836 matches
-
precum la București, unde, în ziua de 30 decembrie, un holeric a fost adus la nou-înființatul spital Colentina; dar în următoarele zece zile, 35 de persoane internate în același spital aveau să se contamineze 455. Cum era și de așteptat, molima a reizbucnit în primăvara lui 1866, lățindu-se până spre vară în întreaga țară, pentru a dispărea cu totul în luna octombrie. Potrivit datelor oficiale, în acel an au contractat holera în România 57 088 de persoane, dintre care au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vară în întreaga țară, pentru a dispărea cu totul în luna octombrie. Potrivit datelor oficiale, în acel an au contractat holera în România 57 088 de persoane, dintre care au murit 24 034, letalitatea fiind de 42%456. În 1866, molima n-a căpătat amploare în Capitală. S-au înregistrat atunci în județul Ilfov (care includea și orașul București) doar 249 de cazuri, cu 66 de decese, ceea ce corespunde unei letalități de 26%457. Probabil că situația statistică mai favorabilă din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din timp, favorizați fiind totdeodată și de puterea fizică". Printre cei care au depășit încercările bolii s-a numărat însuși doctorul Bălăceanu, care face deci excepție de la regula formulată de mulți epidemiologi că, îndeobște, reprezentanții corpului medico-sanitar angajați în combaterea molimei nu se contaminează, oricât de potrivnice ar fi condițiile lor de lucru, Bălăceanu punea propria îmbolnăvire pe seama "multei osteneli", la care se văzuse nevoit a se deda. Patru zile a suferit de diaree și vărsături; în acest răstimp, subliniază el
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe când din clasa avută prea puțini s-au îmbolnăvit (și avuții, din nenorocire, sunt prea rari), și aceștia, când s-au îmbolnăvit, a fost numai din cauza exceselor de tot felul". Doctorul Bălăceanu își amintea că, la scurtă vreme după ivirea molimei, o spaimă paralizantă a cuprins întreaga populație: "Terorismul [teroarea, groaza] ajunsese la culme, mai cu osebire [printre] sexul feminin; toți nu mai știau ce să facă, părăsind orice soi de ocupațiune". O consecință neașteptată și cu aspect cumva pozitiv a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o cauză provocatoare a maladiei", căci "pe unde sângerările se practicau (în ascuns), și mortalitatea era mai mare". Cu multă greutate oamenii puteau fi convinși să renunțe la asemenea "cure" stupide. Pe tabloul zugrăvit de Bălăceanu al dezolării stârnite de molimă, în ținutul Putnei apar și tușe apocaliptice: Cadavrele zăceau pe drumuri, făcîndu-se pradă animalelor carnivore; însumi în persoană am avut tristul aspect [spectacol] de a găsi pe șosea părți mici din corpuri de oameni..., care nu erau cunoscuți cine au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
câte șase pe zi, la sate, și câte douăzeci, la oraș". Remarcăm că, și de data aceasta, se subliniază prezența în antecedentele epidemiei a unei foamete provocate de seceta prelungită, încît s-ar părea că, pentru oamenii acelei vremi, dezlănțuirea molimei ar fi fost determinată nemijlocit de grava denutriție a populației, ca și cum ar fi fost vorba, adăugăm noi, de o epidemie de scorbut... Lupta împotriva flagelului a fost condusă atunci la Roman de către medicii orașului: Frantz Scrob și, murind acesta, Gheorghe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
viață în 1877. * Dacă în 1865 holera ocolise Transilvania, în cea de-a doua jumătate a anului următor ea și-a făcut simțită prezența în 125 din cele 2 344 de localități ale "marelui principat". Din rapoartele oficiale rezultă că molima a pătruns aici pe căi diferite: în iulie și-a făcut apariția la Brașov, venind din Țara Românească; prin august era semnalată în districtele secuiești, infecția propagîndu-se atât dinspre Brașov, cât și dinspre Moldova; în zona Năsăudului a fost importată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
altitudine în raport cu nivelul mării... Date despre epidemia de holeră de la 1872-1873 din Transilvania și Banat a cules farmacistul Ștefan Gămănescu. Contagiunea a provenit din Rusia, extinzîndu-se, prin Galiția, în nordul Ungariei; Buda și Pesta au fost infectate în octombrie 1872. Molima a pătruns în Satu Mare la 18 noiembrie, în Baia Mare la 29 noiembrie, iar în Baia Sprie la 16 decembrie. În Banat, primele cazuri din Comitatul Timiș sunt semnalate la 9 februarie 1873. O asemenea contaminare în cursul anotimpului rece reprezintă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
