1,501 matches
-
duci?”), “Când o să vii?” (plus: “de ce ai plecat”). Pur și simplu: “deodată trece-o cugetare. / Un văl pe ochii tăi fierbinți: E-ntunecata renunțare, / E umbra dulcilor dorinți”. O sinteză a contrariilor (renunțare-dorință, de fapt, renunțarea la fosa Elenă-prostituată, pentru Mistica Prostituată): prin vehemența paroxistică a trădării, rămâne Veșnica Vergină Maria - întru statornicie divină. Amprenta-văl o desemnează co-demiurg . 6-CÂTEVA TRIMTERI LA GNOSTICI La gnostici (spre exemplu, doctrina lui Valentin), Sinele (Spiritul, pneuma) “este izolat, indiferent, simplu spectator inactiv în drama vieții
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
erotic constă în delirul (visarea, prin care, vehement, se regresează spre originaritate) căutării, pentru regăsire, a aripelor albe, de pe umerii iubitei: “Locul aripelor albe le-aș căta-n delirul meu”. Prin Eminescu, omenirea se întoarce în Ritual - iar iubirea redevine mistica subtilă a regăsirii Edenului. Maria devine sinonimul Crăiesei Mântuirii (Re-edenizării) din Miorița: (I-37) “Crăiasă alegându-te...” Prin Maria, care se coboară (Prostituata sacră) spre a ne înălța-mântui-cuprinde în Revelație - Maria Fecioara-Regina Lumii (“Regină peste îngeri, / din neguri te arată
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
gândirea lui Heidegger, în ultima perioadă a vieții sale), este „construită“ din nostalgia după întoarcerea idilică și bucolică la natură și impulsul spre trezire a surpinzătroarei forțe secrete a limbajului supus receptării Ființei.Filosoful ridică esența și funcția cuvântului până la mistica pitagoreică a numerelor.El substituie apologia limbajului prin apologia tăcerii , lansându-se într-un paradox în interpretarea limbajului:nu prin exprimarea coerentă a frazelor construite din cuvinte ,ce au o logică și coerență în trasmiterea gândului,ci prin ascultarea lor
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
extrem de real ? Dacă în veacurile trecute desprinderea spiritului de trup a fost considerată întotdeauna ca ținând de domeniul religiei, în ultimele decenii s-au înmulțit relatările venite din partea unor oameni normali din punct de vedere psihic, fără nici o legătură cu mistica, uneori chiar ... atei ! Obiect al religiei și al practicilor oculte, decorporalizarea a sfârșit prin a atrage atenția minților lucide a oamenilor de știință. Numită în cele mai diverse moduri, după domeniul în care este abordată - disociere, transcendere, bilocație, călătorie mentală
VIAŢA DUPĂ CORTINA MORŢII (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342660_a_343989]
-
prin Marea Cuvântare de la această Cină din tainele Revelației, iar teologhisirea este plecarea capului nostru pe pieptul Mântuitorului, precum ucenicul iubirii (Ioan 13, 23). Revelația este cerul înstelat, iar predica este ecoul tunetului din cer. Dogmatica este cerul senin, iar mistica este fulgerul de pe cer. Eshatologia este sfârșit al începutului și început al sfârșitului. Protologia este izvorul râului, iar eshatologia este gura de vărsare a râului în marea eternității. Protologia și eshatologia sunt cele două margini ale curcubeului Revelației, care ating
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
și înainte de a intra în detenție, - cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei din prima categorie; - mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în opoziție cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea și
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]
-
fi la Electric Castle. Este pentru prima dată când islandezii ajung în România, concertul lor fiind în sine un eveniment special pe piața muzicală locală. Nu e ușor să înțelegi această formație cult; muzică islandezilor se situează într-o zonă mistica, fiind în același timp și exuberanta și spirituală, emoțională și eterica. Fiecare album produs din 1995 încoace a fost primit cu critici excelente, chiar și sub surpriză descoperirii că muzicienii au inventat propria limbă pentru a se exprima în unele
„Va fi atât de diferit!”- SIGUR RÓS în premieră în România, la Electric Castle 2016 [Corola-blog/BlogPost/100789_a_102081]
-
căruia îi datorez deșteptarea liturgică. Totuși nu clamez apartenența la Biserica lui Iisus Hristos ca pe un titlu de glorie, ci o văd ca pe o datorie față de mine și semeni. Creștinismul are și o dimensiune civică, socială, dincolo de cea mistică. De aceea, nu concep civilizația europeană fără creștinism: identitatea noastră este una creștină, de care nu avem dreptul să ne dezicem. Dar nu toți intelectualii au această poziție. Foarte mulți practică un sincronism stângist, antireligios sau agnostic. Este dreptul lor
