3,149 matches
-
politic, făcând abstracție de la încuscrirea cu împăratul Robert. Numai dușmănia {EminescuOpXIV 110} izbucnită în intervalul acesta între cei doi împărați grecești, Vatatzes din Nicea și Theodor din Epir, scuti șovăitorul tron din Constantinopol de un imediat atac din partea celui dintâi monarh, care era ambițios, cunoscător întru ale războiului și pândea cu lăcomie un pretext de luptă. Alianța, apoi ostilitatea între Ioan Asan și, împăratul Theodor Comnen. Preste tot vorbind, raportul între Epir și Nicea devenea tot mai complicat și mai problematic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sa proprie regele rugă să i se trimită un legat papal circumspect, cu care va vorbi și pune la cale cele trebuincioase în această privință. Papa răspunse numaidecât {EminescuOpXIV 116} și într-un mod foarte prietenos la scrisoarea supusă a monarhului bulgaro-romîn, iar după câteva zile el trimise regelui un legat apostolic, acreditat în toată forma, pe Salvi de Salvis, episcop de Perusia, dând acestuia o întinsă plenipotență de a trata; ci-n scrisoarea de acreditare respectivă papa nu dă lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mijlocul cărora curge Hebrus, numit îndeobște Marița. Patmos căzu curând de armele romeice conduse de Alexios Dukas Philantropenos, pe când Tzepaena se menținu statornică, nu voi nici să știe de-o supunere de bunăvoie, oțărînd rău pe ambițiosul împărat. În sfârșit monarhul acesta se hotărî să recapete cu vârful sabiei această din urmă și unică cucerire a romîno-bulgarilor și cu acest scop înaintă din Adrianopol peste castelul Stenimachos spre Tzepaena. Însă abia în fața cetății i se lămuri dinaintea ochilor tăria poziției și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ieri de alaltăieri, născut în stările cele mai de jos, făcu pe împăratul Mihail să nu se simtă la largul lui și-l umplu de mâhnire. Având grijă de a-și asigura posesiunea și ocupat cu luarea măsurilor cuvenite, acest monarh avea de gând să puie afară de orice cestiune câștigul de țări ce-l avea de la regatul bulgar, câștig întărit încă prin moartea lui Constantin și pe care împăratul voia să-l facă și mai durabil prin încuscrierea cu Lachanas. El
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fu condamnat la recluziune în palatul împărătesc împreună cu soția și cu copiii din căsătoria a doua și la pierderea întregei sale averi, atât mișcătoare cât și a caselor și moșiilor lui, dintre cari averea mișcătoare se conferi lui Mihail, fiul monarhului, devenit coimperator; iar când despotul încercă în zădar să fugă din palat trebui să-și espieze pedeapsa, pentru siguranță, în aspra temniță de la Blacherna. Sfentislav fu cuprins de mare mânie pentru tratarea aspră a cumnatului său. Fie din cauza aceasta, fie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
apelă din nou în cursul anului 1307 c-un zel reînnoit la ajutorul fostei soții a lui Smiltzus ce-i era nepoata împăratului, ceea ce avu de rezultat că ea veni în capitală și puse la cale în persoană și împreună cu monarhul măritișul mai multor prințese din casa domnitoare. Aceasta îl supără pe Sfentislav cu atât mai mult cu cât tinsese cu mai multă asiduitate, deși-n zădar, de-a se încuscri prin căsătorie cu dinastia Paleologilor. Supărarea sa crescu și mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
viață a statului și care se mănținea metodic din capitală ca din vatra-i de căpetenie. Uzurpatori cari, desprețuind legăturile firești de înrudire, răstoarnă de pe tron pe proprii lor frați, le scot cu cruzime ochii și-i aruncă în mănăstire; monarhi cari se pun pe dispute teologice și subtilități scolastice, în loc de-a guverna înțelepțește și cu virtute, cari, de grija orânduirii Sf. Duh la locul ce i se cuvine, nu bagă {EminescuOpXIV 154} de samă nici propria lor slăbiciune, nici
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scaunul domniei; ceilalți pretendenți [î]i plătiră cu viața, numai unul din ei, anume Balc, izbuti să se mântuie cu fuga în Țara Ungurească, unde se închină cu loială supunere regelui și recunoscu supremația Ungariei asupra Moldovei. Necazul viu al monarhului unguresc pentru că românii din Maramureș părăsise fără drept și în taină țara, emigrând și constituindu-se în stat, se manifestă pe față prin deosebite măsuri dușmănoase, deși departe încă de starea de război. Astfel în anul 1365 Ludovic cel Mare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a le trece ungurii mai cu țarcuri, mai puind curse și lăsând pretutindeni garnizoane de arcași. Avangarda armatei de operație, compusă din secui, o comanda Ștefan de Kanischa, un ostaș încercat, cu multă esperiență și stând în mare grație la monarhul sau, care prin înaintarea sa combinată părea a oferi oștirii năvălitoare destulă siguranță contra oricării surprinderi din partea inamicului. Corpul de căpetenie al trupei îl comanda Sigismund în persoană, la care se alăturase, cu însemnat ajutor de oaste, credinciosul primat al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să nu împărtășească vreo religie anume” (18). 