3,169 matches
-
multe ori să cucerească regiunea. Un eveniment important are loc în 1464, când este publicat primul "dicționar francez-latin-breton", primul dicționar trilingv din lume și totodată primul dicționar breton și francez. În 1488, Franța reușește să înfrângă armata bretonă și ultimul monarh independent al ducatului - Ducesa Ana de Bretania este obligată să se căsătorească cu regele Ludovic al XII-lea al Franței, ceea ce are ca deznodământ încorporarea ducatului în proprietățile regatului Franței și în 1532 are loc actul de uniune dintre Franța
Bretania () [Corola-website/Science/300169_a_301498]
-
prieteni și familie. Battle a susținut că tulburările mintale erau rezultatul unor schimbări afectând materialul care formează creierul și corpul, mai degrabă decât al unor perturbări în funcționarea internă a minții. Treizeci de ani mai tarziu, George al III-lea, monarhul Angliei, suferă de o tulburare mintală. În 1789, boala regelui se remite, schimbând percepția dominantă în epoca conform căreia bolile mintale ar fi fost incurable. Vindecarea regelui este urmată de un val de optimism terapeutic cu privire la posibilitățile de a trata
Istoria psihiatriei () [Corola-website/Science/336889_a_338218]
-
Duport, precum și la Rochefoucauld și La Fayette. Din acest moment, , care nu a acceptat niciodată pierderea puterilor sale absolute, nu a mai crezut că le va putea recuceri și că își va putea reinstaura autoritatea decât cu ajutorul armatelor principilor și monarhilor străini împotriva Revoluției, trădându-și încă o dată jurământul de loialitate față de națiune. În mai puțin de un an, regele, ezitant, nehotărât, prost sfătuit, va lăsa evenimentele să curgă, ruinându-și ultimele șanse care i-ar fi permis să-și salveze
Insurecția de la 10 august 1792 () [Corola-website/Science/323328_a_324657]
-
cutremurului din Oceanul Indian. Valul tsunami a provocat peste 5.000 de victime în Thailanda, jumătate dintre acestea fiind turiști. Constituția prevede pentru rege puteri directe scăzute, însă este protectorul budismului thai și un simbol al identității și unității naționale. Actualul monarh, Bhumibol Adulyadej, se bucură de un mare respect popular și autoritate morală, care este ocazional folosită în rezolvarea crizelor politice. Șeful guvernului este primul ministru, care este numit de rege dintre membrii camerei inferioare a parlamentului, de obicei liderul partidului
Thailanda () [Corola-website/Science/297703_a_299032]
-
și victoria militară asupra Uruguay în 1865, urmată de încheierea cu succes a războiului cu Paraguay, în 1870, a inaugurat ceea ce este considerat "epoca de aur" și apogeul Imperiului brazilian. În general, anii 1870 au fost prosperi pentru națiune și monarhul ei. Reputația internațională a Braziliei a crescut rapid și, cu excepția Statelor Unite, a fost neegalată de altă națiune americană. Economia a început un curs de creștere rapidă și imigrația a înflorit. Pedro al II-lea a fost unul dintre puținii care
Pedro al II-lea al Braziliei () [Corola-website/Science/305738_a_307067]
-
propriul său "Divan"), decisese măsuri pentru a îmbunătăți situația la țară, în final stabilind ca obligatorie munca pe bază de contract. În această perioadă începe să se facă tot mai auzită vocea celor ce doreau unirea Principatelor, iar cei doi monarhi au început să accepte ideile grupării unioniste "Partida Națională" (create în 1848 de către revoluționarii întorși din exil). Războiul s-a încheiat prin Tratatul de la Paris (30 martie, 1856), care a plasat statele în continuare sub suzeranitate otomană, dar sub protectoratul
Regulamentul organic () [Corola-website/Science/304502_a_305831]
-
moșieri romani, dar a lăsat neatins sistemul economic de relații proprietar - arendaș), acest aranjament economic și juridic a asigurat cea mai mare parte a forței de muncă din agricultură de-a lungul întregii epoci feudale. În vestul european, apariția unor monarhi puternici, a orașelor și a unei vieți economice îmbunătățite, a slăbit sistemul senioral (feudal) în secolele XIII - XIV , iar iobăgia a devenit mai rară după Renaștere. Însă, în estul și centrul Europei, în țări precum Prusia, Austria, Polonia și Rusia