DIALOG CU ADRIAN PAPAHAGI, CONSILIER AL MINISTRULUI AFACERILOR EXTERNE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344344_a_345673]
-
al II-lea, Cuvântare publică rostită cu prilejul vizitei în România, București, mai 1999. 42. ^ Pr. Prof. Univ. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, București, 1996, vol. I, p. 223. 43. ^ Fritjof Capra, Taofizica. O paralelă între fizica modernă și mistica orientală, Ed. Tehnica, București, 1999, p. 234. 44. ^ Jean Guitton, Dumnezeu și știința, Ed. Harisma, București. 1992, p. 41. 45. ^ Dumitru Stăniloae, Theology and the Church, p. 224. Dr. Stelian Gomboș https://steliangombos.wordpress.com/ Referință Bibliografică: Părintele Profesor Dumitru
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2030 din 22 [Corola-blog/BlogPost/344353_a_345682]
-
și-a schimbat singur specializarea, transformându-și cursul de literatură religioasă modernă într-unul de teologie acetică și mistică, și devenind astfel primul și singurul titular al unei astfel de discipline în școlile teologice superioare din întreaga Ortodoxie. Interesul pentru mistica creștină, dar și pentru tradițiile mistice orientale, era un fenomen deja notabil în Europa occidentală. În anul 1919 se înființa la Roma prima catedră de ascetică și mistică la Universitatea Gregoriana, avându-l drept titular pe părintele iezuit Joseph de
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
de protoiereul rus emigrat Serghie Cetverikov († 1947). Pe baza acestei literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23 teologia sau calea
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23 teologia sau calea unitivă (caracteristicile și interpretarea extazului). Ascetica și mistica primesc o definiție hristocentrică: asceza e moartea, iar mistica e învierea cu Hristos, ambele fiind „știința îndumnezeirii omului” („reversul Întrupării”), „împlinirea vie și încununarea dogmaticii și moralei”, cunoaștere a lui Dumnezeu, prin participare prin asemănare cu El și participare la lumina dumnezeiască. O dezvoltare deosebită o are în cadrul contemplației
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
vede pe sine imaterializat în Dumnezeu. Fenomenul acesta — conchide Nichifor Crainic — este cu totul caracteristic misticii noastre ortodoxe și e obiectul special al rugăciunii lui Iisus. El poate constitui un capitol aparte, pe care nu-l întâlnim în tratatele de mistică occidentală și care se poate numi transfigurarea”. Este vorba de „una din cele mai seducătoare, dar și cele mai nelămurite chestiuni de doctrină creștină în general”, de o „transformare a trupului din material în imaterial, din greu în ușor, din
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
mai ingenioasă explicație teologică a transfigurării sau îndumnezeirii. Deiformizarea ei este, prin urmare, un proces de trecere de la trupesc la duhovnicesc, de la creat la necreat, de la stricăcios la nestricăcios”. Concluzia prelegerii pe care o formulează Nichifor Crainic este că în mistica ortodoxă „fundamentul teologic al îndumnezeirii” presupune inevitabil că „harul care dă contemplația și se manifestă în ea ca lumină taborică este o energie necreată cu efecte de asemenea necreate” . În luna mai anul 1940 revista Gândirea închina un număr festiv
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
în contact cu gândirea și viața” (T. M. Popescu). Forța intelectuală a acestui „Crainic al Ortodoxiei” prin excelență vine însă din contactul viu cu izvoarele vii ale credinței, cu comorile uitate ale Ortodoxiei pe care le-a redescoperit. „Profesorul de mistică — singurul în toată teologia ortodoxă actuală, a privit — spunea același Teodor M. Popescu, spre înălțimea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
izvoarele vii ale credinței, cu comorile uitate ale Ortodoxiei pe care le-a redescoperit. „Profesorul de mistică — singurul în toată teologia ortodoxă actuală, a privit — spunea același Teodor M. Popescu, spre înălțimea cea mai înaltă a teologiei și a redescoperit mistica ortodoxă, floarea spiritualității creștine, Olimpul cugetării teologiei, grădina edenică a sentimentului religios, care zăcea în cărți necercetate sau neînțelese, părăsită la periferia intereselor științifice ale teologiei” . Cu același prilej un solid studiu a închinat „Operei teologice a lui Nichifor Crainic
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
lacrima filocalică a martiriului românesc, repere esențiale pentru Profetul nostru rămânând de-a pururi Neamul protodac al MARIEI FECIOARA și Biserica tradițională a Fiului ei, HRISTOS. Pentru Mihail Eminescu creștinismul ortodox nu este un sistem propozițional sau conceptual scolastic, ci mistica religiei Hristice-reînnoitoarea harică a firii create. Căile cunoașterii Profetului Mihail Eminescu intersectează cândva, undeva miturile, dar se înalță apoi dogmatic spre Adevărul revelat-singura și adevărata filosofie a Adevărului absolut-ipostasiată în DUMNEZEU-OMUL-IISUS HRISTOS. Abordarea Căilor divinității a constituit pentru Geniul nostru
