6,725 matches
-
cineva ce te-a învins printr-o formă de cucerire abstractă, pe care niciodată nu ai să o poți explica exhaustiv. Nici nu îți dorești de fapt întrebări și răspunsuri, te bucuri cât poți, sau până când apar primele embrioane ale mirării. Întrebarea, ca fruct al mirării, încolțește în acumulări și atunci devii pradă într-o eventuală confruntare odulatorie cu energii diferite de ce ai reușit tu să asimilezi. Aceasta este mișcarea dragostei, semnul că iubirea este ceva viu ce asimileaza și consumă
EXTRAS DIN MEMORIA IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380100_a_381429]
-
printr-o formă de cucerire abstractă, pe care niciodată nu ai să o poți explica exhaustiv. Nici nu îți dorești de fapt întrebări și răspunsuri, te bucuri cât poți, sau până când apar primele embrioane ale mirării. Întrebarea, ca fruct al mirării, încolțește în acumulări și atunci devii pradă într-o eventuală confruntare odulatorie cu energii diferite de ce ai reușit tu să asimilezi. Aceasta este mișcarea dragostei, semnul că iubirea este ceva viu ce asimileaza și consumă, ce oferă și primește ca
EXTRAS DIN MEMORIA IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380100_a_381429]
-
dictatoriale. Oligarhia de la putere este obligată să se înconjoare de un sistem birocratic extins pentru a oferi simpatizanților o compensație. In acest fel clasa politică conducătoare - birocrația și corupția formează un triunghi conjugal, amoros în folosul lor. Nu este de mirare constatarea Curții de Conturi, după care, din 15 miliarde euro pe an, achiziții publice....6,2 miliarde euro.... au dispărut !!!! Referință Bibliografică: CORUPȚIA, UN MOTOR AL SOCIETĂȚII UMANE ? / Radu Olinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2352, Anul VII, 09
CORUPȚIA, UN MOTOR AL SOCIETĂȚII UMANE ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380102_a_381431]
-
Se împletesc în ochii mei, cu dorul, Clipite în gesturi moi de zână Și,..nevăzută-i inima-mi în zborul Alintului schițat de mica mână. În poză, ai trei ani dragă brândușă, Minune cu ochi de dimineață, Surâs, dans al mirării jucăușă, Taină în lumini și multă viață?!.. Plecată sunt în cântec de vioară. Parcă aș atinge nemurirea Și m-ar cuprinde o primăvară : O,..eu mă împlinesc cu fericirea?!... Privesc iar, poza... Dulce amintire! Azi, ai patru ani... e-o
17 IULIE de LIA RUSE în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380147_a_381476]
-
Horia Sima va veni în țară cu un program nou și îndemna la rezistență pe ceilalți deținuți. De la venirea sa în comuna Schei, întreține legături cu elementele cele mai dușmănoase, manifestă continuu nemulțumire...”. Cu o asemenea „recomandare”, nu-i de mirare că, după trei luni, a fost din nou arestat și condamnat la 10 ani de temniță grea, pentru „crimă de activitate intensă contra clasei muncitoare”. A fost eliberat la 1 octombrie 1962, iar în anul 1965, cu sprijinul lui Perpessicius
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
între oameni, e viabilă și preocuparea unor doamne de a se populariza ilogic și forțat, ca făcând parte din „instituția preotesei”, a cărei faimă se temperase întrucâtva înainte de 1989, dar s-a aprins în văpaie, după. De aceea, iscă o mirare faptul că la Buhuși, în atari strâmbături principiale, o doamnă preoteasă se situează în exterioritatea standardelor ipocrite, asumându-și misiunea de preoteasă ca pe coroană, iar omenia dobândită prin naștere, ca straie și oglindă de identitate. Are o profesie nobilă
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
deplin de ce să jinduiesc la încă ? Nu-mi pasă că e iarnă și că înnămețit în dânsa sunt, căci orice viscol îl înfrunt, de-o vreme,fără nicio frică. Numai tristețea... Altar de plumb, arhangheli de carton, tămâie risipită în mirare unde e viu isonul monoton ce sângeră în sfeșnice și doare. Nu am crezut, dar astăzi cred febril că arcuirea gândului e-o strună care vibrând în tristul inutil de-abia când nu mai existăm răsună. A fost așa ca și când
NU-MI PASĂ NUMAI TRISTEŢEA... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380258_a_381587]
-
CINE-I OARE? Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cine vine blând, mirată, scuturându-se de vise peste toamna-ntunecată în pocale de vii stinse? nu sunt pași de păpădie nici mirări din văz de plop ai ghici-o dintr-o mie de n-ar merge la galop. își așează fulgi-n traistă și pornește roibul sur strângând arii în batistă și colțuni în abajur. luna tainic o privește ținând stelele la
CINE-I OARE? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380297_a_381626]
-
