11,805 matches
-
realizării, proiectul tot rămâne cel putin o "ciudățenie". Astăzi el tinde să devină realitate, urmând să apară, în curând, al patrulea volum din ciclu și ajungând, astfel public, la jumătatea drumului. Mai mulți confrați cunosc "ciudățenia" din auzite, unii se miră, alții fac aprecieri malițioase. Totul în treacăt, "că veni vorba..." Nici "ciudățenia" - chiar dacă de dupa zâmbet au apărut aprecieri profund măgulitoare din partea celor care au citit primele trei volume masive - nu reușește să mai miște critică din loc. Este greu de
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
moment ce nici în visele cele mai frumoase nu se contura. Iacă-tă că uneori realitatea devine la noi, în România, mai presus decît fantasticul, măi generoasă decît imaginația. Sînt artiști de o valoare îndoielnică care, probabil că și ei se miră de ce li se întîmplă, de ce uși li se deschid, de ce trepte urca în galop într-o falsă ierarhie de valori profesionale. Le șoptesc în felul meu: "e o iluzie, domnilor!", "e un vis pe care istoria îl va spulberă că
Tentatii (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17717_a_19042]
-
fără să-și scoată șapca, - n-o scotea nici în biserică, stînd mai în spatele ei, în pronaos, acolo unde, la ortodocși, se vînd luminările, - îi răspunsese în românește că el nu-i nemț, că e român get-beget și că se miră că celălalt îl luase drept neamț, că i se mai întîmplase de multe ori, iar unul de la oraș, un profesor, ceva, îi zisese că el chiar dacă-i român, se poartă că un neamț, lucra că neamțul, nu bè, nu face
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
oameni precum cele două citate personalități, reprezintă fotbalul autohton, învinuindu-se unul pe celălalt că au fost unul smenar și celălalt milițian făcut după apelul de noapte, atunci, se întreabă Cornel Nistorescu, largînd aria interogațiilor sale, de ce să ne mai miram că România e privită prost, atîta timp cît nu numai în fotbal, același tip de personaje ajung să reprezinte țara, dînd impresia că aceasta e România. * În vreme ce scandalurile de fațadă din fotbalul autohton au atras atenția editorialiștilor, pe teren s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17737_a_19062]
-
prilejul să mă refer la un nou ivit pe lista catindatilor: Teodor Meleșcanu. Onctuos, de-o politețe profesională bine mimata, fără bâlbele de limbaj obișnuite la clasa politică de azi, apariția d-lui Meleșcanu pe lista favoriților are de ce să mire. Pe mine, cel putin, mă uluiește aparentul succes al acestui personaj pentru că nu țin minte că el să fi rostit măcar o frază memorabilă. N-am auzit (dar poate n-am fost suficient de atent!) nici o idee valabilă articulata de
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
trăia/ era soare și interjecțiile lor/ jucînd șah în depărtare se lăsau moi/ pe trupurile noastre//groaznice diviziuni mi-a fost dat/ să mă liniștesc/ aici lîngă rădăcini// cine să fi scris numele tău/ tocmai aici și nici nu te miri/ uite tocmai am terminat cîntecul prăpastiei// eu sînt de partea cenușii le-am zis/ fără false zapezi/ și nu încercați ei pot singuri să plîngă/ deasupra uneltelor// și-am adus o tablă neagră/ să se scrie pe ea esențialul/ doar
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
ca un grup literar distinct de restul literaturii române, ci ca un grup de prieteni care au păstrat vechea lor amiciție, de la 20 de ani, si la varsta de 50 de ani. Mulți dintre scriitorii mai tineri continuă să se mire că un asemenea lucru a fost posibil. Dar acesta e adevărul: micile neînțelegeri, care au umbrit ici și colo relațiile unora sau altora din membrii Cercului literar, n-au putut să-i afecteze unitatea spirituală." Întrebat de N. Prelipceanu de ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
act profan. După cum era și previzibil, sculptorii s-au așezat spontan la o distanță convenabilă de provocarea tematica și într-o perspectivă conformă structurii lor psihologice și temperamentului lor artistic. Cei șase participanți, Mircea Bochis, Aurelian Bolea, Dinu Câmpeanu, Nicolae Miră, Dumitru Radu și Aurel Stanca Olteanu, chiar dacă aparțin unor generații diferite și au o prezență publică foarte diferita și ea - Nicolae Miră și Aurel Stanca Olteanu, ambii foști studenți ai lui Boris Caragea, sînt mai puțin cunoscuți decît ceilalți - rezultatele
