848 matches
-
pentru mișcările fine, adevărate „tropisme” ale unor suflete care au oroare de exhibarea trăirilor, nu la modul sadovenian, ci în chip impresionist, difuz. Procedeul secvențial este reluat și în interviurile din volumul Cu George Lesnea prin veac (1977). Cu Priveliști moldave (1980) prozatorul revine la reportaj, sub presiunea emotivă a iubirii statornice pentru ținutul natal. În romanul Ceasul oprit (1980; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), autorul folosește experiența nuvelei și a reportajului atât în planul construcției, cât și în acela al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
adevărata ei dimensiune atât din lucrări figurative tradiționale, cât și din lucrări moderniste, în care comentatorul crede că se află forța de expresie a pictoriței. SCRIERI: Năvod pentru scrumbii albastre, Iași, 1972; Într-o cabină de transmisie, Iași, 1972; Periplu moldav, București, 1973; Reîntoarcerea verii, București, 1975; Stampe europene, Iași, 1976; Cu George Lesnea prin veac, București, 1977; ed. 2, București, 1997; Ceasul oprit, București, 1980; Priveliști moldave, Iași, 1980; Masa de biliard, București, 1983; Fotograme, București, 1985; Peisaje, Iași, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
pentru scrumbii albastre, Iași, 1972; Într-o cabină de transmisie, Iași, 1972; Periplu moldav, București, 1973; Reîntoarcerea verii, București, 1975; Stampe europene, Iași, 1976; Cu George Lesnea prin veac, București, 1977; ed. 2, București, 1997; Ceasul oprit, București, 1980; Priveliști moldave, Iași, 1980; Masa de biliard, București, 1983; Fotograme, București, 1985; Peisaje, Iași, 1985; Octavia, Iași, 1986; Fălticeni (în colaborare cu Ștefan S. Gorovei), București, 1987; Portrete în timp, Iași, 1990; De la Vest tot la Vest, Iași, 1992; Pasaj de rațe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
Tiraspol) vorbea despre republică, despre "trezirea" moldovenilor. S-au scris articole cu titluri ca Deșteptarea moldovenilor. "Demult, zicea un agronom, moldovenii trebuiau să se gândească și la sine." Ziarul Izvestia din Odesa nu mai putea de grija moldovenilor: "Acest popor moldav înapoiat, flegmatic, care nu se miră de nimic, acum deodată s-a mișcat, ideea a pătruns în toate sferele vieții sociale și culturale ale satului..."213 Ce a urmat, se poate afla și din cele 800 de pagini ale cărții
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
frumoasă; a fost nu fără motiv comparată cu aspectul Algerului văzut din largul mării. Multele fleșe, ascuțite ca niște minarete, casele albe așezate în amfiteatru, urcând în formă de triunghi, totul, până și aburii albăstrii prin care se arată orașul moldav, justifică această apropiere. Schimbăm caii pe culmea colinei și drumul se azvârle curând în vale, trasând cotituri sinuoase precum inelele unui șarpe gigantic. Panoramele se succed și sunt admirabile în varietatea lor. Uităm pericolele coborârii pentru a ne arunca privirile
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
parte. E un obstacol foarte slab pentru armata rusă. Nu ajungem în valea propriu-zisă decât după ce am traversat un mic râu ce curge la poalele dealului Stânca; caii se avântă apoi peste o pajiște vastă și ajungem la târgușorul Sculeni, moldav pe malul drept, rusesc pe cel stâng; un bac face să comunice cele două teritorii. Judecând importanța Prutului după celebritatea acestui nume în calitate de frontieră, ne așteptam să găsim un curs de apă însemnat; nu e deloc așa; Prutul e un
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
suprafață de când a dispărut macadamul; nu se reface nimic, și nici măcar nu sunt sparte asperitățile acestor pietre; această observație critică se aplică în egală măsură văii Bârladului și celei a Siretului; rămân multe tronsoane de terminat pentru a completa rețeaua moldavă; cel mai urgent este să se facă poduri peste puhoaie și râuri; se văd creșteri bruște ale apelor, atât de mari încât ating trei metri în înălțime în mai puțin de o oră și iau cu ele tot personalul și
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
uscată în zilele de sărbătoare. Dar e împins să se îmbuibe de rachiu, abominabil alcool care se fabrică din grânele țării. Dacă găsește în beție uitarea momentană a necazurilor sale, tot în ea își pierde energia morală și forțele. Țăranul moldav mai ales se îmbată peste măsură câte n-ar fi de spus despre această degradare lentă, poate calculată, cum a fost demoralizarea claselor înalte în secolul al XVIII-lea? Europa e mințită că țăranul român a fost eliberat; pe hârtie
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
