de acțiune este mai mică datorită polarizării mai puțin accentuate a plasmalemei în repaus). 12.3.4. Principiile electrocardiografiei Contracția ritmică a atriilor și ventriculelor este deci inițiată de prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea cardiacă poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prezența potențialelor de acțiune în plasmalema fibrelor miocardice contractile. După cum am detaliat mai sus, aceste potențiale sunt produse de către generatorul de ritm (pacemaker, reprezentat fiziologic în cadrul cordului uman de celulele P din nodulul sinoatrial) și se autopropagă în membrana sincițiului miocardic. In acest context funcțional, activitatea cardiacă poate fi explorată pe baza modificărilor electrice care survin în cursul ciclului cardiac. Această explorare, numită electrocardiografie, se realizează în mod obișnuit cu electrozi plasați la suprafața tegumentului. Distribuția neuniformă a sarcinilor electrice într-
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
activității ciclice a miocardului în funcție de “geografia” zonelor în repaus, depolarizate, și în curs de repolarizare, conform propagării potențialului de acțiune. Aceasta înseamnă de fapt o distribuție neuniformă și în schimbare a sarcinilor electrice din volumul conductor reprezentat de spațiul extracelular miocardic. Ca urmare, acest fenomen poate fi caracterizat prin vectorul câmp electric respectiv, adică vectorul electric global al cordului, mai cunoscut sub denumirea de dipol cardiac (reprezentarea câmpului electric cardiac global cu centre de sarcină și linii de câmp). Dipolul cardiac
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Revoluția atrială este bine descrisă sub aspect mecanic de variațiile presiunii venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv la nivelul membranei tubilor în T. In fiecare celulă contracția debutează imediat după apariția potențialului de acțiune și durează până la cca. 50 ms după
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
venoase centrale. 12.4.1. Contractilitatea: cuplarea excitație contracție și interacțiunea actină-miozină în cardiomiocite Au fost prezentate mai sus evenimentele electrice la nivel de sarcolemă și în ansamblul sincițiului miocardic. Potențialul de acțiune este condus de-a lungul membranei sincițiului miocardic până la fiecare cardiomiocit contractil, inclusiv la nivelul membranei tubilor în T. In fiecare celulă contracția debutează imediat după apariția potențialului de acțiune și durează până la cca. 50 ms după repolarizarea completă (fig. 39). Inregistrarea simultană a electrocardiogramei și a diverselor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
prin alunecarea reciprocă a filamentelor de actină și miozină (ca în mușchiul scheletic), ca rezultat al atașării și detașării ciclice a punților transversale, prin legarea reversibilă a capetelor miozinei de situsuri active successive pe filamentul de actină. Astfel, scurtarea fibrelor miocardice (deci a mușchiului striat cardiac) este rezultatul scurtării sarcomerelor (~1 μm), cu menținerea constantă a lungimii benzilor A. Sursele de calciu activator pentru contracția miocardului sunt mediul extracelular (30%) și rezervele intracelulare (70%). Potențialul de acțiune induce creșterea calciului citosolic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ciclului cardiac Ciclul cardiac (0,8 s la 75 bătăi/min) constă din sistolă (contracție, 0,5 s) și diastolă (relaxare, 0,3 s), cu modificări corelate de presiune și volum pentru fiecare din camere (fig. 40). In cadrul sincițiului miocardic celulele "se inseră" una pe alta. Ca urmare, contracția lor duce la cresterea tensiunii parietale, cu creșterea presiunii intracavitare (conform legii Laplace). Presiunea ventriculară o depășește imediat pe cea atrială și se închide valva AV, trecându-se în faza de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
până la următorul zgomot I se întinde marea tăcere (0,5 s). Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Zgomotele cardiace sunt unde mecanice produse de-a lungul ciclului cardiac, ce provin din multiple surse de vibrație. Acestea sunt, după structura cardiacă unde apare vibrația, sanguine și parietale (miocardice, valvulare, vasculare), iar după mecanism sunt determinate de: contracție (cele miocardice), turbulență (cele sanguine), mișcare (cele valvulare), impact și frecare (toate). Astfel, zgomotul I este produs de contracția ventriculară, închiderea valvelor atrioventriculare, impactul sângelui asupra peretelui ventricular, turbulență. Similar, zgomotul II este produs de închiderea valvelor semilunare și turbulență. Zgomotul III
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
