9,547 matches
-
era să rămân fără un picior, amice. Ține minte, să nu uiți, faptul că suntem nevăzuți nu ne scutește de griji. Un glonte rătăcit te poate ucide. O săgeată scăpată din arc poate trece prin tine ca prin brânză. Și mori. Amin! Mori în trecut și nu mai exiști niciodată în realitatea din care ai venit. Dispari ca și cum nu ai fi fost. Aceasta este, îți dai seama, sper, doar o simplă presupunere a mea, încă nu am murit, Doamne ferește!, pentru a
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
rămân fără un picior, amice. Ține minte, să nu uiți, faptul că suntem nevăzuți nu ne scutește de griji. Un glonte rătăcit te poate ucide. O săgeată scăpată din arc poate trece prin tine ca prin brânză. Și mori. Amin! Mori în trecut și nu mai exiști niciodată în realitatea din care ai venit. Dispari ca și cum nu ai fi fost. Aceasta este, îți dai seama, sper, doar o simplă presupunere a mea, încă nu am murit, Doamne ferește!, pentru a ști cu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
sincer, acea decizie fusese cea mai bună dintre toate. Iar pe urmă se retrăsese. Niște proști. Dar, ca să fim sinceri, nu ne lovim în viață de o grămadă mare de proști? Ba da... Te cațeri, de când te naști și până mori, acesta este termenul, te cațeri, calci pe proști puși unii peste alții, încerci să ajungi în vârf. Nici nu reușești, de cele mai multe ori. Dar te amăgești cu ideea că ești altfel. V-am spus că eu mi-am dorit să
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
spiritului; și aceasta ar fi o explicitare făcută în maniera științei. Fiecare durere reprezintă o scurtă vizită (de curtoazie!) pe care ne-o face moartea; așa, ca să nu uităm de ea; sau să nu ne uităm finitudinea. Durerea ca memento mori. Primul vestitor al propriei morți unul credibil este propriul organism. Accentul pe care societatea occidentală îl pune pe comunicare este determinat de dorința de a uniformiza sensurile, de a crea trimiteri asemănătoare (ceea ce ușurează și înțelegerea). Un fel de "comunism
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
e drept, dintr-o perspectivă contemporană). Dacă pretenția științei de absolut este justificată atunci filosofia are în societatea contemporană același status precum religia, filosofii fiind "preoții" unui mod de-a face știință de mult apus. Fiecare boală e un memento mori. O caracteristică general umană o reprezintă nevoia: toți oamenii se află în fiecare moment într-o stare de nevoie, chiar dacă subiectul nevoii fiecăruia poate fi altul. Satisfacerea unei nevoi reprezintă deschiderea către o alta. Ceea ce înseamnă că suntem continuu orientați
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ne înșeală? Îți spun eu, ai umilit România! Ai pus o mare pată pe prima Olimpiadă Comunistă și i-ai insultat pe prietenii noștri. A trebuit să primim dojeni de la guvernul sovietic pentru acțiunile tale iresponsabile. Ai dat apă la moară presei occidentale și le-ai oferit o imagine a Jocurilor noastre exact așa cum și-o doreau ei - plină de controverse și compromisuri.”69 Ideea împărțirii geografice a zonelor și sferelor de influență între marile puteri reprezintă un fenomen vechi din
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
mișcă, că nu asa trebuia făcut cutare treabă și câte și mai câte.Oricât se străduia nora cea tânară și frumoasă, nimic n-o mulțumea pe baba Dochia.Și Anișoara căra apa, freca podelele, făcea mâncare, despica lemne, mergea la moara, țesea, nu stătea nici atâtica. Și baba Dochia mereu găsea pricină;ba că făcuse mămăliga prea mare ori prea mică, ba că pusese ciorba in castroane, prea rece ori prea fierbinte, ba că a pus pe foc prea multe lemne
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
asupra Sucevei să se năpustească turcii.Au dat buzna buluc, peste satele sucevene, aprizându-le și făcându-le cenușă, au furat vitele și au tăiat cu iataganele lor pruncii , femeile, bătrânii și bărbații, acolo unde i-au găsit : la cosit, la moară ori prin curți. Sânzâiana nu fusese la datorie, n-a aprins focurile pe dealuri, nu i-a putut Înștiința pe cei din neamul ei de primejdia ce-i paște. Nu l-a putut anunța nici pe Ioan, străjerul și păzitorul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