Iobăgie () [Corola-website/Science/298314_a_299643]
-
din Rusia de a continua să lupte cu arma în mână pentru realizarea unității nationale. Semnatarii au scos în evidență faptul că lupta românilor din Transilvania pentru înlăturarea jugului austro-ungar era o acțiune justă și au afirmat necesitatea destrămării Dublei Monarhii - caracterizată drept un stat anacronic, creat prin răpirea unor țări prin forță brutală și fără consimțământul națiunilor. Singura soluție fiind destrămarea Imperiului, toate popoarele componente ale respectivului stat, trebuiau conform semnatarilor, să se unească pentru a forma state independente. Pronunțându
Declarația de la Darnița () [Corola-website/Science/336586_a_337915]
-
Navarhii lui Angelos au dovedit exces de zel și au jefuit toate corăbiile pe care le au întâlnit, inclusiv pe cele ale negustorilor sultanului de Iconion (azi Konya). Drept urmare a izbucnit un război între seldjukizi și Imperiu. Nu rămâneau în urma monarhului nici cei din anturajul lui Lagos, șeful închisorii, le dădea drumul, noaptea "la vânătoare" celor mai îndrăzneți hoți, iar aceștia, întorcându-se dimineața, își împărțeau prada cu el. Lagos îi băga la închisoare pe cetățenii avuți și extorca bani de la
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
Carl. Prințul a acceptat tronul Norvegiei luându-și numele de Haakon VII iar fiul său pe cel de Olav. Regele Haakon și regina Maud au fost încoronați la catedrala Nidaros în Trondheim la 22 iunie 1906, ultima încoronare a unui monarh scandinav. Regina Maud nu și-a pierdut niciodată dragostea pentru Marea Britanie însă s-a adaptat rapid la noua ei țară și la îndatoririle ca regină. S-a angajat în acțiuni caritabile, în special cele legate de copii și animale și
Maud de Wales () [Corola-website/Science/315625_a_316954]
-
staționată la Edessa (azi Șanlıurfa), a slăbit mult din cauza ravagiilor făcute de o epidemie de ciumă tocmai în timpul asediului organizat de oastea lui șahanșahului Șapur. În 260, a ajuns la o înțelegere cu Șapur să înceapă negocieri de pace, însă monarhul sasanid l-a păcălit și l-a făcut prizonier. Valerian a rămas tot restul vieții în captivitate la curtea lui Șapur I. Șahul persan a mai făcut unele cuceriri în Asia Minor (Asia Mică), dar a suferit pe urmă o
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
medievală, și pentru mai bine de două secole a dus războaie victorioase împotriva cavalerilor teutoni, rușilor moscoviți, otomanilor și suedezilor. Sistemul politic al țării, denumit deseori democrație nobiliară sau Libertatea de Aur, era caracterizat prin reducerea prin lege a puterii monarhului în favoarea Seimului controlat de șleahtici (nobilime). Acest sistem a fost un precursor al democrației și monarhiei constituționale ca și a federalismului. Cele două state care formau federația erau în mod oficial egale. este cunoscută pentru cea de-a doua constituție
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
cu Lituania prin Unirea de la Grodno (1566), a devenit condominium polono-lituanian. Pactul a fost semnat la 1 iulie 1569 la Lublin, în Polonia, și a creat un stat unic, Uniunea Polono-Lituaniană. Această uniune urma să fie condusă de un singur monarh (ales de către seim) care avea să îndeplinească funcțiile de rege al Poloniei și Mare Duce al Lituaniei, cele două țări fiind guvernate cu ajutorul unui Senat și unui parlament unice. Această unire a constituit o etapă importantă în evoluția istorică a
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
