26,397 matches
-
inedită, datorită temerii editorilor că Ernest Bernea nu este popular și vandabil. Născut la Focșani - Vrancea pe 28 martie anul 1905, Ernest Bernea a copilărit la Brăila, unde și-a făcut studiile primare și liceale. Tatăl său, Marcu, era țăran moldovean din împrejurimile Galațiului, iar mama sa, Tudora, era fiica unui ardelean ajuns cărăuș în port. Copilăria aspră, știrbită de neajunsuri, petrecută într-un cartier muncitoresc, l-a marcat definitiv. Până la sfârșitul vieții s-a mulțumit cu un trai auster, chiar
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
lui Andrei... un Cui Dacic "cu tema"sa-l cerceteze. Andrei trece cu Cuiul peste graniță, acasă, de cealaltă parte a Prutului, la ceilalți români, urmași ai acelorași Daci, dar despărțiți de niște politicieni care i-au convins pe istoricii moldoveni că ei ar fi de un alt neam și că ar vorbi și o altă limbă, diferită, Moldoveneasca, care ar avea și niște foarte mici asemănări cu Limba Românească, dar prea mici pentru a fi luate în considerație. Dar ei
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
2). Istoricul ucrainian V. B. Antonovici scria în 1885 că nici dreapta nici stânga Nistrului „nu a aparținut nici principilor halicieni nici altor principi ruși”(3). Lupta corp la corp cu triburile slave și turaniene nu va împiedica realizarea statului moldovean în sec. XIV, principatul de la Baia alăturîndu-se altor așezări românești mai vechi, unele răspândite până în Polonia și Volhinia(4). Între voievozii bolohovenilor mai cunoscuți sunt Alexandru din Belți și Gleb al lui Ieremia(5). Încă la debutul mileniului al II
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
prin Spătaru Milescu (care în China la popasuri dă comandă cazacilor să îi cânte „Dunăre,Dunăre”), prin Leon Donici și alții capătă niște mari oameni de cultură(35). În 1737 se năștea în Rusia, Nic Bantânș Camenschi urmaș de boier moldovean ce va deveni membru de onoare al Academiei ruse și universității(36). Mihai Frunză geniu militar al Armatei Roșii, mort în 1925 la 40 de ani, este cel al cărui nume l-a purtat capitala R.S.S.Kirghiză (Frunze) și Academia
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
luat parte 12.000 de ostași și studenți basarabeni și transnistrieni. La 9 aprilie ziarul „Cuvânt moldovenesc” publicase programul P.N.M. care cuprindea printre altele și drepturi naționale pentru românii de dincolo de Nistru, iar în 14 aprilie se înființase „Asociația învățătorilor moldoveni din Basarabia și de dincolo de Nistru”(47). Congresul învățătorilor români din Rusia, ținut la Odessa, a cerut pentru transnistrieni serviciu divin, școli, inspectorat școlar, episcopie la Dubăsari, seminar la Odessa, toate în limba română. „Pe noi cui ne lăsați?...” În
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
nicicând României. Cu gândul la acești bravi români transnistrieni va fi zis probabil C. Coposu că „integritatea noastră teritorială până la frontierele estice ale neamului este o obligație sfântă, ca a XI-a poruncă a decalogului românesc” (87). Autoritățile autoproclamatei Republici Moldovene Transnistriene de azi controlează pe lângă raioanele de la est de Nistru și orașul Tighina care este în Basarabia. În 1992, după ce armata Moldovei a intrat în Tiraspol, a primit ordin de la Snegur să se retragă. Ostașii au plâns de necaz. Chișinăul
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
și a obținut de la Patriarh recunoașterea ei este Mircea eel Bătrân și iată pe ce temeiuri: În luna iulie anul 1401 Patriarhia recunoaște aceste drepturi bisericii Moldovei după un lung conflict. Iosif e recunoscut ca mitropolit al Sucevei, deși era moldovean, ales de țară și hirotonisit în afară de autoritatea Patriarhului. Este probabil ca Domnitorul Mircea cel Mare să fi obținut cu acest prilej aceleași drepturi pentru biserica lui [[v]]. Tot în acel an Patriarhul recunoaște pentru prima oară Mitropolitului Ungro-Vlahiei, un nou
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
Autor: George Roca Publicat în: Ediția nr. 96 din 06 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului „Cald și violent, patetic și intim, Shaul Carmel este excelentul poet evreu, sfâșiat de nostalgia sa, dar și de cea a părinților și bunilor săi moldoveni, după marele teritoriu abstract al literaturii române.” (Acad. Nicolae Breban) Joi, 31 martie 2011, orele 18:00, ne-a părăsit Shaul Carmel (Croitoriu), poet talentat, scriitor, dramaturg, publicist, președintele Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română (ASILR). Născut în Bucovina, la
SHAUL CARMEL, FERICITUL CARE PLEACĂ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348165_a_349494]
-