În care tata bătea coasa și le punea pe toate În bună rânduială? Aceasta era grădina? Ilie se schimbase. Era acum un om bun. Ajuta pe văduve, miluia pe copii și făcea numai fapte bune. Era prezent peste tot: la moară, la pădure, la secerat, peste tot unde oamenii aveau nevoie de ajutor. Acum Își răscumpăra păcatele din tinerețe. Când a murit, s-a stins frumos de parca ar fi dormit. Tot satul Îl plânse, Îi aprise lumânări, și-l petrecură până la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Vântului - tarla la hotarul dintre Probota și Heci, în lungul Drumului Mănăstirii, unde bat vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vânturile dominante de la N la S; - Maranda - lot la Heci, între Siret și drumul Heci-Bursuc Vale; - Marineasca - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, până la Bursuc Vale; - Moara lui Haim - loc pe stânga pârâului Trestioara, lângă podul de peste pârâu, spre Probota. Moara a fost proprietatea evreului Haim. - Movilă - teren arabil la hotarul de SV al Heciului cu comuna Tătăruși, unde a fost o movilă încă dinainte de Alexandru cel Bun; - Odaie - loc din dreapta Siretului, la hotarul cu Probota unde veneau vara la muncă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
creșteau bovine, ovine, porcine, păsări, cai pentru muncă etc. Activități industriale: Baza de recepție de cereale Heci, Depozit final de lemn, Balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, Stațiunea de mașini agricole, peste 20 de ateliere de diferite profile, o moară și o brutărie. În satele comunei, aproape 40% din locuințe erau noi. Electrificarea lor era parțială. Comerțul: magazin universal la Lespezi, magazine sătești în fiecare localitate, restaurant la Lespezi și bufete în sate. Era de asemenea un mic abator, târguri
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să intre în C.A.P. Au fost returnate, de asemenea, părțile sociale. În același an s-a desființat și S.M.A., Baza de recepție a cerealelor, Depozitul de lemne, diferite ateliere meșteșugărești, balastiera, Sectorul de mașini și transport forestier, Magazinul Universal, moara și brutăria. Odată cu desființarea acestor unități, a fost distrusă și baza materială a acestora (înzestrarea tehnică și tehnologică, irigațiile, clădirile etc.). Cu toate acestea, schimbarea a fost necesară în toate domeniile, din cauza crizei care cuprinsese societatea comunistă înainte de 1989. În
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1879, existau 100 de familii, în 1894 erau 300 de familii, iar în 1930 existau deja 1039 de persoane. Evreii făceau comerț cu băuturi spirtoase, mărunțișuri, piei de animale, negoț cu vite, cherestea și luau în arendă moșii, cârciumi și mori. Erau, de regulă, argintari, blănari, cizmari, croitori, măcelari, cofetari, medici, funcționari sau lăutari. Prin activitățile lor au contribuit la apariția relațiilor de tip capitalist, ajutând la modernizarea economiei, cât și a vieții sociale și culturale locale. Din cauza persecuțiilor politice și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
în Lunca Siretului, dincolo de calea ferată, mai ales după al doilea război mondial. Pârâul Trestioara oferea apă pentru animale, păsări, irigații, spălat rufe, iar pânza freatică prin izvoare asigura apă potabilă ; a fost folosit și ca sursă de energie pentru mori de apă sau mecanice la Lișman (Șoca), Guriță, Țărnă, Petrică Boroiană și Moara lui Haim de lângă Herdea. Chiar moara electrică actuală a lui Vasile Boroiană, de lângă Căminul Cultural este tot lângă pârâu. În evul mediu, bucovinenii din zona de munte
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Pârâul Trestioara oferea apă pentru animale, păsări, irigații, spălat rufe, iar pânza freatică prin izvoare asigura apă potabilă ; a fost folosit și ca sursă de energie pentru mori de apă sau mecanice la Lișman (Șoca), Guriță, Țărnă, Petrică Boroiană și Moara lui Haim de lângă Herdea. Chiar moara electrică actuală a lui Vasile Boroiană, de lângă Căminul Cultural este tot lângă pârâu. În evul mediu, bucovinenii din zona de munte care nu aveau pământ veneau vara pe Valea Siretului la muncă și se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
păsări, irigații, spălat rufe, iar pânza freatică prin izvoare asigura apă potabilă ; a fost folosit și ca sursă de energie pentru mori de apă sau mecanice la Lișman (Șoca), Guriță, Țărnă, Petrică Boroiană și Moara lui Haim de lângă Herdea. Chiar moara electrică actuală a lui Vasile Boroiană, de lângă Căminul Cultural este tot lângă pârâu. În evul mediu, bucovinenii din zona de munte care nu aveau pământ veneau vara pe Valea Siretului la muncă și se adăposteau în mici așezări numite odăi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care au mai rămas, puține, pe strada principală. Exista o școală cu 5 săli de clasă în stare bună, un cămin cultural cu 300 de locuri, unde rulau filme săptămânal, dispensar, magazin universal, două biserici ortodoxe și una lipovenească. Economia: moară, brutărie, abator, unități comerciale, târg săptămânal și bâlci anual, C.A.P., S.M.A., unități de prestări servicii (olărie, tâmplărie, cojocărie, croitorie, împletituri de nuiele) („Dicționarul geografic al județului Iași”, Al. Obreja, 1979); - 1992 - se desființează C.A.P.-ul, S.M.A.-ul, baza
