1,091 matches
-
inodoră, cu gust dulce-amărui, de 40 de ori mai dulce ca zaharoza Identificare A. Solubilitate Solubil în apă și în etanol B. Test de precipitare Se acidifică o soluție de 2% cu acid clorhidric, se adaugă 1 ml de soluție molară de clorură de bariu în apă și se filtrează dacă apar forme precipitate. Soluției clare i se adaugă 1 ml de 10% soluție de nitrit de sodiu. Se formează un precipitat alb. Puritatea Pierdere la uscare Nu mai mult de
jrc2736as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87891_a_88678]
-
substanța uscată Cenușă sulfatată Nu mai mult de 0,2% raportat la substanța uscată Acid benzoic și salicilic La 10 ml de soluție 1 la 20, acidificată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă o-Toluensulfonamidă Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată p-Toluensulfonamidă Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată Acid p-sulfonamido-benzoic Nu mai mult
jrc2736as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87891_a_88678]
-
Nu mai mult de 10 mg/kg exprimat ca Pb raportat la substanța uscată Acid benzoic și salicilic La 10 ml de soluție 1 la 20, acidificată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă o-Toluensulfonamidă Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată p-Toluensulfonamidă Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată Acid p-sulfonamido-benzoic Nu mai mult
jrc2736as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87891_a_88678]
-
Nu mai mult de 10 mg/kg exprimat ca Pb raportat la substanța uscată Acid benzoic și salicilic La 10 ml de soluție 1 la 20, acidificată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă o-Toluensulfonamidă Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată p-Toluensulfonamidă Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată Acid p-sulfonamido-benzoic Nu mai mult
jrc2736as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87891_a_88678]
-
Nu mai mult de 10 mg/kg exprimat ca Pb raportat la substanța uscată Acid benzoic și salicilic La 10 ml de soluție 1 la 20, acidificată anterior cu cinci picături de acid acetic, se adaugă trei picături de soluție molară de clorură ferică în apă. Nu apare precipitat sau culoare violetă o-Toluensulfonamidă Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată p-Toluensulfonamidă Nu mai mult de 10 mg/kg raportat la substanța uscată Acid p-sulfonamido-benzoic Nu mai mult
jrc2736as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87891_a_88678]
-
asupra diagnosticului. Atunci când, la unele cazuri, tratamentul stomatologic duce la dispariția definitivă a simptomelor dureroase, acesta este un argument în favoarea etiologiei dentare a cefaleei. Cefaleea de origine dentară derutează medicul în privința topografiei; durerile iradiază în regiunea temporală, occipitală, frontală și molară, putând exista, concomitent și dureri la nivelul faringelui. Ele sunt foarte vii, neregulate, exacerbate la rece sau la masticație. Aceste cefalei sunt greu calmate prin analgeticele obișnuite. 2. Cardiopatiile ischemice dureroase. Ateroscleroza este cauza cea mai comună a cardiopatiei ischemice
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
brut nepurificat obținut din rădăcina plantei perene Amorphophallus konjac. Principala componentă a gumei Konjac este glucomananul polizaharidic cu greutate moleculară ridicată și solubil în apă, care constă din unități de D-manoză și unități de D-glucoză într-un raport molar de 1,6:1,0 legat prin legături β(1-4)-glicozidice. Lanțurile de pe partea mai scurtă sunt atașate prin legături β(1-3)-glicozidice, iar grupurile acetil se produc aleatoriu la un raport de aproximativ 1 grup la 9 până la 19
jrc5105as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90273_a_91060]
-
Konjac este produsul brut nepurificat obținut din tuberculul plantei perene Amorphophallus konjac. Principala componentă este glucomananul polizaharidic cu greutate moleculară ridicată și solubil în apă, care constă din unități de D-manoză și unități de D-glucoză într-un raport molar de 1,6:1,0 legat prin legături β(1-4)-glicozidice. Lanțurile de pe partea mai scurtă sunt atașate prin legături β(1-3)-glicozidice, cu o ramură la aproximativ fiecare a 50-a sau 60-a unitate. Aproximativ fiecare al 19
jrc5105as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90273_a_91060]
-
din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Y, ytriul are 39 de protoni și 50 de neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 1.80Å, raza ionică e de 0.910Å, iar volumul molar al ytriului este de 19,88 cm./mol Raza covalentă este de 162 pm. Configurația electronică a atomului de ytriu este [Kr] 4d 5s. Izotopii ytriului sunt printre cei mai deși produși ai fisiunii nucleare a uraniului, ce are loc
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