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
1994), Puncte cardinale în haos (1996 și 1998), Ortodoxie și etnocrație (1997), }ara de peste veac. Poezii antume: anii 1916-1944 (1997), Dostoievski și creștinismul rus (1998), Spiritualitatea poeziei românești (1998). Se lasă așteptat în continuare, dintre lucrările mai importante, Cursul de mistică germană. Așadar, cu alte cuvinte, primul deceniu de după anul 1989 a adus cu sine pe lângă o serie de evocări în presă și câteva importante editări și reeditări, între care s-au evidențiat: apariția celor două volume de memorii: Zile albe
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
în presă și câteva importante editări și reeditări, între care s-au evidențiat: apariția celor două volume de memorii: Zile albe, zile negre, în anul 1991, și Pribeag în țara mea. Mărturii din închisoare, în anul 1996, editarea cursului de mistică la Iași, în anul 1993, sub titlul: Sfințenia - împlinirea umanului și a cursului despre Dostoievski și creștinismul rus la Cluj, în anul 1998, publicarea eseului inedit despre Spiritualitatea poeziei românești, în anul 1998, alături de reeditarea Nostalgiei paradisului, în anul 1994
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
Busuioceanu (1896-1961), dar și cu Lucian Blaga (1895-1961), cu care va lega o lungă amiciție și colaborare literară. Tot aici o cunoaște pe cea de-a doua soție, Aglae, studentă la medicină, cu care se și căsătorește. La Viena descoperă mistica, atât în varianta ei orientală (prin orientalistul Paul Deussen) și occidentală a lui A. Silesius și M. Eckhart prin filiera poeziei germane a lui R.M. Rilke (1875-1926), dar și pe cea ortodoxă bizantină prin intermediul poetului dadaist Hugo Ball (1886-1927), convertit
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
la inițiativa ministrului culturii, filozoful Ion Petrovici (1882-1972). Timp de șase ani va face naveta București - Chișinău, unde a ocupat catedra de Literatură religioasă modernă. Cursul faimos despre „Dostoievski și creștinismul rus” reprezenta introducerea literară la cursul de Elemente de mistică ortodoxă, sub haina literaturii Nichifor Crainic impunând primul curs de mistică ortodoxă de la facultățile de teologie ortodoxă - o prioritate românească în școlile superioare de teologie din spațiul panortodox. În același timp, Nichifor Crainic, devenit directorul Gândirii, precizează termenii opțiunii culturale
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
ani va face naveta București - Chișinău, unde a ocupat catedra de Literatură religioasă modernă. Cursul faimos despre „Dostoievski și creștinismul rus” reprezenta introducerea literară la cursul de Elemente de mistică ortodoxă, sub haina literaturii Nichifor Crainic impunând primul curs de mistică ortodoxă de la facultățile de teologie ortodoxă - o prioritate românească în școlile superioare de teologie din spațiul panortodox. În același timp, Nichifor Crainic, devenit directorul Gândirii, precizează termenii opțiunii culturale, literare și politice tradiționaliste proprii „gândirismului” în eseuri programatice, cum au
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
al cărei nume a ținut de fapt cursuri de ascetică și mistică: între anii 1932-1933 a reluat cursul despre „Dostoievski și creștinismul rus”, urmat în anii 1933-1934 de „Elemente de teologie mistică”, iar apoi de cele două cursuri capitale de mistică ortodoxă în anii 1935-1936 și de mistică germană („Magistrul Eckart și școala sa”) în anii 1936-1937, cursuri ce constituie esențialul operei teologice a teologului-scriitor Nichifor Crainic. În intervalul ianuarie 1932 - decembrie 1933 înființează și conduce ziarul independent Calendarul. Pe fundalul
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
cursuri de ascetică și mistică: între anii 1932-1933 a reluat cursul despre „Dostoievski și creștinismul rus”, urmat în anii 1933-1934 de „Elemente de teologie mistică”, iar apoi de cele două cursuri capitale de mistică ortodoxă în anii 1935-1936 și de mistică germană („Magistrul Eckart și școala sa”) în anii 1936-1937, cursuri ce constituie esențialul operei teologice a teologului-scriitor Nichifor Crainic. În intervalul ianuarie 1932 - decembrie 1933 înființează și conduce ziarul independent Calendarul. Pe fundalul sumbru al crizei economice și sociale a
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]