1,033 matches
-
anumit punct al Europei, și anume Franța. Concepția noastră riscă să fie viciată de acel orgoliu cultural care face din Franța țara Luminilor și a Rațiunii, opusă prea empiricei și cețoasei Anglii, prea metafizicei și nebuloasei Germanii, precum și excesului de misticism slav, subtilității retorice italiene sau sumbrei pasiuni hispanice. Concepția noastră este de asemenea viciată de infiltrarea perfidă a naționalismului în neo-europenismul francez, care, silit să cedeze Germaniei prim-planul economic, rezervă Franței rolul hegemonic de Călăuză politică și de Apărător
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ambelor fenomene, îmi este dificil să formulez obiecții solide. Totuși, s-ar putea observa că experiența mistica nu implică automat percepția unei forme anume de către subiect și nici nu presupune utilizarea plenară a simțurilor. Există o puternică tradiție apofatică în misticismul occidental, care se bazează, în expresia lui Denys Turner, pe "metafore ale negativului". De asemenea, el subliniază o restrângere a experienței în ceea ce-i privește pe adepții acestei forme mistice, fapt care pare să augmenteze clivajul dintre viziune, ca imagine
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
bazează, în expresia lui Denys Turner, pe "metafore ale negativului". De asemenea, el subliniază o restrângere a experienței în ceea ce-i privește pe adepții acestei forme mistice, fapt care pare să augmenteze clivajul dintre viziune, ca imagine și experiență, si misticismul negativ, ca alegorie și respingere a vizualului.103 În această grila, viziunea presupune în primul rând percepție a formei (imagerie), care, la rândul său, reclamă o implicare activă a senzațiilor. Philip C. Almond enumeră cinci caracteristici (pe care el le
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
M4) Există tot atâtea tipuri diferite de experiențe mistice câte expresii paradigmatice ale acestora. (M5) Există tot atâtea tipuri de experiențe mistice câte interpretări incorporate ale acestora" (1982: 128). Cele cinci principii enunțate de Almond ne permit să înțelegem fenomenologia misticismului, permițându-ne să stabilim conexiuni mai clare între acesta și vizionarism. Examinând mai cu atenție cele cinci modele, descoperim chiar că ele se aplică integral viziunilor empirice. Devine, astfel, transparentă relația profundă dintre viziuni, atât în sensul lor general, cât
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
acesta și vizionarism. Examinând mai cu atenție cele cinci modele, descoperim chiar că ele se aplică integral viziunilor empirice. Devine, astfel, transparentă relația profundă dintre viziuni, atât în sensul lor general, cât și în cel atribuit acestora de Blake, si misticism. Doi cercetători influenți, William James și W.T. Stace înregistrează numeroase caracteristici formale ale experienței mistice. Cele mai multe dintre ele sunt relevante și în cazul experienței vizionare, așa încât nu este inutil să le supun atenției cititorului. Concret, James 104 opinează că
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sentimentul de binecuvântare, bucurie, fericire, satisfacție, sentimentul că obiectul percepției este sacru sau divin și caracterul paradoxal se aplică și vizionarismului blakean. Contribuția lui N. D. O'Donoghue la tema dezbătută în aceste rânduri este importantă prin aceea că leagă misticismul de imaginația creatoare, ultima devenind un adevărat tipar gnoseologic: "acea formă de cunoaștere liberă și nelimitată, pe care am încercat s-o descriu în termenii unui câmp vibratoriu, ceva ce au în comun poetul, artistul și filosoful" (1986, p. 187
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și exterioară, personală și universală, ceea ce înseamnă că ea nu poate fi exprimată altfel decât prin țesătura fină, îmbinând cuvânt și imagine, pe care o furnizează viziunea. A venit momentul ca, după ce am văzut care este relația dintre vizionarism și misticism, să radiografiez câteva dintre cele mai importante viziuni experimentate de Blake, pe care le voi ordona diacronic, în măsura în care informațiile mi-o permit. G.E. Bentley, Jr., notează că "Blake vorbea în chip familiar despre viziunile sale, de parcă acestea ar fi fost
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
chiliasmul discutat anterior, ci și un alt curent esoteric joacă un rol semnificativ în rotunjirea dialecticii blakeene. În acest sens, Stephen Gurney remarcă: "avem motive întemeiate să-l privim pe Blake drept parte a unei tradiții heterodoxe, dar persistente a misticismului occidental, care s-a menținut constant la periferia creștinismului instituțional" (1993, pp. 26-27). Tradiția respectivă se numește gnosticism, iar originile acestuia trebuie căutate în primele două secole p.Chr. Harold Bloom arată că, în măsura în care Blake poate fi etichetat drept un