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
conformă structurii lor psihologice și temperamentului lor artistic. Cei șase participanți, Mircea Bochis, Aurelian Bolea, Dinu Câmpeanu, Nicolae Miră, Dumitru Radu și Aurel Stanca Olteanu, chiar dacă aparțin unor generații diferite și au o prezență publică foarte diferita și ea - Nicolae Miră și Aurel Stanca Olteanu, ambii foști studenți ai lui Boris Caragea, sînt mai puțin cunoscuți decît ceilalți - rezultatele acestei ediții sînt în același timp unitare și fără diferențe valorice care să iasă din uzul acestui gen de manifestări. Mai important
Cărbunari '99 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17834_a_19159]
-
-mi-le pe cele care mai lipseau. A urmat o muncă enormă: am început să-i împart pe închisori, pe unde i-am întîlnit, apoi mi-am zis că ar fi bine să-mi amintesc și niște întîmplări. Toată lumea se miră de memoria mea, care însă nu prea există. Nu din memorie am scris această carte, ci ea este rezultatul acestei munci. Și totuși, cartea păcătuiește prin precaritatea datelor. După apariția primelor volume însă am primit o mulțime de scrisori care
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
să-și închipuie că au în spate un soi de electorat ascultător, au descoperit lunea trecută că în spatele pozițiilor de forță pe care le-au adoptat în disputele lor cu Radu Vasile nu se află decît mai nimic și te miri ce. Luați de valul unei puteri pe care n-o mai au, liderii sindicali de la centru s-au apucat să facă programe alternative de guvernare, să ceară vot uninominal și, în general, să facă un zgomot politic pentru care nu
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
de Blaj, sau de Pașcani) și de manierele de groapă lui Ouatu? Nu-mi dau seama ce a prevalat în mintea parlamentarilor când au introdus pe lista intangibilor și diplomații: ticăloșia și perversiunea, ori inconștiență și prostia? Nu m-ar mira că toate patru laolaltă. Efectul instantaneu al acestei legi va fi dezastruos. Ce semnal mai clar dăm străinătății decât că România continuă să-și burdușească ambasadele cu securiști, iar spoiala de deschidere mimata la nivel politic e puternic subminată în
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
nouă miliarde și două sute de milioane de lei, și "Ministerul Public", căruia i s-au oferit, încă mai generos, șase sute șaizeci și cinci de miliarde și cinci sute de milioane! De ce nu și un "Minister al Publicului cu Funcții", pentru că - nu vă mirați! - există și o "Agenție Națională a Funcționarilor Publici"! Bacșișul acesteia din urmă - pentru că bacșiș este - nu depășește, e drept, zece miliarde! Culmea inventivității o atinge guvernul României atunci când finanțează - țineți-vă bine! - un "Oficiu Național de Prevenire și Combatere a
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
viața mea", banalitățile învățate din "filozofia" găsită în cărți proaste, frazele firoscoase nasc doar întîmplări moarte. Iată cum arată o conversație pe malul mării între o mamă și fetița ei: "- Ia te uită, ce mare e! (despre o țestoasă) se miră Luiza cocoțîndu-se pe piatră, să o vadă mai bine. - Aici totul e mare, explică Nadia cu superioritate. - Noi sîntem de vină, pentru că venim dintr-o lume mică, decide fetița alunecînd pe burtă. Aș vrea s-o salvez, spune ea deodată
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
asasinarea violentă a lui Ion Iliescu! Nu lipseau din acest catalog al supliciilor decât gâdilatul, scărpinatul pe burtă, praful de strănutat, pusul piedicii, bâza, leapșa pe furate, șotronul, baba-oarba, picătura chinezească, cizma spaniolă, sărutul francez și alte ordalii asortate. Mă mir doar că despre cele pe deplin meritate - tragerea în țeapă și smulsul limbii mincinoase - nu s-a suflat nici o vorbă. Probabil pentru că frânghia era prea aproape de casa spânzuratului.