3. Cea mai veche atestare a motivului Nu știu dacă se poate vorbi despre o origine comună, despre un pattern care să fi generat toate aceste legende, atribuite în Evul Mediu mai multor monarhi europeni și asiatici. Am văzut mai sus că cel mai vechi suveran în seama căruia s-a pus un astfel de experiment este Ben Hadad, regele biblic al țării Aram (Siria), în secolul al IX-lea î.e.n. Dar cea mai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
său o majoritate parlamentară favorabilă vederilor sale. Dar el a găsit remediul în contra acestui neajuns făcând pe împăratul - rege să iscălească un rescript prin care aduce aminte că actele guvernului prusian și ale celui imperial sunt libera emanațiune a voinței monarhului și că, daca există Constituție și Parlament, acestea înșile nu sânt pornite decât din libera voință și din inițiativa regelui: "Nu voi ca o coală de hârtie să se pună între mine și poporul meu" a zis Frideric Wilhelm IV
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Un titlu. Treaba copiilor mei de a-l desființa. Îl îngădui pe acest rege pentru că-mi dă faptul republicei " Pe ce picior ar sta a doua zi acel om de stat și partidul care-l aplaudă cu Coroana și cu monarhul? Va să zică titlul stă numai pentru că-l îngăduie d. C. A. Rosetti, se mulțumește cu el de vreme ce avem faptul republicei? Are și aceasta înțelesul său. Numai în zilele lui Carol îngăduitorul, adânc îngăduitorul, un panglicar străin, negustor de gazetă, rătăcit într-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
000 fr. create pentru patrioți improvizați din advocați fără pricini și sabiuțe ignorante în directori de bancă și drum de fier; nu se cumulează câte zece funcții pe căciulă. lată ceea ce nu se face sub regalitatea adevărată, pentru că nu îngăduie monarhul să se despoaie poporul său fără a i se da în schimb vreo compensație materială sau morală din partea cavalerilor de industrie. Cine are deci dreptate e tot d. C. A. Rosetti care zice în Cameră: "Ce-mi pasă de forma
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu cele ce le au croații, polonii, cehii, Austro-Ungaria va înceta de-a fi un stat străin pentru noi și puțin ne va păsa daca produsele Ardealului românesc ar inunda piețele noastre ori viceversa. Poporul românesc, politicește despărțit sub doi monarhi, ar forma două zone deosebite de producțiune și de schimb și nu ne îndoim că român cu român s-ar înțelege și că niciodată n-ar mai fi vorba de conflicte economice, nici de aversiuni politice între monarhia habsburgică și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
l constituie partidul conservator și naționalitățile. Un semn caracteristic al timpului. În adevăr monarhia habsburgică se compune toată din naționalități din cari nici una nu e îndestul de mare pentru a fi în stare să absoarbă pe celelalte. Francisc I, un monarh foarte inteligent, zicea că o singură grijă n-are: a existenței Austriei. Popoarele sunt atât de deosebite între ele încît nu se vor înțelege niciodată în contra monarhiei; când unul se ridică, celelalte fac numaidecât act de fidelitate și aleargă în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o depeșă oficioasă, trimisă din Berlin "Gazetei de Colonia", afirmă cam aceeași atitudine din partea Germaniei. Relațiile noastre cu sultanul, zice depeșa, sunt și devin escelente. Noi n-am recunoscut legitimitatea unui act care-a atins drepturile de suveranitate ale unui monarh care e amicul nostru; dar pe d' altă parte nici nu-l putem sprijini cu efect în politica sa de inacțiune, prin care s-a pus în opoziție cu toată Europa. Apoi nu e treaba noastră de-a da guvernului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pentru clasele de jos; nu, este absolutismul unui ambițios pentru a asigura impunitatea creaturilor sale. Nu este Frideric II sau Iosif II... e Vitellius cu compțiunea adâncă, cu mijloacele moleșitoare, cu dezbărbătare. Dar vor întreba unii: ce se va face monarhul în România când alăturea cu el - cel mai liber dintre români, acela a căruia libertate se răsfrânge asupra tuturor - se va ridica al doilea monarh, al valeților și creaturilor, când România toată va fi îmbrăcată în livreaua celui din urmă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