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sexuală și corpul fizic. Acestea constituie triada divină (sfântă treime), la care se adaugă adversarul (diavolul). S-ar putea lua, concomitent, în calcul alte posibile legături, importante în cazul textelor vizionar-apocaliptice: atât numele secret al lui Dumnezeu, transmis în tradiția misticismului ebraic (YHWH)172, cât și cei patru cavaleri ai apocalipsei, ca revers damnat al tetradei virtuților cardinale, personificând războiul, ciumă, moartea și iadul. Totuși, importanța reală a numeralului 4 transpare abia când examinăm modelul vizionar cvadripartit al lui Blake. 3
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a artistului" (1990, p. 25). 101 William Richey observa că teoria artistică a lui Blake este în continuă metamorfoza, trecând de la un primitivism neoclasic la o estetică inspirată de Biblie (1996, p. 10). 102 Laurence J. Rosán crede că termenul "misticism" are două sensuri: pe de o parte, el desemnează "o doctrină filosofica, anume aceea că o conștiință individuală poate și trebuie să experimenteze unirea cu "divinul", adică Realitatea Ultima" (1982, p. 45), iar, pe de altă parte, el desemnează "o
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
moment, nu mai sînt același. Mă trezesc noaptea". Babilonul, loc mitic al tuturor viselor, simbolizează tărîmul ideal al morții și al drumului pe care aceasta îl reprezintă. Epigrafele din Maudit Manège și din Échine denotă interesul lui P. Djian pentru misticismul oriental, filosofia chineză și budism. Maudit Manège începe astfel: Să nu te lași subjugat de evenimentele din viața ta, dar nici să nu fugi de ele. Numai așa te vei elibera. Huang-Po Epigraful din Échine este un citat din Yi
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
distrus, a făcut să dispară vechile practici ale farmecelor, ale vrăjitoriei, ale magiei. De îndată însă s-a putut observa instituindu-se, apoi dezvoltîndu-se un nou tip de "transcendență socială", acela despre care putem spune că ține și de un misticism laic, și de un pozitivism sacralizat. De fapt, prin ritual, prin simboluri, prin retorismul său, a apărut o nouă formă de religiozitate politică, reconstituită în jurul unui sistem relativ coerent de valori colective: cultul Dreptului, al Dreptății, al Libertății și al
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Durkheim primul fel de despotism și sorgintea dreptului penal. Comentând sadismul religios, el noteaz c: Cezar Borgia a comis câteva zeci de crime, iar religia creștin a inventat ideea unui iad cu chipuri nesfârșite. Adoptând poziții critice faț de reprezentanții misticismului și socotind c alianța dintre religie și politica de dreapta este demult cunoscut 108, Ralea declar, fr rezerve, superioritatea moralei laice, în termenii urmtori : Morala laic, raționalist, are mult mai mare valoare decât cea religioas, dulce, inconștient, legnat de povești
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în prelegerea academică inaugurală intitulată Despre libertatea inteligenței (Über die Freiheit der Intelligenz, 1826). În primul text Baader susține că protestantismul ar fi stat la originea, pe de o parte, "unui nihilism științific, distructiv" și, pe de alta, unui "pietism (misticism) neștiințific, separatist". Sarcina catolicismului este să combată ambele tendințe, mai ales pe prima, reintroducând conceptul de autoritate în sens ecleziastic, politic și științific, împotriva oricărei îndoieli sau protest, vechi sau noi"35. Nihilismul este identificat aici cu dezagregarea "adevărurilor sacre
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
unei părți semnificative a gândirii contemporane. Este vorba despre faptul că în opera sa par să se atingă și să conviețuiască două extreme incompatibile: un nihilism radical, pe de o parte, și abandonarea în brațele viziunii inspirate, dacă nu ale misticismului, pe de alta. Iată de ce, atunci când în receptarea învățăturii heideggeriene urmăm una dintre perspective, ne vedem confruntați cu problemele pe care cealaltă le deschide. Radicalizarea interogării filozofice, care investește și consumă totul, determină pe de o parte accelerarea dezagregării, potențarea
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
musca și sufletul sunt același lucru". Este un fapt de a întreba care a suprimat metafizica pentru a pregăti avântul "noului început". Cheia de lectură care, mai bine decât oricare alta, a adus la lumină posibilitatea conviețuirii dintre nihilism și misticism este cea a apropierii gândirii heideggeriene de gnoză. Această confruntare este o variație a reluării mai generale a paradigmei gnostice separată de situarea sa istorică în antichitatea târzie ca palimpsest pentru o interpretare a modernității. O direcție care fusese deja
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
perpetuu la Sfântul Grigorie să fi fost orientat împotriva noțiunii origeniste a sațietății. Apoi, această teză a fost prelucrată oarecum mai detaliat de către Ronald Heine, în monografia sa din 1975. Și Heine își manifestă dezacordul față de impunerea de către Daniélou a misticismului vestic în motivul epektasis-ului fântului Grigorie și, ținând cont de studiile lui Mühlenberg și ale altora care au descoperit curentele filosofice mai profunde ale scrierilor ascetice ale Sfântului Grigorie, argumentează, printr-o analiză textuală atentă la De vita Moysis, că
