11,487 matches
-
de poiade tătarâlor (precum înnainte vom arăta cum și cu ce mijloc s-au rădicat tătarâi de pe aceste locuri), iarăș cu domnii săi, iar nu cu strânsură din păstori, precum măzacii pomenesc, s-au înturnat la locurile sale cele de moșie; adică Dragoș Vod, ficiorul lui Bogdan Vodă, cu o parte în Moldova, iar Radul Vodă Negrul, sau frate sau văr lui Dragoș Vodă, cu alta, în Țara Muntenească”[40]. Cu alte cuvinte, lucrurile nu erau foarte clare (după cum nici astăzi
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
mea, frumoasa mea, columba mea, - căci vremea nu mai e, de-acu, a iernii aspre, trecu și ploaia; iar, pe-aice, dau pajiștile-n floare și e timpul lucrărilor în verde, se-aude zvon de turturea pe sfoara noastră de moșie, smochinu-a dat în pârgă mai întâi și-ncep să ne dezmierde parfumurile viei... Hai, ridică-te, iubita mea, frumoasa mea, columba mea, și vino, tu, columba mea, la umbra stâncii, când, în vălu-i e întuneric și nu prea: acolo, chipu
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
la studii. Spuneți că oamenii aceștia care au plecat nu aveau pregătirea și dreptul moral să influențeze alegerile prezidențiale din România. Dar oamenii ăștia nu sunt proștii de care vobiți, nu mai sunt sclavii -"căpșunari" care lucrează în "genunchi pe moșiile Occidentului", așa cum credeți dumneavoastră, domnule Pal. Au stat peste un deceniu în țări civilizate, cu o viață publică, cu sistem de învățământ, cu o presă care i-au făcut să înțeleagă mai mult decât dumneavoastră. Au înțeles că o atitudine
ANDREEA PAUL, răspuns la SCRISOAREA către DIASPORA a lui MIRCEA PAL, publicată de Editura DCNEWS () [Corola-website/Journalistic/103745_a_105037]
-
patriciu și trei cetăți la Dunăre ca vasal. Numele de Pecineaga i sa dat comunei în anul 1923. Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. În urma unor descoperiri arheologice în vatra localității s-au descoperito pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând de prin secolul IV e.n. precum și monede de epocă romană, iar pe teritoriul
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Virgil_stan_un_scriitor_al_t_stan_virgil_1360693204.html [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DIN IUBIREA DE MOȘIE Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din iubirea de moșie și din Suflet de Carpați S-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați. Aprigi lei, ei biruiră
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1478626325.html [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > DIN IUBIREA DE MOȘIE Autor: Elisabeta Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din iubirea de moșie și din Suflet de Carpați S-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați. Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară, Și își apărară mama, și credința-și apărară. 1394 Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1478626325.html [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
a purtat opinca-n luptă cu fală și cu mândrie Și-a murit strângând în palmă țărâna sacră de pe glie. Blestemat să fie-acela ce va cuteza vreodată Să mai smulgă-o bucățică României de -altădată! Referință Bibliografică: Din iubirea de moșie / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul VI, 08 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1478626325.html [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
Cuvântului lui Dumnezeu. Osemintele lor aruncate în apă nu au putut fi găsite, dar pe locul martiriului au apărut în mod miraculos patru cruci de piatră cu puteri tămăduitoare la care s-a închinat chiar și un turc devenit stăpânul moșiei și care l-au vindecat pe un surdomut. Două din ele au fost distruse, una este expusă în grădina Bisericii și pentru cea mai mare s-a construit un paraclis lângă Biserică, unde este așezată sub un altar de marmură
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1493749325.html [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
-Nu-ți face griji,am avut grijă ca mătușa să nu mai îmi poată zice nimic,de acum încolo,nu mai joc după regulile ei.Dar cum se face că ești vizitiu? -Am fost astăzi să-i livrez doamnei Munpfry la moșie câțiva saci cu ovăz pentru căi și am descoperit că are o nepoata superbă care avea nevoie să fie adusă la bal,așa că... -Te-ai oferit,nu? -Oricum,pe cât e de frumoasă pe atât de inganfata ,o sa o vezi la petrecere
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1488920447.html [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
mai putut să vina. Cred că știi unde se află,lângă fabrică de pantofii,din oraș. -Da,am văzut-o de câteva ori,are o grădină superbă plină de trandafiri și am văzut și câțiva căi,îngrijiți de personalul de la moșie. -Îți place să călărești,pentru că în acest caz,mi-ar face plăcere să te invit într-o zi să vizităm împreună pe cai,împrejurimile. Însă față,desi încântată de propunerea lui,se gândea la William și la faptul că ,începea