inhibiție vagală, astfel că întreruperea influenței vagale duce la creșterea frecvenței cardiace la 150 bătăi pe minut, în comparație cu frecvența de 100 bătăi pe minut ce rezultă prin denervare completă. Stimularea simpatică are efect pozitiv cronotrop și inotrop, cu intensificarea metabolismului miocardic și a consumului de oxigen, fiind astfel asigurat un debit cardiac și un lucru mecanic crescut. Efectele simpatice sunt mediate de noradrenalină. Creșterea contractilității miocardului (efect inotrop pozitiv) de către catecolamine este mediată de β1 adrenoceptori post-sinaptici, care cresc cAMP, cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
factori cardiaci (debitul cardiac), vasculari (rezistență periferică, distensibilitate) și sanguini (volemie, vâscozitate). Așa cum am văzut anterior, debitul cardiac este la rândul lui condiționat de frecvența cardiacă și debitul sistolic, iar acesta depinde de forța de contracție ventriculară, adică de contractilitatea miocardică, presarcină (volum telediastolic) și postsarcină (rezistența periferică). 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale Prin mecanisme nervoase reflexe este asigurată ajustarea rapidă a factorilor ce influențează presiunea arterială, adică debitul cardiac, determinat de frecvența și forța contracțiilor (inclusiv o mai
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
ventriculară crescută în stenoza aortică (în condiții de nevoie crescută de oxigen). Debitul coronar total (metoda diferenței arteriovenoase de N2O; Kety) este ~250 ml/min, reprezentând ~5% din debitul cardiac. Distribuția regională a fluxului sanguin poate fi monitorizată prin captarea miocardică 201de Tl, eliminarea de 133Xe, captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice. Extracția de oxigen este 70-80% în repaus, deci aportul adecvat de oxigen la creșterea necesarului este asigurată mai ales de creșterea debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
dacă, pentru angiogeneză, toți acești factori reprezintă cauze, consecințe sau coincidențe. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH). Un studiu longitudinal al valorilor VSH la bărbații din Göteborg nu a demonstrat o valoare predictivă a acestui test de inflamație pentru infarctul miocardic acut în timp ce proteina C reactivă și-a dovedit superioritatea în predicție, VSH nereflectând nici răspunsurile care survin în urma unor intervenții terapeutice efectuate în scopul reducerii evenimentelor coronariene (ex. tratamentul cu statine). VSH are o slabă sensibilitate diagnostică dar este ușor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
on-line Factorul de risc geometric 55 realizat de către Mike Bennett, London School of Hygiene and Tropycal Medicine - în care sunt incluse variabilele: sex, vârstă, tabagism cronic - da/nu, TA sistolică, colesterol total, diabet zaharat - da/nu, HVS - da/nu, infarct miocardic în antecedente - da/nu, accident vascular cerebral în antecedente da/nu și opțional, creatinina serică și talia pentru care nu se cunosc nivelele corespunzătoare sexului). De remarcat faptul că estimarea funcției renale ca factor de risc cardio vascular începe să
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Probabilitatea de a dezvolta claudicație intermitenta la 4 ani de la evaluare Risc absolut de afectare coronariană non-fatală sau fatală la 10 ani la indivizi care nu au dezvoltat boala coronariană sau alte afecțiuni ateroscerotice Riscul de evenimente coronariene acute (infarct miocardic, moarte subită de cauză cardiacă). Gerg Gingerenzer arăta că tendința aproape universală este de a crea "iluzia certitudinii" (Gigerenzer G. Calculated risks: how to know when numbers deceive you. Simon & Schuster New York 2002). {i poate că aceasta este una dintre
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
strânsă între accidentul vascular cerebral (AVC), afecțiunile coronariene (AC) și arteriopatiile obliterante ale membrelor inferioare (AOMI) interesarea unui anumit pat vascular impunând investigarea și a celorlalte teritorii. Interesarea tuturor celor trei teritorii vasculare indică o populație cu risc înalt. Ischemia miocardică este de 2-4 ori mai frecventă la pacienții cu arteriopatie obliternată iar afecțiunile cerebrovasculare de 3 ori mai frecvente. În studiul Framingham, după o supraveghere de 38 de ani, s-a observat faptul că prezența afecțiunii coronariene triplează riscul de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
un risc mare de mortalitate. În anii ’70 studiul Framing rtalitate medie anuală a bărbaților cu claudicație intermitentă de 39/1000 comparativ cu 10 grupul celor fără această patologie 5. Factorul de risc geometric cu claudicație intermitentă prezintă un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral în 5 ani, mortalitatea în acest grup de pacienți fiind de 20-30%. Jumătate dintre decesele pacienților cu AOMI au etiologie coronariană, un sfert AVC sau afectarea vaselor abdominale iar celălalt sfert este reprezentat de cauzele
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