mulți ar vrea să-i pună nadă! îndelung se-mbrățișară pe sub flaute de cetini brazii prinși în coji de ceară scriau psalmi din ger la prieteni. o lumină trase umbra din cortegiul de aramă lăsând cerului penumbra și pe lut mirări de teamă. flori tăcute scriau versuri în chenare de pași reci, cu o boare blândă mersuri hibernau în somn de veci. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: Cine-i oare? Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2153, Anul VI
CINE-I OARE? de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380297_a_381626]
-
său, Titus, astfel: „...ultima mea dragoste a fost cu o femeie din secolul al XVI-lea... O băgasem în seamă cu privilegiul unei lecturi scrisă în literă gotică. Am tras-o din manuscris și am sărutat-o, după care, spre mirarea mea, cartea cea veche a luat foc din senin...” Și ca să ne convingă de această iubire mare și unică, Poetul pulsează pe credința unei metamorfoze... Și e foarte convins: „Ea se va naște peste trei sute de ani din nou. Mă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
un unghi la nouăzeci de grade cu corpul, iar fundul aproape că atinge solul. Are o lumânare aprinsă alături care se apropie de celălalt capăt. - Eu nu cred că acum ai toate problemele rezolvate!zice colonelul Doagă privindu-l cu mirare. Scoate capul afară și-i zice colegei:Hai să vezi! - Acordă-i primul ajutor, zice Stăncioaica, taie-i sfoara și vezi dacă mai are puls! Eu merg afară și am să chem salvarea. Pe primarul Io Io Io răbdarea l-
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.11 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378124_a_379453]
-
creierii acestui tratament, eliberarea de rețete în SUA a crescut de la 3 milioane în 2009, la peste 8 milioane în 2013. La fel a crescut numărul de rețete specifice în țările vecine, cum sunt Canada și Mexic. Nu este de mirare că în 2013, numai în SUA, comercializarea testosteronului a ajuns la cifra uriașă de 2.4 miliarde USD. In plus, un număr nedefinit de americani se autotratează prin alte forme de administrare a testosteronului, cum sunt benzi adezive special impregnate
AM ÎNTÂLNIT ȘI BĂRBAȚI FERICIȚI de RADU OLINESCU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378252_a_379581]
-
Astfel a devenit posibilă apariția acelui joc secund al energiilor spirituale pe care astăzi îl cuprindem în sintagma (evanescentă) despre conștiința poetică. Iată de ce Eminescu rămâne un inepuizabil subiect al celor care gândesc fenomenul nostru literar. Deci nu e de mirare că autorul Luceafărului a fost și unul din subiectele predilecte în eseistica exilului românesc. Eseul lui Constantin Amăriuței Eminescu sau lumea ca substanță poetică a apărut în anul 2000 la editura „Jurnalul Literar” sub îngrijirea regretatului Nicolae Florescu. În lapidarul
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
și cu multe altele, dar mai întâi de toate cu mesajul propriu întregii sale creații ilustrează intrarea în rezonanță cu un celebru adagiu heideggerian: Der Dichter nennt das Heilige! (Poetul este cel care rostește Sacrul). Ceea ce nu poate fi de mirare dacă luăm în considerație că poetul își desăvârșise formarea spirituală cu unul dintre discipolii celui care, înfruntând întrega tradiție filozofică pornită de la Platon, își îngăduia să declare că timpul civilizației și culturii actuale „reprezintă eine Zeit der Dürftigkeit, o epocă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
conținutul valoros și veridic al fenomenelor, dându-le acestora o realitate superioară, născută din spirit.” [19] Și iată cum - către înălțimea aceleiași idei - se ridică rostirea poetului: „Atâta cât ochii nu pot cuprinde/ începutul și sfârșitul sunt una/ cu toată mirarea fuiorul materialiter / de raze într-un șuvoi dar inexplicabil / lumină a tot ceea ce subiectul/ dislocă din indiferența atoate/ puternică prejudecata veșniciei/ ad hoc /..../ materialiter în carne/ nu e decât atâta lumină a incidențelor/ necalculate cuprind începutul și/ sfârșitul ochii nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
de raze într-un șuvoi dar inexplicabil / lumină a tot ceea ce subiectul/ dislocă din indiferența atoate/ puternică prejudecata veșniciei/ ad hoc /..../ materialiter în carne/ nu e decât atâta lumină a incidențelor/ necalculate cuprind începutul și/ sfârșitul ochii nu pot razele/ mirarea Sunt/”(Peisagiu grație). Iată și versuri din Bucolica I: „Eram păstorul/ părerilor prinse în horă albe și negre/ succesive și simultane a toată omenirea/ necunoscută aidoma orelor/ pe care doar ceasornicul le desparte.” Discursul poetic intersectează simboluri cu o densă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