bolnavi, dintre care 22 974 se însănătoșiseră, 17 549 muriseră, iar 8 128 încă se aflau sub tratament. S-a îmbolnăvit 3% din totalul populației, iar letalitatea a fost de 36%. Punctul culminant al epidemiei era însă depășit. Către iarnă, molima s-a stins cu desăvîrșire 475. VI. Ultima epidemie din secolul al XIX-lea 1. Alarma din 1884 În următoarele două decenii, holera nu s-a mai ivit în ținuturile românești de dincoace și de dincolo de Carpați. Cea de-a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pună în funcțiune, la 15 decembrie 1884, "un serviciu municipal pentru ridicarea gunoaielor din proprietățile particulare prin abonament", precum și autorizația de cumpărare a 40 de kilometri de cale ferată îngustă, pentru transportul gunoaielor în afara orașului 476. Tot sub impresia unei molime ce nu se putea lăsa prea mult așteptată, un anume Ioan Ciurileanu s-a simțit dator să tipărească o broșură în care, printre altele, făcea sugestii în privința "dezinfectării odăilor în timp de holeră". Autorul amintea că, în 1873, când familia
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în folclorul românesc Și la noi în țară, panica stârnită de izbucnirile holerei a lăsat, de-a lungul vremii, urme adânci în memoria colectivă. Într-o conferință ținută în 1893, la Ateneul din Bârlad, doctorul Teodor V. Cerchez remarca, în legătură cu molima din 1831, că mulți bătrâni continuau să-și calculeze vârsta în funcție de acest eveniment. Astfel, dacă-l întrebai pe un moșneag: "de câți ani ești?, el îți răspundea: sunt născut în timpul sau cu câțiva ani înainte de holera cea mare"478. La
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
noastră". Iată însă că un brăilean o considera de origine locală, fiind, spre deosebire de ciumă, care-i "boala turcilor", o boală "ce se poate numi a romînilor". Holera provine "din climă", mai cu seamă din căldurile mari, din arșița verii, deși molima se ivește uneori și după o iarnă ușoară. Alții cred că boala se trage "din aer", purtată de vântul cald. Despre un asemenea vânt rău, părerile sunt împărțite: el se ridică de pe ape, din bălți și lacuri, îndeosebi de acolo
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
lacuri, îndeosebi de acolo de unde se topește cânepa, de pe stârvurile lăsate să putrezească afară sau chiar de pe câmpurile de război. Un informator din județul Rîmnicu Sărat dă vina pe muștele ce ies din cadavrele omenești dezgropate, aceste muște fiind purtătoarele molimei. Alte pricini ale bolii ar fi necurățenia ori locuințele umede și murdare. Se mai spunea că holera s-ar trage din răceală sau ar fi urmarea frigurilor. Mulți din acei anchetați pun boala pe seama alimentației. Unii consideră că holera s-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în epoca de dinainte de instituirea diagnosticului bacteriologic, confundarea, chiar de către medicii cu experiență, a holerei incipiente cu dizenteria, febra tifoidă și alte entități morbide, în care domină perturbarea funcției digestive, mai ales prin înmulțirea scaunelor. De fapt, despre toate marile molime se credea că au prin excelență o obârșie supranaturală. Holera este și ea "de la Dumnezeu", "cu știrea lui Dumnezeu", "din porunca lui Dumnezeu", constituind o pedeapsă dumnezeiască asupra răilor și necredincioșilor. Holera îi bate pe păcătoși, ca să-i facă să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
obârșie supranaturală. Holera este și ea "de la Dumnezeu", "cu știrea lui Dumnezeu", "din porunca lui Dumnezeu", constituind o pedeapsă dumnezeiască asupra răilor și necredincioșilor. Holera îi bate pe păcătoși, ca să-i facă să se pocăiască. Un tulcean este convins că molima îi lovește pe oameni "fiindcă nu țin duminicile și sărbătorile lăsate de la sfinții părinți, că lucrează [atunci] mai rău decât păgînii". Ca și ciuma, arată alții, holera este "biciul lui Dumnezeu", bici care nu mai alege, ci "îi ia laolaltă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și din ursită". Un hunedorean crede că treaba răufăcătoare a holerei se datorește intervenției strigoilor, care ies din morminte și "mănîncă inima omului", prin "inimă" înțelegîndu-se, eventual, și aici burta sau pântecele. Se știe despre holeră că, asemenea purtătoarelor altor molime, este "o ființă" peste măsură de rea. Cum aflăm dintr-un răspuns primit din județul Fălciu, ea se înfățișează "ca ceva încorporat, dară văzut numai de cel care moare". Alții afirmă că îndeobște bătrânii sunt în stare să vadă această
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se dă "să mănânce lapte dulce pe vatră, și ea mănâncă, nu moare din acea casă nime", ne încredințează alt vasluian. Pentru îmbunarea holerei, se recurgea la ritualuri magice preluate direct din tradiția conjurării ciumei. La apariția în vecinătate a molimei, câteva femei confecționau, într-o singură seară, o cămașă sau o ie, începînd cu torsul firelor și terminând cu cusutul, pe care o duceau la marginea satului, de unde urma ca holera să o ia și să plece mai departe, cruțând