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
de acord cu cele afirmate de V. USSANI, op. cit., p. 381: "societatea elegantă la a cărei viață lua parte Ovidiu, nu avea nici o credință religioasă, fiind deja prea raționalistă pentru a mai crede în miturile antice sau pentru a ceda misticismului popular sau vergilian; nu avea nici o credință filosofică, care presupune vigilență și trudă grea, ci trăia fără griji, bând cu o sete de nestins din cupa plăcerii". 68 A. ROSTAGNI, Storia della letteratura latina, UTET, 1952, vol. II, p. 180
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
adeverirea absenței Lui. “Moartea lui Dumnezeu”, încredințarea că El este absent, este un fapt împlinit numai pentru oamenii care nu au renunțat să-L caute, pentru cei însetați de Dumnezeu, dar care, în cadrul teologiei raționaliste occidentale, al fideismului sau al misticismului individualist, al eticii utilitariste și al autoritarismului unor Biserici transformate în religii, nu descoperă decăt absența Lui. Nietzsche reprezintă pentru ateismul contemporan, pentru acest părinte al nihilismului prefigurat de el, un profet asemănător lui Ioan Botezătorul care spunea despre sine
Nietzsche, profetul unei disperări care întȃrzie. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Marius Robu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2290]
-
că "ideea unui Israel Mare [...] a fost întotdeauna o idee greșită din punct de vedere moral și strategic. Ea a pus extazul imediat al câtorva oameni mai presus de eventuala siguranță a celor mulți; [și] a inoculat toxinele mesianismului și misticismului în politica unei mari democrații moderne"117. Coloniile au impus și alte costuri. Yigal Amir, israelianul de 19 ani care l-a ucis în 1995 pe Yitzhak Rabin, a cerut aprobare religioasă pentru crima sa abjectă. Un rabin ultraradical îl
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
acestui veac au consemnat revenirea în actualitate a unor nevoi spirituale fundamentate pe necesitatea investigării universului plin de resurse al religiei și spiritualității creștine. În acest sens, a doua jumătate a secolului trecut a manifestat o reanimare a interesului pentru misticism, metafizică și religiozitate. Sferele sacrului aduceau astfel posibilitatea aflării unor răspunsuri la care alte domenii ale culturii nu reușiseră să dea argumente satisfăcătoare. Așa se explică numeroasele încercări de restabilire a unei punți de legătură între domeniile artei și cele
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
că sunt de tot rahatul sau de tot râsul, dar eu spun că sunt așa cum le merităm. Că Dumnezeu se uită de sus la noi, le vede, le contabilizează și ne dă cu pleașca peste ochi... Nu am căzut În misticism, de ce mă priviți ca pe sfintele moaște ale Sfântului Șpriț?, dar În perioada asta a anului mi-aș dori altceva, mă, vă spun foarte serios... Ești cam negru, Sandule, bag de seamă - se insinuează Gicu În discuție, destul de temător -, ți
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
și cele viitoare, nu ar fi cunoscut-o niciodată. Interesant la Dv. forța de reconstituire a acestei lumi a satului, cred că din cunoașterea ei în copilărie. Dar Mașa, spre deosebire de mama și bunica ei, copleșite de fantasticul credinței și a misticismului - dus de autor până la absurd, ceea ce face deliciul lecturii și creionează personalitatea dv. de plăsmuitor talentat în ficțiunea fantasticului, dar Mașa, spuneam, aproape contemporană, este vlăstarul unei generații, eroina principală a povestirii, ce poartă cu dânsa o moștenire valoroasă, echivalentă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93033]
-
îl numește poetul, și nu esența creștinismului. Arghezi este sensibil însă la trăirea religioasă autentică a țăranului și deseori redă, în articole de gazetă, fiorul sărbătorilor creștine. El intervine brutal acolo unde simțirea se transformă în habotnicie, simulacru, dogmatism osificat, "misticism idiot" etc., sau când comportamentul clericilor devine amendabil prin denaturarea misiunii lor. Uneori, injustețea aprecierilor sau exagerările voit polemice i-au atras, așa cum se știe, inerente adversități. Raportul său cu divinitatea este exprimat în termeni tranșanți și categorici, în disputa
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
atunci, Mircea Eliade, tot un discurs de tip manifest generaționist, programatic, însă conceput diferit, mult mai elaborat, fragmentat în douăsprezece articole (foiletoane, cum le numește însuși autorul), cu același titlu generic, însă tematizate diferit: Linii de orientare, Critica diletantismului, Cultura, Misticismul, Ortodoxia etc.). E vorba, așadar, de un discurs susținut cu argumente de natură intelectuală. Din unghiul retoricii ideologice, cvadrupla calificare a Martei Petreu (ambele manifeste interbelice sunt "paricide, antipașoptiste, antijunimiste, antifranceze")166 relevă cât se poate de clar exclusivitatea formei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]