dar mai ales din domeniul redacțional și de concepție a celor care intră în direct în spațiul de expunere publică și implicit a unei audiențe fără pretenții, ingerând ceea ce i se dă’’ este un drum lung. ,,Și nu e de mirare că cel mai mult a avut de suferit limba română care treptat, s-a degradat. Azi fenomenul este tot mai accentuat, dacă nu chiar îngrijorător’’ (Florea Firan, Limba română și mass-media, p. 1). Plecând de la aceste constatări, profesorul Florea Firan
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93674_a_94966]
-
în inimile noastre, ar trebui, însă, să avem mai multă îndrăzneală ca să știe toată lumea cât de mult ne iubim limba strămoșească. Adevărul l-am aflat din nou de la dl Constantin UNGUREANU, căruia îi mulțumim anticipat. Și-apoi nu e de mirare că românii bucovineni ascund acest fapt, căci, după cum am aflat, primarii satelor și unii lucrători ai primăriilor, unde Materna a obținut statut de limbă regională, au fost „invitați” la „pahar dulce” de către organe. Dar, după cum vedeți, nimănui nu i s-
ŞI LA CARAPCIU LIMBA ROMÂNĂ A DEVENIT REGIONALĂ [Corola-blog/BlogPost/93737_a_95029]
-
poartă zâmbitoare și toate ne dădeau cuvenitele ouă. Cum s-ar zice azi, afacerea mergea șnur. Când, deodată, ca din senin, ne-a apărut în cale un bărbat tânăr, s-a uitat în coșul nostru și a mustăcit cu prefăcută mirare: numai atâtea ați strâns, mă? -Păi...nu sunt destule? am întrebat noi mirați. -Cum să fie, mă? s-a răstit la noi nea Mitică (așa îl chema pe bărbat:Mitică al lui Dore). Cum să fie destule? Dacă le împărțiți
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
îl întâmpinase cu bucurie soția sa, Lidia. Ai reușit să te întorci acasă? Ai venit să-ți vezi soția și copilașii? Să vezi ce se vor bucura ei, sărăcuții! - Draga mea, Lidia, sunt căutat peste tot. Nu ar fi de mirare să fiu urmărit, trădat și închis, în orice clipă. Fratele nostru Lucas deja este sortit morții pe rug! Am aflat asta de la diaconul nostru, pe care l-am vizitat în taină! - Vai, dragul meu Nicolas, ce-o să ne facem? Ce
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
mai abitir decât la început. Nu reușiră să stingă focul care mai arse încă preț de un ceas, ziceau. Deodată, ca la o comandă neauzită, "rugul" muri, cerul se însenină, împodobindu-se cu puzderii de stele. Și mare le fu mirarea când văzură troița ridicându-se spre cer neatinsă de urgia focului. Întâmplarea dăduse ocol întâi satului, apoi fu dusă din gură-n gură spre alte sate, miracolul Troiței atrăgând spre credință alte și alte suflete... Referință Bibliografică: TROIȚA / Angela Dina
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
în casă. Nu trecu mult și apăru Mira, ducând cu ea un cărucior pentru cărat lemne. Rățoiul o ajută să îl scoată pe Petruș din dulap, să îl pună în cărucior și să-l ducă la casa pădurarului. Mare fu mirarea omului când își văzu fata aducând un străin lipsit de simțire. Nu puse însă întrebări. O ajută să îl întindă într-un pat și o chemă pe soția lui. Tocmai când mama ielelor se pregătea să spună descântecul de dezlegare
ÎMPĂRATUL PĂSĂRILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382185_a_383514]
-
Cioran, „acest sceptic de serviciu al unei lumi în declin”, cum obișnuia să-l alinte prietenul său Petre Țuțea, nu același lucru îl avea în minte atunci când afirma că simte nevoia să se deparaziteze de filosofie? De la Jeanne Hersch (cartea Mirarea filosofică, Editura Humanitas, 1994) aflăm noua formă în care trebuie să se pună mai departe problemele ce țin de philosophia perennis: „Așadar, o sarcină fundamentală a filosofiei în zilele noastre constă în a reflecta asupra metodelor și conceptelor științelor care
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
știință ca și cum ar cunoaște-o” și să deplângă faptul că „Până și filosofi de talia lui Hegel știu prea puțin despre știință”. Jeanne Hersch este de părere că „fondul cel mai autentic și mai asiduu al gândirii lui Heidegger este mirarea filosofică: „De ce există mai degrabă ceva decât nimic?” se întrebau cam în același timp Parmenide și chinezii antici, o întrebare reluată care-l plasează pe filosoful german la polul opus celui în care se situează Henri Bergson, și asta deoarece
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
filosofică drept o agreabilă mediocritate: „(...) sa constituie o tratare existențial-filosofică a câtorva categorii gnoseologice (adevăr, intelect, rațiune, judecăți existențiale și evaluative etc.) prin raportarea lor continuă la problematica accederii la ființă și la autenticitatea ființării proprii. Nu este, deci, de mirare că logica modernă nu i-a reținut în niciun fel aportul și că numele său nu figurează la indicele de nume al lucrărilor de specialitate”. Optimismul lui Karl Jaspers în viitorul omenirii răzbate din Originile și sensul istoriei, principala lucrare
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]