voia chiar ceva mai mult, încântătoarea copilă, îi trebuia un prinț și, deși aceștia se găsesc din belșug în România, nu se prezenta niciunul. Primăverile se adunară în această așteptare zadarnică, când sosi într-o bună zi un tânăr prinț moldav care, deși nu îndeplinea întru totul condițiile programului, se apropia pe cât posibil de respectarea lor. Tinerii se văzură, se plăcură și logodna se făcu repede. Căsătoriile în clasele înalte sunt întotdeauna precedate de o serată dansantă în ziua în care
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
evident spre stânga. Mințile inteligente și averile se găseau la dreapta. În consecință, cum mai puteau oamenii să se înțeleagă? Capitolul 4 Ministerul d-lui Barbu Catargiu Asasinarea acestui ministru Călătoria domnitorului • Ovații • Formarea unui singur minister, jumătate valah, jumătate moldav • D-l Catargiu, președinte al consiliului • Începuturi prielnice • Primele greșeli • Atentat neprevăzut • Un om cinstit și un mare orator • Dreapta suferă o pierdere ireparabilă Sosind de la Iași, prințul avu parte la București de aceeași primire ca în cealaltă capitală. Clerul
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
hrisoavele moldovenești) în țara Românească, în iunie 1433, Iliaș a poruncit ca Stanca, mama lui Ștefan, să fie înecată. Au urmat luptele dintre frați - în care se amestecau muntenii, turcii, polonezii -, războaie dinastice (care nu erau nicidecum o descoperire a spațiului moldav - Constantin Rezachevici), aspre, apoi răgazul, de coabitare a celor doi pe scaunul Moldovei și, în fine, năzuința lui Ștefan de a rămâne singur pe tronul ocupat cândva de părintele său. Scrie, deci, Ureche: „Domnindu țara Iliiașu vodă împreună cu frati-său
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
carierei sale conjugale. Același Bogdan al III-lea a fost îndrăgostit de o Anastasie din ținutul Lăpușnei (o chipeșă boieroaică, pesemne, din partea locului). Ajuns Domn și luându-și numele de Alexandru - prenume domnesc al strămoșilor săi, deși în onomasticonul voievodal moldav îl aflăm și pe Petru, primul său nume -, fiul Anastasiei (lista odraslelor sale, legitime și nelegitime este lungă: Bogdan, Pătru, Constantin, Ștefan, Ionașcu, Mihail, Ilie „Blânarul”, Anghelina, Tudora, Greajna, Teofana, Martina, Trofana, Nastasia; nelegitimii Aron și Petru Cazacul vor ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lumii (1673), o poemă meditativă, rămasă în manuscris până în 1866, când a fost publicată de B.P. Hasdeu în revista „Satyrul”. Poema a circulat însă în copii-manuscrise. Conștiința finitudinii ființei reapare obsesiv la C., în versuri și în nararea istoriei umanității moldave de la începutul secolului în care a trăit. Având „simțul sublim al destinului” (G. Călinescu), el a fixat această idee, la nivelul culturii scrise, în varii forme. Semnificația umană universală conținută în titlul Viiața lumii se întregește prin alte două elemente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
monografia Descriptio Moldaviae. Pentru forma lucrărilor în limba polonă (în proză și în versuri), C. e revendicat de istoriile literare și de enciclopedia polonă, iar pentru conținutul lor, aceste scrieri aparțin culturii române. Chronika ziem moldawskich y muntanskich [Cronica pământului moldav și muntean], numită, prescurtat, Cronica polonă, a fost dăruită în 1677 unui nobil polon (Marcu Matczynski), interesat, cum se deduce din prefața închinătoare, de originea romană a poporului și limbii române. Ascendența nobilă este, în concepția lui C., un scut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
va construi mai târziu Alecu Russo poema Cântarea României. Elemente de mitologie clasică sunt îmbinate cu informații istorice luate din surse enumerate de autor. Conținutul nu e decât o variantă la Cronica polonă. Partea cea mai poetică e descrierea edenului moldav, văzut de Dragoș și suita lui cinegetică la trecerea Carpaților spre văile mănoase ale Siretului, Prutului și Nistrului. Opera de traducător conține două titluri. Istorie de Crăiia Ungurească e prelucrată după Origines et occasus Transsylvanorum a lui Laurentiu Toppeltin de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
prietenul lui avea să se îmbolnăvească în vara anului 1913. Nu poate fi uitat nici Alexandru Obregia care îi aprecia în cel mai înalt grad știința, talentul medical și capacitatea organizatorică. Fără aceste însușiri de altfel, cu toată obârșia lor moldavă comună și cu toată prietenia ce i-o păstra, nu știm dacă Alexandru Obregia ar fi făcut eforturile de subvenționare a ridicării Socolei. Ca profesor, doctorul Brăescu a predat cursurile de igienă și medicină elementară elevilor din clasele mai mari
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
