2,071 matches
-
plătit pe loc cheltuielile de înmormântare, după care au plecat fără să spună nici un cuvânt. Ei nu au vrut ca mortul lor scump să fie înmormântat pe cheltuiala unui stat străin, care îl dușmănise și îl persecutase. Numele celor doi moți nu se cunoaște nici până în ziua de azi. Crucea de piatră care și azi străjuiește mormântul eroului a fost donată preotul din Țebea, Iosif Tisu. Era crucea pe care o pregătise pentru el însuși, dar a pus-o la căpătâiul
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A „CRĂIŞORULUI MUNŢILOR” – EROUL NAŢIONAL, LUPTĂTORUL ŞI PATRIOTUL ROMÂN AVRAM IANCU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/351276_a_352605]
-
LA MULȚI ANI, POETULUI NICOLAE NICOARĂ DIN ȚARĂ MOȚILOR ! : Octavian Lupu, Gheorghe A.Stroia, Georgeta Resteman, Ecaterina Zuba, Marin Trașcă, Cornel Costea, Loredana Florentina Dalian, Dan Sprancenatu, Florentina Crăciun,Costel Zăgan,Malciu Marian, Marin Mihai și... LISTA RĂMÂNE DESCHISĂ PENTRU URĂRILE VOASTRE !... Octavian Lupu (Fondator Confluente Românești): "La mulți
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
bucuri de fiecare fărâma de viață sub mângâierea Luminii! Inspirația să nu te părăsească și să ne așezi cu-ngăduință sufletele mereu în liniștea poemelor tale minunate! Să ne trăiești frumos o veșnicie! Cu prietenie și frățietate intru neam de moți și poezie!" Zuba Ecaterina : "Acest dar primit de la Dumnezeu,a scrie pentru cei ce știu să înțeleagă mesajele venite dintr-un suflet plin de iubire. La Mulți Ani!" Marin Mihai : "Nicolae Nicoară, dinspre Țară Moților, din inimă să de mare
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
și frățietate intru neam de moți și poezie!" Zuba Ecaterina : "Acest dar primit de la Dumnezeu,a scrie pentru cei ce știu să înțeleagă mesajele venite dintr-un suflet plin de iubire. La Mulți Ani!" Marin Mihai : "Nicolae Nicoară, dinspre Țară Moților, din inimă să de mare român (urmașul lui Horia și al lui Avram Iancu ), ne picura în suflet Lumină Divină a Poeziei. Îi mulțumim! Nicolae Nicoară : Când vine Poezia,/ Se limpezește aerul// În jurul meu/și cerurile toate/ Se deschid,/ Până
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
An.I. Nr. 3, p. 29; Petru M: Hâș, „Adevărul de Arad“, Nr. 67/01 aug. 2000; Dumitru Malin, „West magazin“, Ăn. III, Nr. 82 / 23-29.01. 1996, p. 8 n Gligor Hasa,Arhipelag, Nr. 3-4/2001, p. 105-106; Geo Moțul, „Unirea“, Ăn. VIII, Nr. 1700, p. 4; Vasile Barbu, „Tibiscus“, Nr. 2 (109), febr. 2000; Eugen Evu,”Provincia Corvina“, Nr. 16/ dec. 2000, p. 12-13; Adrian Palcu, Observator arădean“, Ăn. III, Nr. 22 (56)/ 1-7 mai 2001; - Mircea Stepan, „Arca
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
pe care omul nici nu le poate vedea, darămite să ajungă acolo. Iepuri, vulpi,coioți, pisici sălbatice, leul de munte (puma) și binențeles șerpi... sunt la ei acasă. Întâlnim și multe specii de zburătoare, între care o pasăre albastră cu moț, căreia statuniții (americanii. Sic!) îi zic „blue jay”, fiind răspândită dealtfel în tot nordul continentului. O parte din animalele de aici pleacă din zonă pe timp de iarnă iar cele ce rămân, găsesc cu greu mâncare;adaptându-se la condițiile
MARELE CANION de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350840_a_352169]
-
la Oradea unde a și studiat cinci clase la liceul Emanoil Gojdu. Când a venit cedarea Ardealului de Nord, familia a fost silită să se refugieze și s-au stabilit într-un sat sărac, dar cu oameni bogați sufletește - Poiana Moților. A terminat liceul în orașul Beiuș, un oraș mic dar cu bogat trecut istoric. După cedarea Ardealului aici erau două Episcopii, Prefectură de Județ si apăreau trei ziare. În timpul liceului a fost pedagog la internatul ortodox de baieți. În acest
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
noi. Cei, dacă ne șterge trecutul istoric, identitatea, demnitatea, se strămută populația cu rădăcini milenare și în loc ne lasă niște cicatrice hidoase în trupul țării și cianură pentru totdeauna? Întâi de toate sunt ordinile pentru noua strategie economică! Cât despre moții de acolo, care de sute de ani sunt săraci, s-au învățat deja cu sărăcia, o mai pot duce mult și bine așa. Un mezelic se va găsi și pentru ei. Ce dacă, acum le-a venit ideea să lăsam
GENERALUL ŞI RÂTANUL (PAMFLET) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351611_a_352940]
-