compțiunea adâncă, cu mijloacele moleșitoare, cu dezbărbătare. Dar vor întreba unii: ce se va face monarhul în România când alăturea cu el - cel mai liber dintre români, acela a căruia libertate se răsfrânge asupra tuturor - se va ridica al doilea monarh, al valeților și creaturilor, când România toată va fi îmbrăcată în livreaua celui din urmă? Ce se va face? Nu știm. Știm noi daca d. Brătianu mai are necesitate de El? Poate că nu mai are. În orice caz, cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
urmă? Ce se va face? Nu știm. Știm noi daca d. Brătianu mai are necesitate de El? Poate că nu mai are. În orice caz, cu acest aparat electoral care nu e suficient nici măcar pentru a masca dictatura regentului-ministru, rolul monarhului e redus la nimic. [2 noiembrie 1882] 214 {EminescuOpXIII 215} [" "MEMORIALUL" COMITETULUI... "] "Memorialul " comitetului ales de Conferența română din Sibiu ne descopere situația curioasă și umilitoare ce li s-a creat românilor din monarhia habsburgică prin dualism și prin măsurile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când emigranți maghiari, știuți pe atunci de contele Usedom, deci și de principele de Bismarck, pregăteau insurecțiunea și dezmembrarea monarhiei habsburgice. Aci, sub presiunea unor împrejurări independente de voința sa și contrarie intereselor dinastiei îndeosebi, a Imperiului în genere, mâna monarhului a putut fi siluită să iscălească un act nedrept pentru unul din popoarele cele mai credincioase ale monarhiei și favorabil pentru schimbăcioșii maghiari. Chiar în acest moment de cumpănă și de silă, monarhul și-a adus aminte de români; garantarea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dinastiei îndeosebi, a Imperiului în genere, mâna monarhului a putut fi siluită să iscălească un act nedrept pentru unul din popoarele cele mai credincioase ale monarhiei și favorabil pentru schimbăcioșii maghiari. Chiar în acest moment de cumpănă și de silă, monarhul și-a adus aminte de români; garantarea autonomiei lor bisericești și școlare au format cetatea îndărătul căreia națiunea a mai putut lupta în contra cotropirii. Dar tocmai de această autonomie miniștrii moderni ai Ungariei cearcă zilnic a se atinge și vor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
străine cu poporul țărilor române. În acel moment naționalitatea română din aceste țări și-au lepădat armele, recunoscând că pe veci merită a fi esploatată de străini. În decursul întregului nostru trecut, esceptînd epoca de tină și înjosire a fanarioților, monarhul avea puterea de a-și apăra poporul. El [î]i știa nevoile și greutățile, nu punea pe umărul românului mai mult decât poate purta, distingea bine între ceea ce este drept și neclintit din această țară și-ntre ceea ce e venitic
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
împresoară sala banchetului, pătrund în ea și aruncă pe fereștri pe toți germanii, mai întîi pe consulul lor. 258 {EminescuOpXIII 259} Acestea sunt - fie cu iertare - lucruri cu totul neadevărate. Colonia germană serba nu înfrîngerea Franței, ci ziua nașterii bătrânului monarh care conduce soarta Germaniei, aceasta cu permisiunea Consiliului nostru de Miniștri. În sala banchetului n-a pătruns nimeni, pe ferești n-au fost aruncat nimenea, mai puțin decât oricine d. de Radowitz; iar curajoșii aranjatori ai scandalului de stradă au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și cultura lor? Cine ignorează acest drept public, cine esclude respectul cătră el nu sunt nimenea alții decât maghiarii. Ei sunt acei ce falsifică pactul dualist; ei acei cari, prin călcări de legi fundamentale, zguduie încrederea popoarelor în sfințenia semnăturii monarhului, ei sunt aciia în fine cari, prin simțul lor revoluționar înnăscut, sapă sistematic în inima popoarelor iubirea seculară cătră dinastie. Cât despre loialitate, ne pare că anul 1848 și 1866, memoriile unui Kossuth, reminiscențele politice ale unui conte Usedom și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poziția meritată și cu drept câștigată de d. general Manu. Întâia oară pare că s-ar fi interpus M. Sa Regele. De astă dată însă - în preziua plecării M. Sale, fără considerare pentru starea de sănătate și de osteneală a monarhului - s-a supus semnăturii sale liste lungi de numiri (66 de decrete cu sute de nume proprii) cari la drept vorbind pun toată puterea armată în mâna d-lui Brătianu și a oamenilor săi. Tot cu această ocazie de punere
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]