KARON,CAP 4 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/violeta_catincu_1488920447.html [Corola-blog/BlogPost/359780_a_361109]
-
apropierea graniței cu Ucraina. Roman, un tânăr de la oraș, ajunge într-un sat izolat din Dobrogea, unde are de gând să vândă pământul moștenit de la bunicul său care a murit cu câteva luni în urmă. În timp ce face demersurile pentru vânzarea moșiei, Roman devine, treptat, martorul unor evenimente bizare. O senzație generală de amenințare plutește în aer. Filmul va fi distribuit în cinematografele din România de Transilvania Film. Filmul „Toni Erdmann” al regizoarei Maren Ade, o coproducție românească, a primit premiul FIPRESCI
Festivalul de la Cannes. Lungmetrajul Câini, al regizorului Bogdan Mirică, a obținut Premiul criticii by https://republica.ro/festivalul-de-la-cannes-lungmetrajul-caini-al-regizorului-bogdan-mirica-a-obtinut-premiul-criticii-fipresci [Corola-blog/BlogPost/338629_a_339958]
-
între douăzeci și cinci noiembrie, una mie nouă sute treizeci și nouă și patru iulie, una mie nouă sute patruzeci. La sugestia Aretiei Tătărescu, soția omului politic, acesta va înființa o școală de meserii, în care elevii să învețe tradițiile meșteșugului gorjean, chiar pe moșia sa din comuna Drăguțești, unde aveau un conac, cu mai multe acareturi. La această școală cu internat, va profesa Natalia timp de treisprezece ani ca bucătar, iar în particular ca educator voluntar al elevilor din internat, fiindu-le de multe
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477827347.html [Corola-blog/BlogPost/343099_a_344428]
-
După taifun. E totul în devălmășie. Avem o țară. Ce facem cu ea? Avem un popor. Ce facem cu el? Ne știm între noi? Presupunem. Ne cunoaștem? Bănuim. Știm câți suntem? Ne imaginăm. Una este pe hârtie. Altă este pe moșie. Ne zvârcolim că muscați de șarpe. Amețiți că găină în jurul casei. Zburătăciți. Guvernanții ne recita, fiecare, câte o poezie. Cu rimă sau fără. Nu mai au ritm. Cu legi. Cu regulamente. Cu hotariri. Tot mai nehotărâți. Au plecat la referendum
DUPA RAZBOI, MULTI VITEJI ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Dupa_razboi_multi_viteji_dona_tudor_1344359683.html [Corola-blog/BlogPost/358784_a_360113]
-
De-aceea Românul s-ardică mai tare!” (Ioan Miclău, Poezii Alese. Bârda, Editura „Cuget Românesc”-2005) Rolul dascălului dacoromân, al intelectualului trebuie să fie cel al creștinului cult,al ortodoxului vizionar, care după înălțarea nimbului său către cer lasă pe moșia Gliei străbune acea pâlpâire de lumină ce încă netezește calea învățăturii,a educației precum lumina sfântă a martirilor și sfinților noștri, care podesc Scara înălțării către Cer a Românilor. ( Brusturi, Neamț- 29 ianuarie 2017) Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - DASCĂLI
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
fie direct, fie prin oameni de afaceri conectați la politic și care își sporesc veniturile prin contracte cu statul, reprezintă un pericol care duce la pierderea independenței și autonomiei jurnalistului, acesta ajungând să lucreze ca un fel de sclav pe moșie. Al doilea lucru care face ca jurnaliștii din România să nu se simtă suficient de liberi este starea materială precară, finanțarea acestei profesii. Să nu uităm că foarte mulți jurnaliști scriu pe nimic, făcând-o doar pentru că au o pasiune
Brînduşa Armanca: „Social vorbind, jurnaliştii sunt zero în faţa societăţii, neavând niciun fel de protecție socială” by http://uzp.org.ro/brindusa-armanca-social-vorbind-jurnalistii-sunt-zero-in-fata-societatii-neavand-niciun-fel-de-protectie-sociala/ [Corola-blog/BlogPost/92929_a_94221]
-
Doamna, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza, se naște la data de 17 iunie 1825, la Solești, într-o veche familie moldovenească, a Rosetteștilor . Elena Rosetti era fiica postelnicului Iordache Rosetti și a Catincăi, născută Sturdza. Copilăria și-o petrece la moșia părinților de la Solești, în ținutul Vasluiului, alături de cei trei frați: Constantin, Theodor și Dumitru. Primește de mică o educație aleasă, după severele principii pedagogice ale vremii, sub supravegherea directă a mamei. A învățat limba germană și franceză, pe care o
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elena_cuza.html [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
aleasă, după severele principii pedagogice ale vremii, sub supravegherea directă a mamei. A învățat limba germană și franceză, pe care o folosea cu deosebită eleganță. De la vârsta de șapte ani își continuă studiile particulare, cu guvernante și profesori străini, la moșia de la Șcheia a unchiului său Constantin Sturdza, alături de copiii acestuia și a altor rude apropiate. Împlinind cincisprezece ani, se stabilește la Iași, unde se familiarizează cu înalta societate. Aici îl cunoaște pe colonelul Alexandru Ioan Cuza cu care se căsătorește
ELENA CUZA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elena_cuza.html [Corola-blog/BlogPost/366902_a_368231]
-