noi. Cei, dacă ne șterge trecutul istoric, identitatea, demnitatea, se strămută populația cu rădăcini milenare și în loc ne lasă niște cicatrice hidoase în trupul țării și cianură pentru totdeauna? Întâi de toate sunt ordinile pentru noua strategie economică! Cât despre moții de acolo, care de sute de ani sunt săraci, s-au învățat deja cu sărăcia, o mai pot duce mult și bine așa. Un mezelic se va găsi și pentru ei. Ce dacă, acum le-a venit ideea să lăsam
GENERALUL ŞI RÂTANUL (PAMFLET) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351611_a_352940]
-
aștept să-mi îmbrățișez toamna... toamna de-acasă, din munți știu sigur că „doamna” mă vrea și Doamne, cât se va bucura întâmpinându-mă-n ruginiul veșmânt cu trena mereu atârnată de-o stea cu picuri de sudoare pe frunți moții mei strânge-mi-vor mâna și-n jur, sigur, doar prospețime ce curge-va lin spre flămândul pământ domni-va Lumina de-a pururi cu sufletul meu în unime... mi-e dor de tine, toamnă de-acasă chiar și de
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
sat căci neam de neamul nostru tot cu râtul în pământ a stat, nimeni nu s-a îmbogățit de pe urma pământului, boierii de ce-l vând ? simt ei ceva, nu se poate, că ei sunt oameni deștepți,mă găsii eu mai cu moț să cumpăr pământ... Cu banii ăștia aș putea să mă duc în lumea mare, unde nu sunt nici războaie, nici lume rea...Auzise și el de America, să se ducă-n America, nu pleacă toți în America și acolo se
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
și pe dedesupt, și pe delături, dar dracu știe? Fâțâitul lui este secondat de numărarea pașilor ...... VI. ȘAH - PAT, de Lică Barbu , publicat în Ediția nr. 947 din 04 august 2013. Din greșeală turistică a ajuns pe la Deva, prin Țara Moților, în loc s-ajungă unDEVA prin țara Elveției.” Oau! Ce mișto e la ăștia!”. Și n-a mai plecat. Fane și Sile joacă șah. Acțiunea gânditoare se petrece într-un parc sau la scara blocului, sau unde vor ei, că d
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
-mă!... Din neatenție.Mi-era teamă de nebun - justifică Sile incidentul,total imun la impact de parcă nici nu a observat. - Hai, mută! E rândul tău - pacifică Fane coliziunea. Citește mai mult ... ... Din greșeală turistică a ajuns pe la Deva, prin Țara Moților, în loc s-ajungă unDEVA prin țara Elveției.” Oau! Ce mișto e la ăștia!”. Și n-a mai plecat.Fane și Sile joacă șah. Acțiunea gânditoare se petrece într-un parc sau la scara blocului, sau unde vor ei, că d
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
să știi că dragostea oricărui fulg de nea, oprit pe geana, vine cu o depărtare, iar fereastră deschisă spre soare mă absoarbe surâsului dintre cele două veșnicii prin obscuritatea să albă. DÅ SKA DU VETA... Hâr du lagt någonsin örat moț marken för att höra hur gräset växer? Hâr du någonsin satt tanke vid tanke för att födda mig bakom ögonlocken? Hâr du druckit någonsin från källan som rinner moț berget? Hâr du plockat någonsin liljor som växer på fruset vatten
CINCI POEME BILINGVE: SUEDEZO-ROMÂNE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345559_a_346888]
-
să albă. DÅ SKA DU VETA... Hâr du lagt någonsin örat moț marken för att höra hur gräset växer? Hâr du någonsin satt tanke vid tanke för att födda mig bakom ögonlocken? Hâr du druckit någonsin från källan som rinner moț berget? Hâr du plockat någonsin liljor som växer på fruset vatten? Då... kanske du ska veta om jag hâr funnits... om jag finns än... om jag kommer att finnas! ATUNCI AI SĂ ȘTII... Ai pus vreodată urechea la pământ să
CINCI POEME BILINGVE: SUEDEZO-ROMÂNE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345559_a_346888]
-
să fim, o torță vie !/ Ion Cărășel însoțește într-un pelerinaj imaginar ciobanii care adună turmele la stână, urmând, adulmecând ...lumina, urcarea lor pe muntele Găina, unde se vor simți în siguranță fiind înconjurați de Iancu și că- pitanii lui - moții din Apuseni . În continuare poetul idolatrizează în poemul Eminescu pe „Zeul tutelar al Neamului Românesc”astfel : Emi- nescu e lumină,/ Eminescu e izvor,/ Eminescu-i Panteonul/ către care-n- truna zbor.// Eminescu e grădina...// Eminescu-i libertatea/ unde îngerii se roagă
DE BUN AUGUR LA ÎNCEPUT DE AN, CRONICĂ DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 792 din 02 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345569_a_346898]
-
ROȘIA MONTANĂ (4) - O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNȚII APUSENI Autor: Corneliu Florea Publicat în: Ediția nr. 908 din 26 iunie 2013 Toate Articolele Autorului „Munții noștri aur poartă Noi cerșim din poartă-n poartă!” (spusă cu durere de moți, scrisă de Octavian Goga) De aproape două mii de ani fiecare stăpânire care a trecut prin Munții Apuseni a exploatat aurul lor. În galeriile minelor de la ROȘIA MONTANĂ au fost descoperite între anii 1786-1855 „Tăblițele Cerate” prin care se confirmă existența