de un articol minunat al lui Florea Ioncioaia, în care milita foarte convingător tot pentru cumpărarea de produse românești și, implicit, pentru ajutorarea economiei naționale. Era scris bine articolul, nemțește, am rămas dezamăgit puțin cînd am aflat că Florea e moldovean. Vreo sămînță de neamț, pierdută după bătăliile de Mărăști, Mărășești și Oituz, tot trebuie să aibă el, m-am gîndit, ca orice român fără încredere în vița națională. Totuși, nu trebuie să fii vreun economist de talia lui Daniel Dăianu
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
Viteazul, Unirea din 1859 ne apare, astfel, firească în contextul politic al momentului. La 24 Ianuarie/5 februarie 1859, Adunarea Electivă a Țării Românești a ales drept Domnitor, tot pe Alexandru Ioan I. Entuziasmați de victoria obținută de confrații unioniști moldoveni, deputații munteni din Adunarea Electivă au dat votul lor la 24 ianuarie 1859, aceluiași Alexandru Ioan Cuza, transpunând astfel, în fapt, peste prevederile Convenției de la Paris, dorința națiunii române. Mihail Kogâlniceanu a dat citire, la acea dată, adresei către „ Adunarea
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
abandona opera - întreaga echipă care nu-l merită) și prin accentul pus pe valențele antropocentrice, Mircea Băduț destructurează un mit, demitizează deliberat. Jocul de idei caracterizează și versiunea Mioara-mică, inspirată de balada Miorița. Povestea e relatată din perspectiva naratorului cioban moldovean extrem de receptiv la aspectul antropocentric. "Saga" sa diferă de textul de bază, în sensul că variantei donquijotești propuse de Mircea Băduț îi lipsește tema inițială a complotului ciobanilor vrâncean și ungurean. Naratorului îi este teamă de solitudine și de îmbătrânire
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
poartă-n suflet acest ideal patriotic, ci sentimentul lor este animat și de interese social-economice, dorința pentru un trai prosper, într-o țară membră UE și, mai ales că în România există un DNA puternic, care ar putea stârpi oligarhii moldoveni mafioți și corupți. Or promisiunile vagi că Rep. Moldova va fi primită cândva în UE, după un număr de ani nedefinit, i-au convins că singura cale de atingerea acestui țel este UNIREA cu România. În acest fel acest IDEAL
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
să le fi spus europenilor povestea raptului din trupul Moldovei a acestui teritoriu, istorie care sunt nevoit să o reamintesc: -acest RAPT s-a petrecut la 15 mai 1812. Nu a fost o cucerire rusească în luptă directă cu ostașii moldoveni, căci în acea vreme Moldova nici nu avea armată. Care au fost împrejurările istorice din acel an fatidic? Napoleon I era pregătit cu o armată de 640000 de luptători să atace Rusia lui Alexandru I, care avea la rându-i
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
umiliți de întregul pământ. Ce-mi pasă mie că ești ardelean Cu vorba domoală ca un râu în câmpie! La ce-ți servește că unii te cheamă oltean, Dacă vorbiți ca o slugă la sapă de vie? Ori crezi tu, moldovene, că ești mai cu moț, Doar pentru ca auziși de Eminescu mai ieri? Opriți-vă! că sunteți țărani, ingineri sau oieri, Tot una mi-e! Ia-ți cartea în geantă, sau în desagă pe băț! N-AM SĂ JELESC IUBIREA, AM
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
Vrancei, la canatul ferestrei în care bate briza Milcovului. Pe o motivistică de răscruce, așadar, în cântecul artistei Geta Postolache răzbat proeminent, în favoarea afirmației de mai sus, particularitățile stilistice și genul moldovenesc al folclorului. De-ar fi doar melosul popular moldovean tot n-ar reprezenta puțin pentru a nu greși în priceperea locului în care se fixează expresia melodică, tonul, modul, culoarea, ritmul cântecelor interpretei Geta Postolache. Dar mai există un indiciu care întregește creionarea unui portret afectiv al artistei. Fără
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
unei fântânițe din câmp, săpată și lăsată însetaților de către strămoși. E minunată interpreta Geta Postolache, e văzduh de veselie în cântec și-n lumina albastră a ochilor de cicoare și cimbrișor, e violoncel alinător în glas, e prospețime de grai moldovean, clar și dulce în dicție... Cântă răscolitor, pur, într-o sonoritate armonizată și cu texte alese. Multe cântece îi aparțin în ce privește textul și melodia. Într-unul cântă jalea de la Vadu Roșca, satul ei natal, nimicit de Siretul scăpat din diguri
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