246.5 (1998) (creștere cu 46% în ultimii 10 ani). În 1998 letalitatea prin afecțiuni cardiovasculare a fost de 61.77% (cea mai frecventă cauză de deces în România) cu un raport bărbați : femei de 2.42 : 1 (pentru infarctul miocardic acut 4 : 1, pentru bolile cerebro-vasculare 2 : 1). ISCHEMIA CRITICA este relativ rară (14%) în prezența unei afectări aortoiliace izolate și este de 2 ori mai frecventă la pacienții cu afecțiuni femuro poplitee sau multisegmentare 19. 15-29% dintre pacienți progresează
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
corelații strânse între afectarea coronariană și cea a vaselor periferice, evaluarea acestora putând servi drept surogat (în sensul unui biomarker utilizat cu intenția de a substitui un endpoint în cadrul unui studiu clinic) pentru predicția morbidității și mortalității de cauză ischemică miocardică ceea ce amplifică posibilitatea de a afectua studii clinice de durată redusă pe un lot redus selectat din cadrul unei populații cu risc crescut. Un surogat utilizat pentru studiul aterosclerozei trebuie să dețină o serie de caracteristici: acuratețe, standardizare precizie și sensibilitate
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
funcționale ale miocardului Automatismul (funcția cronotropă) este proprietatea cordului de a-și continua activitatea contractilă ritmică dacă este menținut în condiții fiziologice înafara organismului. Stimulii electrici care asigură automatismul cardiac sunt generați de sistemul excitoconductor, alcătuit în principal din fibre miocardice care păstrează unele caracteristici embrionare (diametru mai mare și lungime mai mică, miofibrile puține, nuclei voluminoși și sarcoplasmă abundentă). Aceste celule sunt dotate cu proprietatea de a genera impiulsuri ritmic, cu o frecvență de 70 80/min în nodulul sinoatrial
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
descarcă potețialul nodulului Aschoff-Tawara și apoi pe cel al fasciculului His, acești centri fiind deci privați de funcția spontană. Acest mecanism este argumentat de faptul că potețialul negativ de repaus al celulelor din nodulul sinoatrial este 55-60 mV, în timp ce fibrele miocardice au un potețial negativ de repaus de 80 mV iar celulele rețelei lui Purkinje 90-100 mV. Nodulul sinoatrial se află sub influența fibrelor simpatice și parasimpatice precum și a influențelor umorale, care pot să scadă sau să crească frecvența descărcării impulsurilor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
s). Excitabilitatea (funcția batmotropă) constă în proprietatea miocardului de a răspunde printr-o contracție la acțiunea unui stimul adecvat. Mușchiul cardiac este un țesut excitabil, excitabilitatea fiind o funcție a membranei celulelor musculare cardiace condiționată de polarizarea ei electrică. Excitabilitatea miocardică este asemănătoare cu cea a altor țesuturi, dar prezintă și unele diferențe, având următoarele caracteristici: pragul excitabilității - pentru a putea produce o contracție (sistolă) a miocardului, stimulul trebuie să aibă o anumită intensitate numită prag legea “tot sau nimic”: dacă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
intensitate numită prag legea “tot sau nimic”: dacă este depășită valoarea prag efectul este maxim indiferent de creșterea intensității stimulului. Această lege acționează însă limitat, fiind condiționată de starea trofică a miocardului sumarea excitației constă în posibilitatea apariției unei contracții miocardice ca urmare a acțiunii repetitive, la intervale scurte de timp, a unor stimuli subliminali fenomenul scării: aplicarea unor stimuli egali ca intensitate, repetați la intervale mai mici de 10 secunde, duce la o amplificare a răspunsului contractil până când acesta se
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
potențialul se inversează de la - 90 mV la + 30 mV, apoi revine la -10 -20 mV ceea ce creează un vârf, urmează un platou ce durează 200 - 300 ms, după care are loc repolarizarea rapidă. În timp ce este depolarizată sub - 50 mV fibra miocardică este absolut refractară la acțiunea unui nou stimul, aceasta nefiind urmată de o nouă contracție - perioada refractară absolută. Între - 50 mV și -80 mV este cuprinsă perioada refractară relativă, în care pragul de excitabilitate al fibrei miocardice este crescut și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
50 mV fibra miocardică este absolut refractară la acțiunea unui nou stimul, aceasta nefiind urmată de o nouă contracție - perioada refractară absolută. Între - 50 mV și -80 mV este cuprinsă perioada refractară relativă, în care pragul de excitabilitate al fibrei miocardice este crescut și un stimul mai puternic poate provoca apariția unei contracții. După perioada refractară relativă urmează perioada de exaltare a excitabilității (în care se obține o contracție prin acțiunea unui stimul sub valoarea pragului) iar după aceea survine o
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]