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
pe Mureș și Crișuri pentru că în albiile acestor râuri încă se mai găsea aur, ajungând până la sursa cea fabuloasă auro-argentiferă din Munții Apuseni. Cum ungurii nu aveau nici o pricepere, dar le plăcea aurul, s-au învrednicit să-l prade de la moți iar regii lor au colonizat zona cu mineri sași. Astfel, în 1325 Regele Carol Robert de Anjou a concesionat Baia de Arieș unor mineri din Saxonia, ce au venit cu unelte și tehnică minieră mult mai avansată, deci au fost
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
lemn pe șine din lemn au fost treptat înlocuite cu cele din fier. Astăzi, când privim cu admirație cât de măreață este Viena, fosta capitală a imperiului habsburgic, știm că la baza ei stă munca perseverentă a habsburgului și aurul moțului. „La sfârșitul Secolului XIX-lea în Munții Apuseni, scrie Inginerul Valentin Rus în documentata sa lucrare istorică despre Roșia Montană: existau mici exploatări miniere, proprietate individuală sau proprietatea unor asociații miniere pe cuxe și precizează că deși mici proprietari lucrau
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
asociații miniere pe cuxe și precizează că deși mici proprietari lucrau rudimentar au atins cele mai mari și bogate minereuri aurifere. De amintit, pentru că merită ca exemplu, printre mici proprietari individuali din vremea hasburgică se afla și un mecena al moților, Mihail Gritta, care, fiind foarte norocos în exploatarea sa, din aurul găsit a ridicat șapte biserici românești, printre care și vechea biserică ortodoxă din Roșia Montană în 1781, cu un turn zvelt de 31 de metri, ceea ce a fost un
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
foarte norocos în exploatarea sa, din aurul găsit a ridicat șapte biserici românești, printre care și vechea biserică ortodoxă din Roșia Montană în 1781, cu un turn zvelt de 31 de metri, ceea ce a fost un semn de emancipare pentru moți, printre celelalte confesiuni cu biserici mai mari”. SECOLUL XX. În timpul Primului Război Mondial mulți mineri au fost recrutați și duși pe diferite fronturi, multe mine s-au închis iar, după 1918, noua administrația românească a fost nepricepută și obstruată, în fel și
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
l-a atras bogăția Munților Apuseni, unde a început prospecțiunile de verificare a datelor. Vasile Frank Timiș nu a venit singur ci împreună cu calul troian, „Gabriel Resources”, dar al zeilor financiari pentru Roșia Montană și așa muntele de aur al moților se va mistui în băncile zeilor financiari în timp ce moții vor rămâne, câți vor mai rămâne, cu încă o istorie amară, dar de data asta și fără aurul munților lor. Corneliu FLOREA august 2012 - iunie 2013 Winnipeg - Canada Referință Bibliografică: Corneliu
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
prospecțiunile de verificare a datelor. Vasile Frank Timiș nu a venit singur ci împreună cu calul troian, „Gabriel Resources”, dar al zeilor financiari pentru Roșia Montană și așa muntele de aur al moților se va mistui în băncile zeilor financiari în timp ce moții vor rămâne, câți vor mai rămâne, cu încă o istorie amară, dar de data asta și fără aurul munților lor. Corneliu FLOREA august 2012 - iunie 2013 Winnipeg - Canada Referință Bibliografică: Corneliu FLOREA - SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ (4) - O ISTORIE UNICĂ A
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
grea și mi-a dat o biruința așa de mare. Cand mi-au spus doctorii că nu au ce să-i facă, am spus: “Nu se poate! Eu am un Dumnezeu mare căruia îi slujesc.” L-am chemat pe fratele Moț seară, i-a făcut ungerea cu untdelemn și o rugăciune, și toată noaptea și-a mișcat și mâna și piciorul. După ce a venit fiul meu acasă, nu i-a venit să creadă. Pentruca i-am trimis pe fax rezultatele de la
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
o țară. Fiecare partid sosit la guvernare, face experiențe pe populație de parcă am fi cobai. Nu se mai poate suporta așa ceva. - Aveți dreptate, doamnă Georgeta. Nu vedeți la noi în învățământ? Fiecare nou ministru, vrea să fie el mai cu moț. Schimbă legea învățământului din dorința de a veni cu ceva nou, nu neapărat și bun, doar să fie el semnatarul modificărilor sau să fie făcute în timpul mandatului său. Cică pentru „reformarea învățământului”! Au schimbat manualele, de s-a ajuns până
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]