familiei și n-a mai îmbrățișat cariera preoției, ci a devenit întâi învățător, apoi luând în arendă o moșie, agricultor”. „În nordul Moldovei acolo unde șesurile nesfârșite ale Siretului se îngână cu colinele molcome care vestesc Carpații, „pe acele plaiuri moldovene cu lanurile de orz și porumb, cu petecele de păduri bătrâne la orizont și cu vechile sate pierdute între sălcii și mesteceni” - așa cum cu nostalgică dragoste își zugrăvea Enescu ținuturile natale, într-un interviu din 1936 - se află satul Liveni-Vârnav
GEORGE ENESCU, CINCIZECIŞIOPT DE ANI DE LA MOARTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365071_a_366400]
-
de zile așteaptă “o zi”- una - când, Prutul să nu mai fie graniță convențională între noi, să fim o nație, cum ne-am știut dintotdeauna. Ne-au mulțumit pentru ajutorele primite (cărți, reviste, burse ș.a) pentru elevii și studenții moldoveni și au plecat cu speranța că și pe viitor se vor bucura de asemenea ajutoare. S-au schimbat opinii, s-a făcut schimb de cărți cu dedicații, și, până la viitoarea întâlnire, sperăm ca bobițele de rouă apărute în- tre gene
LIGA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA-FILIALA VÂLCEA ÎNTRUNIRE DE LUCRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364968_a_366297]
-
Poe pentru că el graseia și strica pronunția englezei.) Pătrunde cu pasiune în cultură, studiază greaca și-și face tabele mari cu gramatica limbii, pe care le prinde pe pereți. Abia mai târziu s-a adâncit în studierea literaturii române: cronicarii moldoveni, Ion Creangă: „un unicat, căci literatura mondială nu cunoaște un alt țăran cu o asemenea operă” , E. Lovinescu - „marele artist al limbii” și al felului cum folosea neologismele - l-au însoțit apoi de-a lungul întregii existențe. Recitea cu plăcere
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
și nu falsificate după placul străinilor. Emilia ȚUȚUIANU: Din câte știți care au fost personalitățile pe care le admira profesorul Ullea? Simona IOANOVICI: Bizantiniștii V.N. Lazarev și André Grabar ocupau primele două locuri în ce privește lucrările specialiștilor străini. Pentru studierea arhitecturii moldovene din sec. XV-XVI, cărțile lui Gh. Balș l-au însoțit în toate deplasările. Avea o deosebită considerație și pentru lucrările lui Grigore Ionescu din acest domeniu. Emilia ȚUȚUIANU: Ce modele a avut în formarea sa ca cercetător, cu ce personalități
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (2) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366392_a_367721]
-
Cum ați auzit la Născut de împărații și de filosofii aceia că nu se întoarseră să spuie lui Irod..."; sau la Mitropolitul Dosoftei, în Viața și petreacerea svinților (1682): „Era atuncea Născutul Domnului Hristos". Același termen apare și la cronicarii moldoveni; o bătălie cu tătarii este datată de Cronicarul Grigore Ureche „pre câșlegile Născutului", iar la Nicolae Costin găsim enunțul „cântă beserica noastră în sara Născutului". Însă termenul apare și într-un colind publicat de Alexiu Viciu: „Ce sară e astă-sară
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
mai ales Piatra Neamț-ul și poate chiar și Romanul, într-un fel, m-au „înfiat” și am mult mai multe legături culturale cu moldovenii decât cu bănățenii sau reșițenii și adevărul este că mă simt mult mai bine printre cărturarii moldoveni și nu duc lipsa celor de pe malurile Bârzavei. Emilia ȚUȚUIANU: Inspirația unor poeți contemporani nu pornește din inimă, din credință, pornește din închipuirea lor. Nu este un crez, ci un motiv artistic. Scopul este mutarea supranaturalului în imaginație și naturalizarea
INTERVIU CU POETUL DIMITRIE GRAMA de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366388_a_367717]
-
ce vrea, Fiecare crede în ce poate, Unul își face cruce, altul, ba, Unul se-adună, celălalt se-mparte... Dintotdeauna nu am fost la fel, Ce ar fi să ne-asemănăm toți? Unul e brunet și altul ...chel, Unu-i moldovean și altu-i moț Și totuși, când e vorba de Lumină, De Adevărul soarelui de sus, Suntem egali, avem aceeași vină, Același Dor și răsărit de dus... Fiecare crede în ce vrea, Fiecare crede în ce poate, Unul se închină, altul
SOLIDARITATE ÎN TOLERANŢĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366675_a_368004]
-
de informații dintr-o bibliografie vastă, bibliografie pe care a studiat-o cu maximă și exigentă atenție, o bibliografie care are darul de a incita spre lectură pe cititor dar și pe eventualul călător pe aceste meleaguri legendare. De la cronicarii moldoveni la Ioan Nistor, de la Cărțile călugărilor de la mănăstirile din Bucovina și până la lapidarele însemne de la fața locului sau ghidurile turistice constituie materiale demne de studiat pentru a putea pătrunde cu adevărat în spiritul locului de acolo de unde nu poți pleca
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 563 din 16 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366764_a_368093]