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
serie de magazine și ateliere ale Cooperativei Lespezi. Actualmente, activitățile neagricole și industriale sunt slab reprezentate în economia comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate de procesarea producției agricole și de prelucrarea unor resurse locale. În localitatea Lespezi se află moară de porumb, brutărie existentă din 1970, secție de prelucrare a lemnului, mici ateliere ale meseriașilor individuali (tâmplărie, cizmărie, croitorie, împletituri de nuiele - Lilian Todirașcu din Heci etc.). În celelalte sate componente găsim mici prese de ulei, mori de măcinat porumb
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Lespezi se află moară de porumb, brutărie existentă din 1970, secție de prelucrare a lemnului, mici ateliere ale meseriașilor individuali (tâmplărie, cizmărie, croitorie, împletituri de nuiele - Lilian Todirașcu din Heci etc.). În celelalte sate componente găsim mici prese de ulei, mori de măcinat porumb și ateliere de prelucrare a lemnului. La nivelul comunei se exploatează pietriș, nisip (între Buda și Lespezi), tot mai rar gresie. Pe teritoriul comunei, din cele 70 de societăți comerciale, majoritatea au ca obiect comerțul, și doar
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și Lespezi), tot mai rar gresie. Pe teritoriul comunei, din cele 70 de societăți comerciale, majoritatea au ca obiect comerțul, și doar câteva SRL-uri, asociații familiale și persoane fizice autorizate prestează servicii și prelucrează lemnul: - S.C. Noroc bun SRL - moara de grâu și porumb - Boroiană V. - Heci; - S.C. Dulgherstar SRL Lespezi - prelucrarea lemnului - Dulgheriu Ilie; - P.F. Suditu Lenuța-Irina - presă ulei - Suditu L. - Dumbrava; - S.C. 2A Drumuri SRL - construcții - Adomnicăi A. - Lespezi; - S.C. Tehnoforest SRL - cherestea - Jugrin Adrian - Heci; - A.F.
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și unul dintre frați, Jenică Chiriacescu și Fasailă de lângă bariera de la Heci. La Lespezi, au fost Grigore Airinei și Gheorghe Botez. Morăritul, la fel o meserie veche, mai ales că pe pârâul Trestioara și râul Siret au fost mai multe mori de apă. Pe Siret au fost mori de „bătut șiacul”. Meseriile apărute în a doua jumătate a secolului al XIX - lea au fost cele legate de fabricarea sticlei la Lespezi. Ingineri agronomi. Se pare că primul inginer agronom din comună
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Fasailă de lângă bariera de la Heci. La Lespezi, au fost Grigore Airinei și Gheorghe Botez. Morăritul, la fel o meserie veche, mai ales că pe pârâul Trestioara și râul Siret au fost mai multe mori de apă. Pe Siret au fost mori de „bătut șiacul”. Meseriile apărute în a doua jumătate a secolului al XIX - lea au fost cele legate de fabricarea sticlei la Lespezi. Ingineri agronomi. Se pare că primul inginer agronom din comună a fost boierul Fotin Ionescu. Această meserie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
odihnesc Sufletul mi-l prăpădesc Ia, sunați din zurgălăi: Hăi! Hăi! Iar în dalba semănătură Se făcu atâta gură. Nevestele se suflecau, Fetele navală în grâu dau, Bătrânele de șale se-ndoiau, Moșnegii din ochi făceau; Iară hoața cea de moară Când văzu atâtea cară Încărcate cu povară Puse coadă pe spinare Și plecă în lunca mare Lunca mare, frunza n-are Și când pică, se despică Mai mână, copchila mea! Hăi! Hăi! Iar morarul, meșter bun Stă cu luleaua-n
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Și când pică, se despică Mai mână, copchila mea! Hăi! Hăi! Iar morarul, meșter bun Stă cu luleaua-n dinți Noi ne prăpădim de râs: - Stai morică, nu te duce, Că ți-om da făină dulce! Ș-am plecat la moară la Cândești La moara cu trei fereștri Acolo, un morar cam nătărău Strică bine, drege rău Trage morii una-n șele Ș-o așază pe măsele! Hăi! Hăi! Trage morii una-n splină Și o dădu pe făină Apoi, după
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]