acționeze în colaborare cu și prin intermediul acesteia; ei puteau oricînd găsi pe cineva cu care să coopereze. Facțiunile boierilor din cele două provincii țeseau și ele intrigi la Constantinopol împotriva domnitorului aflat pe tron. Cu toate că își pierduse puterea politică, boierul moldav sau valah și-a păstrat statutul privilegiat față de restul populației și, în ciuda reformelor din acest timp, a continuat să dețină controlul asupra pămîntului și a țăranului în mare măsură ca și mai înainte. Totodată, el plătea puține impozite sau chiar
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
numiți viceconsuli la Iași și Chilia. Ca și în Grecia, birourile acestora au devenit centre ale intrigii politice. Imperiul Habsburgic a înființat un consulat similar în 1783, ca și francezii în 1796 și britanicii în 1803. În perioada următoare, capitala moldavă și cea valahă au devenit oglinda conflictelor de la Constantinopol dintre marile puteri. Între timp, Ecaterina cea Mare și Joseph al II-lea corespondau în legătură cu planurile lor de extindere pe baza împărțirii Imperiului Otoman, care includeau înființarea unui stat-tampon românesc al
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a constituit un subiect de dispută cu rușii. El a avut grijă să rămînă în termeni amiabili cu consulatul rusesc de la Iași, păstrînd totodată legătura și cu agenții rivali britanici și francezi. Deși regimul lui era și el corupt, domnitorul moldav a încercat să introducă o serie de îmbunătățiri. Au fost construite drumuri, poduri și spitale și a fost instituit un sistem poștal. Au fost de asemenea luate măsuri de modernizare a sistemului de învățămînt, care a rămas totuși slab dezvoltat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la câte o nouă ediție a Fiestei francofoniei, sau în cadrul atâtor acțiuni de cooperare culturală întreprinse în bună înțelegere cu colegii francezi. În cartea lui Alexandru Șerban există o fotografie a unei superbe bisericuțe cu fresce exterioare, evocând stilul mănăstirilor moldave, amplasată într-un mirific peisaj. E vorba despre biserica ortodoxă din Tușnad Băi, ctitorită de Mihai Șerban în anul 1938. În urma unor îndelungi tribulații, și înșelând vigilența organelor totalitare, cei trei frați Șerban - Mihai, Alexandru și Constantin - au reușit să
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
cunoscut și apreciat. Parte din ei a fost prezentă la lansarea de la București, urmând ca o a doua să aibă loc, firesc, la Iași, acolo unde Titel Popovici a trăit și a activat, ca nume de referință al spațiului moldav pentru muzica ușoară, jazz sau romanță. Ca la toate aceste lansări, o emoție puternică a plutit în atmosferă, întreținută nu numai de amintirile comune, dar și de revederile prilejuite, tot mai rar, de asemenea evenimente. S-au revăzut personalități care
Mo?tenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
răsare,/ Care crește într-o clipă ca în veacuri, mereu crește [...],/ Umbra arborelui falnic peste toate e stăpână./ Astfel, Asia, Europa, Africa cu-a ei pustiuri/ [...] / Toate se întind nainte-i...”. În paranteză fie zis, modelul gravurii făcute la indicațiile principelui moldav de gravorul rus Aleksei Fedorovici Zubov (1682-175?) se cere căutat nu în zona teologiei, cum încă se mai crede, ci a alchimiei, domeniu care l-a înflăcărat în tinerețe pe Cantemir, discipol al alchimistului flamand van Helmont. Să observăm mai
Eminescu și avatarurile unui motiv by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2825_a_4150]
-
Iași... Mare, în micimea ta de pământean să fii Ștefane luptând pentru țara ta și să știi că hotarul ei se poate apăra Numai cu plânsul paloșului. Drept în stirpea ta voievodală să fii Ștefane putând... răbdând... plămădind... în pământul moldav evlavie, orizonturi, bărbăție. Sfânt, sfânt vei fi Ștefane, puternice viteaz acum și-n vecii vecilor. Vasile BARBU
Curierul „Ginta latină” by Vasile Barbu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2348]
-
Liviu Dănceanu Stimate Domnule Profesor, Ani de zile v-am citit cronicile și eseurile împrăștiate cu generozitate prin varii reviste moldave. Mărturisesc, vă credeam un om pedant, scrupulos, uneori surprins, alteori ușor iritat fiind de consecvența cu care vă menajați cele două inițiale din nume: Gheorghe A.M. Ciobanu, ca și cum ați fi ținut să îmbrăcați cît mai extravagant un obștesc manechin. Nu
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
și activ, are drept ultimă intervenție re-cunoașterea faptului că există pe lume totuși o infinitate de lucruri ce îl devansează. Domnule profesor Gheorghe A.M. Ciobanu, ani de zile v-am citit cronicile și eseurile împrăștiate cu generozitate prin varii reviste moldave, iar acum sunt bucuros că scrierile dumneavoastră au fost, iată, adunate într-un binevenit și bineclădit stog din care multe generații de aici încolo se vor fi înfruptînd.
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]