metodele termodinamice. Pentru o evaluare cât mai corectă a masei moleculare între reticulări Flory și Rehner /47,48/ au dedus entropia de amestecare a unui solvent cu un polimer reticulat .Cunoscând valoarea parametrului Huggins χ și determinând experimental valoarea fracției molare a polimerului la echilibru, pΦ , se poate calcula mărimea Mc care caracterizează densitatea de reticulare a polimerului. Dacă f â 4, masa moleculară medie între două reticulări, Mc, se calculează utilizând formula: (34) unde: Vs este volumul molar al solventului
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
valoarea fracției molare a polimerului la echilibru, pΦ , se poate calcula mărimea Mc care caracterizează densitatea de reticulare a polimerului. Dacă f â 4, masa moleculară medie între două reticulări, Mc, se calculează utilizând formula: (34) unde: Vs este volumul molar al solventului; dp este densitatea specifică a polimerului; φp este fracția molară a polimerului în gelul umflat; χ1 este parametrul de interacțiune solvent-polimer( FloryHuggins). Mc este un parametru de bază ce descrie structura rețelelor reticulate și reprezintă masa moleculară medie
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Mc care caracterizează densitatea de reticulare a polimerului. Dacă f â 4, masa moleculară medie între două reticulări, Mc, se calculează utilizând formula: (34) unde: Vs este volumul molar al solventului; dp este densitatea specifică a polimerului; φp este fracția molară a polimerului în gelul umflat; χ1 este parametrul de interacțiune solvent-polimer( FloryHuggins). Mc este un parametru de bază ce descrie structura rețelelor reticulate și reprezintă masa moleculară medie a lanțurilor polimerice între două joncțiuni consecutive. Plecând de la studiul teoretic al
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
pe bază de esteri dimetacrilici obținuți prin polimerizarea în suspensie în prezența toluenului și acetatului de n-butil. Autorii au folosit relația (34) pentru calcularea lui Mc, iar mărimile Φp, χ1 și δ au fost calculate după cum urmează: Volumul fracției molare a polimerului în gelul umflat, φp, care reprezintă fracția locurilor ocupate de polimer, a fost calculat cu ajutorul relației: (35) unde: Ws, Wp sunt greutățile polimerului uscat și respectiv umflat în solvent. Parametrul de interacțiune polimersolvent ,χ1 , a fost calculat cu
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
fost calculat cu relația:(36) unde: R este constanta gazelor; T este temperatura ; δ1 și δ2 sunt parametrii de solubilitate al solventului respectiv al polimerului Parametrul de solubilitate, δ, se poate calcula utilizând contribuțiile atomice și de grup ale energiilor molare de coeziune /65/: (37) unde Fi constanta atracției molare; d densitatea compusului (g/ml); Mmasa moleculară a compusului. Calcularea parametrului de solubilitate din contribuțiile de grup sau atomice capătă importanță deosebită în cazul polimerilor, pentru care metodele experimentale de determinare
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
gazelor; T este temperatura ; δ1 și δ2 sunt parametrii de solubilitate al solventului respectiv al polimerului Parametrul de solubilitate, δ, se poate calcula utilizând contribuțiile atomice și de grup ale energiilor molare de coeziune /65/: (37) unde Fi constanta atracției molare; d densitatea compusului (g/ml); Mmasa moleculară a compusului. Calcularea parametrului de solubilitate din contribuțiile de grup sau atomice capătă importanță deosebită în cazul polimerilor, pentru care metodele experimentale de determinare sunt mai limitate. În cazul în care nu se
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
65/. Utilizând metoda umflării pentru evaluarea parametrilor de solubilitate a polimerilor pe bază de esteri dimetacrilici, Vlad și colab. /54,55/ au folosit drept agenți de umflare toluenul și ciclohexanul. Pentru calcularea Densitățatea de reticulare, q, definită ca fiind fracția molară a unităților reticulate, a fost calculată utilizând relația: (38) unde: M0 este masa moleculară a unității polimere. Astfel de calcule au fost aplicate și altor sisteme reticulate: viniltoluen-divinilbenzen (VT-DVB) /56/, polimerilor pe bază de esteri dialilmaleici /57/, copolimerilor reticulați ai
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
acrilamidei și schimbătorilor de ioni corespunzători /49/. În aceasta din urmă, Masa moleculară medie între două reticulări, Mc cât și o masa moleculară medie teoretică între două reticulări, Mct a fost calculată folosind un raport nominal de reticulare între fracția molară a reticulantului și fracția molară a celorlalți comonomeri (X): (39) Între valorile obținute pentru Mc și Mct ale copolimerilor reticulați ai acrilamidei inițiali sunt diferențe mari, deoarece apa (agentul de umflare) nu este un bun solvent pentru toate segmentele acestor
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