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
asemenea scăișuri ca să scape de holeră. În Buzău se credea că, la întîmplare de holeră, trebuie băută zeama rezultată din pisarea rădăcinii plantei. De folos erau și spinii de holeră fierți cu cârcei de bostan. În Bucovina, pe timp de molimă, femeile smulgeau buruiana cu rădăcină cu tot și o fierbeau într-o oală cu apă, mulți holerici înzdrăvenindu-se după ce băuseră acea zeamă. Alții îi scăldau în zeamă pe bolnavi, care îndată se și vindecau. Holericii mai erau scăldați într-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mai semnalează și opinia că, "în timp de holeră, e bine să afumi casele cu acest spin, căci astfel tot răul se depărtează de dânsele și holera nici nu se poate apropia". De holeră se mai afuma cu iarbă-mare. Altminteri, molima era alungată, informează Artur Gorovei, și înfigînd în parii gardului tidve de cai albi. Când izbucnea holera se afuma cu fălci de cal alb. În județul Suceava, la coleră (diareea gravă) se ungea tot trupul cu usturoi pisat și se
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Izbucnind holera, oamenii obișnuiau, în județul Dolj, să caute doi boi negri, fătați într-o sâmbătă de aceeași vacă, pe care-i înjugau la o tânjală, cu care doi-trei gospodari dădeau, într-o zi de sâmbătă, ocol satului bântuit de molimă, "cu credința că, astfel făcând, holera fuge din sat în alte părți"484. Am insistat asupra viziunii folclorice despre holeră, așa cum se înfățișa această viziune în pragul secolului nostru, pentru a pune în lumină ambianța psihosociologică în care au trebuit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
instituirea carantinelor, carantine terestre și carantine maritime, ca principal mijloc de a bara contagiunea. Încă din vremurile în care făcea ravagii neîndurătoarea ciumă, întreruperea totală a circulației persoanelor și mărfurilor păruse a fi soluția fără greș a problemei înlăturării marilor molime. Dar de vreun sfert de secol, prestigiul care păruse de nezdruncinat al instituției carantinale începea să fie obiect de discuție în cele mai înalte foruri ale administrației medico-sanitare. Iacob Felix constata în 1889: "În vreme ce la conferința sanitară internațională din Constantinopole
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
flagelul ne asediase iarăși. În acest an, holera se dezlănțuise în Afganistan și în Persia, de unde a și pătruns în Rusia, ca în iulie să bântuie la Nijni-Novgorod, Moscova și Sankt-Petersburg și să-și continue marșul spre apus. În august, molima a căpătat proporții alarmante la Hamburg-Altona, principalul port al Germaniei, și s-a extins în Olanda. În septembrie a fost invadată Galiția (fără însă ca în cursul lui 1892 holera să ajungă și în Bucovina). În octombrie, flagelul a fost
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la Constantinopol. Curând, alte cazuri s-au ivit la Sulina și apoi la Galați, dar infecția avîndu-și, eventual, originea la Brăila, de unde a provenit neândoios marele focar de la Cernavodă - Fetești, cu afectarea mai ales a lucrătorilor de la podul de peste Dunăre. Molima s-a extins la Călărași și în câteva sate din Ialomița, apoi la Giurgiu, ca, în august, să invadeze Herța și comunele din jur, însă de data aceasta prin contaminare din Bucovina. Autoritățile sanitare au ajuns la concluzia că au
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în evidență uneori rolul apei de băut, ca vehicul al germenilor, dar totodată s-a putut stabili că transportul infecției s-a produs prin alimente, încălțăminte, veșminte sau rufe contaminate și chiar prin mâinile murdare. Până la sfârșitul lui octombrie, când molima s-a stins cu desăvârșire, au fost înregistrate în cele 15 județe afectate 1 494 de îmbolnăviri, cu 872 de decese, letalitatea fiind deci de 58,3%. Aproape o treime din totalul cazurilor pe țară s-a ivit în orașul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
asemenea baie506. Menționăm și faptul că, în literatura noastră medicală de popularizare, întîlnim luări de poziție împotriva metodelor "haiducești" de tratare a holerei. Într-o broșură mai veche, medicul craiovean E. Antonini își sfătuia cititorii să nu uzeze, când amenință molima, de renumitele "hapuri purgative" ale lui Morrison sau de cele ale lui Dehaut: "În timpi normali, nu obțineți în schimb decât un bine iluzoriu, iar real [în realitate] o slăbire, o deteriorare a organelor mistuirii; în timpi anormali, nu sunt
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]