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
ceasul al doisprezecelea, îi oferă azil unui ofițer, generalul Degeratu, care nu și-a limpezit rolul în represiunea de la Cluj? Sau, mai știi, și-o fi însușit dl. Constantinescu teoria (diversionistă până-n pânzele albe!) a securității "bune, naționale"! De ce se miră președintele că e victima securiștilor și a comuniștilor când, șapte luni de la preluarea puterii, l-a păstrat în funcție pe Virgil Măgureanu? Și când într-un punct-cheie pentru poziția României, ambasada de la Washington, l-a menținut până în clipa de față
Foloasele schizofreniei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17258_a_18583]
-
putea concepe un efort organizat de deslușire și tălmăcire a lui Foucault. Cu doi sau trei ani în urmă, cînd am prezentat traducerea făcută la Humanitas, a unuia dintre cele mai valoroase texte foucauldiene, A supraveghea și a pedepsi, mă miram că ideile de-acolo nu inspiră nimănui la noi o analiză a sistemului politic comunist. Eram surprinsă, cu alte cuvinte, de slabul impact teoretic al lui Foucault în România. Astăzi nu mă mai mir. Impactul teoretic se măsoară în aplicații
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
A supraveghea și a pedepsi, mă miram că ideile de-acolo nu inspiră nimănui la noi o analiză a sistemului politic comunist. Eram surprinsă, cu alte cuvinte, de slabul impact teoretic al lui Foucault în România. Astăzi nu mă mai mir. Impactul teoretic se măsoară în aplicații sau, mai rar, în reflecții metateoretice. Or, nici analizele inspirate de o teorie anume, nici replicile nu sînt posibile decît în virtutea unui confort global resimțit față de acea teorie. Un confort pe care nu-l
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17288_a_18613]
-
Mare și Atac la persoană. Același taxa drept "fascistoide" texte ale d-lor Mihai Zamfir și Dorin Tudoran apărute în revistă. Iar numitul domn George Voicu, tot într-un articol din Sfera politicii (nr. 63/1998), încă nereprodus, ceea ce mă miră, în Les Temps Modernes, lărgea lista neagră a colaboratorilor României literare ce s-ar opune "taberei democraților": "mă gândesc la Nicolae Manolescu, Dorin Tudoran, Monica Lovinescu, Alex. Ștefănescu, Constantin Țoiu (într-un cuvânt, la redactori și colaboratori de la România literară
În plin absurd by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17277_a_18602]
-
sînt stambe" (Cf. M. Eminescu, Cum negustorii din Constantinopol), sau stampe: imprimate/ imprimeuri; a fi aspru și bățos ca organdiul, - și tot pe-atîta-n rest, de străveziu; a iubi pentru frumoasele lor nume, atlazul, lastra, belacoasa, buhurul, filendreșul, serasirul; a te mira că nu auzi pe nimeni spunînd că-i place să viseze, în timp ce foarfecile-i intră, cu amploare, într-un cupon de șantung consistent)" (Scrisori șmai mult decîtț deschise). Și nu alcătuiesc oare caligramele apollinairiene (vezi pag. 13, 25) o dovadă
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
din nou haine civile. N-am nici un venit. Locuiesc la un camarad care lucrează noaptea. Dimineața când se întoarce, îi las camera și-mi petrec toată ziua la facultate. Este perioada examenelor. Una dintre disciplinele obligatorii este sociologia. Sunt foarte mirat că se face sociologie la Facultatea de filosofie..." Sub aparența nudei lapidarități se ascunde o retorică elaborată, întocmai cum stilul telegrafic își are lungimile sale! Traducerea în limba română, datorată d-nei Sanda Mihăescu-Cârsteanu este, de altfel, așa de fidelă, încât
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
de vînătoare a lui Yasushi Inoue. Nu sînt o cunoscătoare a literaturii japoneze. Tot ce am aflat despre Inoue, de pe coperta interioară a volumului publicat de Editura Humanitas este că a primit cele mai importante premii literare japoneze. Nu mă miră. Pușca de vînătoare, atît cît îmi pot da seama, cu precauția sabotată de euforia necunoscătorului în domeniu, e o capodoperă. Știu, asemenea adjective irită și stîrnesc suspiciuni, la urma urmelor noi azi analizăm, nu citim. Celor care vor citi acest
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
Dl. Diaconescu va fi nevoit să se retragă. Oricât îi va susține pe agresivul Opriș sau pe cloroticul Mureșan, aceștia vor avea de înfruntat coaliția perdanților de catifea de astăzi: Radu Sârbu, Dudu Ionescu, Ulm Spineanu și ceilalți. M-aș mira ca distructivul Galbeni să mai aibă vreo umbră de susținere în partid, ori ca ultracatastrofalul Ciumara să mai fie ascultat de cineva - că de înțeles oricum nu-i înțelege nimeni dicția à la Marlon Brando. Resentimentele celor dați azi deoparte
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
dreptate. Pentru o mare parte a populației din România, cerșitul a devenit o profesie onorabilă. Fie că se desfășoară mai primitiv, prin scormonirea lăzilor de gunoi, fie că ia forme sofisticate, gen concursurile bingo televizate, esența rămâne aceeași. M-am mirat, de asemenea, de fiecare dată când vreun politician sau șef al S.R.I.-ului evalua cu un aer expert cifra de afaceri a economiei subterane. în deplină naivitate, m-am întrebat și eu, ca multă lume: dacă guvernanții sunt capabili să
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
relatează prima perioadă a pătrunderii armatelor sovietice în Polonia și legăturile cu reprezentanții lor din Germania, acțiune în care Marcel Reich-Ranicki a avut un rol important. Urmărind firul celor "două destine",atât de divergente în modurile lor de manifestare, ne miră faptul că aceste experiențe de viață intens emoționale și aventuroase nu și-au găsit nici un fel de debușeu în literatura de ficțiune. Reich-Ranicki a rămas, la nivelul strict al judecății criticului, martor atent și obiectiv al creației altora. Cartea este
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]