corespunzători /49/. În aceasta din urmă, Masa moleculară medie între două reticulări, Mc cât și o masa moleculară medie teoretică între două reticulări, Mct a fost calculată folosind un raport nominal de reticulare între fracția molară a reticulantului și fracția molară a celorlalți comonomeri (X): (39) Între valorile obținute pentru Mc și Mct ale copolimerilor reticulați ai acrilamidei inițiali sunt diferențe mari, deoarece apa (agentul de umflare) nu este un bun solvent pentru toate segmentele acestor copolimeri. Aceste studii au permis
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Alți autori /59,61-63/ folosesc pentru calcularea Mc ecuația (34), cu precizarea că pentru evaluarea parametrului de interacțiune χ1 folosesc relația: (40) unde φp este fracția de volum și este dată de relația: (41) unde Vs și Vp reprezintă volumul molar al solventului respectiv al polimerului. Dušek și colaboratorii /27-30,32,53/, în continuarea preocupărilor de studiere a condițiilor de apariție a macroporozității în cazul copolimerizării reticulante, au urmărit o caracterizare mai detaliată a fazei gel din copolimerii macroporoși. Autorii au
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
rețeaua umflată și solventul pur se stabilește conform relației: (42) în care: χ parametrul de interacțiune polimer-solvent FloryHuggins; ν* concentrația unităților reticulate într-o unitate de volum de copolimer uscat; ϕ2 fracția volumică a copolimerului în copolimerul umflat; V1 volumul molar parțial al solventului; <α2>0 factorul de dilatare izotropică, care este egal cu raportul între diferența medie pătratică între capetele lanțului în stare uscată și aceeași cantitate în rețeaua în stare de referință, care se consideră stare neperturbată. Pentru rețelele
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
sunt nedorite, o ușoară creștere a capacității de adsorbție se observă după un anumit număr de cicluri. Adsorbția detergenților. Detergenții sunt partea constituentă principală a majorității apelor reziduale. Printre aceștia, cei mai răspândiți sunt alchilenbenzenii sulfonați care au un volum molar hidrodinamic de mărime medie. Conducerea procesului adsorbției detergenților pe coloană adsorbantă, a dovedit superioritatea adsorbanților reticulați în comparație cu cărbunele activ, deși acesta are o suprafață foarte mare (cca 1050 mp/g). Tratarea apelor industriale de la industria textilă. Majoritatea intreprinderilor textile deversează
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
sunt nedorite, o ușoară creștere a capacității de adsorbție se observă după un anumit număr de cicluri. Adsorbția detergenților. Detergenții sunt partea constituentă principală a majorității apelor reziduale. Printre aceștia, cei mai răspândiți sunt alchilenbenzenii sulfonați care au un volum molar hidrodinamic de mărime medie. Conducerea procesului adsorbției detergenților pe coloană adsorbantă, a dovedit superioritatea adsorbanților reticulați în comparație cu cărbunele activ, deși acesta are o suprafață foarte mare (cca 1050 mp/g). Tratarea apelor industriale de la industria textilă. Majoritatea intreprinderilor textile deversează
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
5. Ce cantitate de permanganat de potasiu este necesară preparării a 300 ml soluție de concentrație 0,05 N. 6. Calculați câte grame de acid clorhidric se află dizolvate în 500 ml soluție de concentrație 2 M, știind că masa molară a acidului este de 36,5. 7. Calculați molaritatea unei soluții care conține dizolvat 1 g NaOH în 250 ml soluție. 8. Calculați normalitatea unei soluții de acid sulfuric ce conține 0,98 g H2SO4 dizolvați în 500 ml soluție
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de 36,5. 7. Calculați molaritatea unei soluții care conține dizolvat 1 g NaOH în 250 ml soluție. 8. Calculați normalitatea unei soluții de acid sulfuric ce conține 0,98 g H2SO4 dizolvați în 500 ml soluție, știind că masa molară a H2SO4 este 98. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE ȘI PROPRIETĂȚI FIZICO-CHIMICE A SUBSTRATURILOR ALIMENTARE CAPITOLUL I SUBSTRATURI ALIMENTARE CE CONȚIN PREPONDERENT GLUCIDE I.1. LEGUME ȘI FRUCTE Legumele și fructele sunt substraturi alimentare de origine vegetală. Cunoașterea caracteristicilor organoleptice și a compoziției
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
pentru probele de lignină de masă moleculară cunoscută, c este exprimat în moli pe Litru. Când lungimea parcursului (bă este în centimetri, ecuația Beer Lambert devine: A = e x c x b Termenul e în mol-1cm-1, este cunoscut ca absortivitate molară. Intensitatea unei benzi de absorbție în spectrul UV este de obicei exprimată ca absortivitate molară la maximum, emax sau log emax. Totuși, masa moleculară și compoziția majorității probelor de lignină nu sunt cunoscute, iar absortivitatea este adesea exprimată pe baze
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]