drapându-și nulă, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu spadă ați întins moșia voastră De la munte pan' la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să aflu într-ai noștri vre un falnic juvaer? Au la Sybaris nu suntem lângă capiștea
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358237316.html [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
generoase”. Revenit în țară la vârsta de 75 de ani „își reia activitatea culturală”. Chiar în anul revenirii, în 1891, I.Ghica apare ca redactor în „Revista nouă” a lui B.P.Hașdeu. Din 1892 obosit și bolnav se retrage la moșia Ghergani. Trăia retras și se mulțumea să asculte operele publicate de Academie ale lui Hurmuzachi. Era îngrijit de soție și întreaga familie. Lordul Henri Steveley care a publicat în engleză „Antologii de poezii românești” i-a trimis tipărituri prin anul
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1480676009.html [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
de ani. Cine știe sau cine-și aduce aminte revista noastră, în primele numere ale ei, a vorbit și despre fratele său Pantazi Ghica, fost scriitor și prefect de Buzău care, pe timpul copilăriei a trăit o perioadă la Rușavățu, pe moșia părinților, așa cum se spunea și-n volumul „Viperești comuna despicată”, cum Tache Ghica din Ghergani a cumpărat moșie la Rușavățu de BUZĂU. ............................................................................................................................ • Date culese din pag . 1 - 94 „Opere” Ion Ghica. Glosar, bibliografie și introducere de Ion Roman / Ed. de
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1480676009.html [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
și despre fratele său Pantazi Ghica, fost scriitor și prefect de Buzău care, pe timpul copilăriei a trăit o perioadă la Rușavățu, pe moșia părinților, așa cum se spunea și-n volumul „Viperești comuna despicată”, cum Tache Ghica din Ghergani a cumpărat moșie la Rușavățu de BUZĂU. ............................................................................................................................ • Date culese din pag . 1 - 94 „Opere” Ion Ghica. Glosar, bibliografie și introducere de Ion Roman / Ed. de Stat pentru literatură și artă 1956. • **”Scrisori către V. Alecsandri”, pag. 114. • ***”Scrisori către V.Alecsandri „de la pag
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1480676009.html [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
ascultarea de paraclisier și predă educația civică elevilor. Deoarece vorbea copiilor despre Iisus Hristos, comuniștii din Râmnicu Vâlcea i-au interzis să mai propovăduiască celor mici învățătura creștină. A fost nevoit să părăsească mănăstirea și s-a retras la o moșie pe care călugării de la Cozia o aveau aproape de Caracal. Acolo a rămas un an și jumătate, de unde a fost luat de părintele Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana. Acesta l-a ascuns la Schitul Ciclovina, județul Gorj. Mitropolitul de atunci al
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
a producției în interiorul poporului român în formare. În continuare, pentru o mai bună înțelegere a obștii sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două elemente: teritoriul și comunitatea. Teritoriul era constituit din vatră și moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de “moșia” satului, înțelegem totalitatea terenurilor arabile și nearabile, de care se foloseau membrii comunității, adică: terenurile destinate cultivării cerealelor, terenurile destinate creșterii animalelor, fânețele, iazurile
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
sătești, vă propun unele aspecte legate acest fenomen. Obștea sătească era compusă din două elemente: teritoriul și comunitatea. Teritoriul era constituit din vatră și moșie. Vatra era teritoriul pe care erau construite toate casele și locuințele țăranilor. Prin termenul de “moșia” satului, înțelegem totalitatea terenurilor arabile și nearabile, de care se foloseau membrii comunității, adică: terenurile destinate cultivării cerealelor, terenurile destinate creșterii animalelor, fânețele, iazurile, pădurile, livezile, etc. De notat că terenurile arabile erau proprietatea privată a țăranilor, și puteau fi
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
malul unui râu sau în apropierea pădurilor). Mai mult, majoritatea erau fortificate, iar toate aceste aspecte au făcut practic imposibilă cucerirea acestor mici cetăți de către hoardele de barbari, care erau în goană. Pământul obștii sătești este desemnat cu termenul de „moșie” care derivă de la cuvântul geto-dac „moș”, prin care era desemnat lotul aflat în stăpânire individuală a fiecărei familii. Termenul de „moș” a fost dublat de cel de „bătrân” cu același sens provenit din latinescul „veteranus”. După invazia slavilor din secolul
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_obstea_sateasca.html [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]