uniunea a fost o încercare de a păstra continuitatea dinastiei, dincolo de limitele mariajului (uniunii personale) dintre Hedviga a Poloniei și Vladislav Iagello al II-lea (conducătorul Lituaniei). Uniunea a fost una dintre modificările constituționale necesare stabilirii unei proceduri formale pentru monarhul ales care putea astfel să domnească peste două domenii. În semn de protest față de presiunile mari făcute de către polonezi pentru a semna actul, lituanienii sub conducerea voievodului de Vilnius, Mikolaj Radziwill, și-au ridicat tabăra lângă Lublin la 1 martie
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
Regele domnește dar nu guvernează"). Federația avea un parlament, "Seimul", ca și un "Senat" și un rege ales. Regele a fost obligat să respecte drepturile cetățenești specificate în Articolele Henriciene ca și în "pacta conventa" negociate în momentul alegerilor. Puterea monarhului era limitată în favoarea clasei nobililor. Fiecare nou nou rege trebuia să fie de acord cu "Articolele Henriciene", care erau baza sistemului politic polonez, (care includea garanții nemaiîntâlnite pentru libertățile religioase). De-a lungul timpului, "Articolele Henriciene" au fost unite în
Uniunea statală polono-lituaniană () [Corola-website/Science/302091_a_303420]
-
îndeplinite prin proiecte și întâlniri multilaterale, ca și prin Jocurile Commonwealthului, care au loc o dată la patru ani. Simbolul acestei asociații este regina Elisabeta a II-a, cunoscută pentru acest motiv ca Șef al Commonwealthului. Această poziție nu-i conferă monarhului britanic nici un fel de putere politică sau executivă asupra statelor membre al Commonwealthului. Această poziție este pur simbolică, șeful executiv al organizației fiind Secretarul General al Commonwealthului. Elisabeta a II-a este de asemenea șeful statului, (separat), a 16 state
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
simbolică, șeful executiv al organizației fiind Secretarul General al Commonwealthului. Elisabeta a II-a este de asemenea șeful statului, (separat), a 16 state membre ale Commonwealtului, numite colectiv Regatele Commonwealthului. Cum fiecare regat este independent, Elisabeta a II-a, ca monarh, deține un titlu distinct pentru fiecare, deși, după conferința premierilor Commonwealthuluil din 1952, toate includ la sfârșit și pe cel de "Șef al Commonwealthului". De exemplu, în cazul Australiei, titlu regal este "Elizabeth the Second, by the Grace of God
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
doua, prin grația lui Dumnezeu, regină a Australiei și a altor regate și teritorii ale ei, șef al Commonwealthului)". În afară de aceste regate, majoritatea membrilor Commonwealthului au propriul lor șef de stat, 32 sunt republici, cinci sunt monarhii cu proprii lor monarhi, (Brunei, Lesotho, Malaeziei, Swaziland și Tonga). Deși are funcțiuni total diferite, Comunitatea este succesorul Imperiului Britanic. Lordul Archibald Primrose, aflat într-o vizită la Adelaide, Australia în 1884, a fost primul care a descris transformarea Imperiului Britanic ca un „Commonwealth
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
și Indiei. Declarația de la Londra este considerată drept momentul de început al Commonwealtului modern. India a stabilit un precedent și, alte națiuni care au devenit republici sau au fost proclamate monarhii constituționale, și-au ales alți sefi de stat decât monarhul britanic. Odată cu dezvoltarea Commonwealthului, fostele dominioane britanice de până în 1945 au început să fie cunoscute cu numele colectiv de „Vechiul Commonwealth”, în special după ce, în deceniul al șaptelea, unii dintre ei au încercat să se distanțeze de națiunile sărace, membrii
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
de documente. Statutul de la Westminster din 1931, documentul fundamental al organizației, cerea ca membrii trebuie să aibă statutul de dominioane. Declarația de la Londra din 1949 schimba această prevedere, permițând republicilor și monarhiilor indigene să acceadă în Commonwealth cu condiția recunoașterii monarhului britanic în funcția de Șef al Commonwealthului. În perioada de început al decolonizării din deceniul al șaptelea, aceste condiții au fost completate cu o serie de principii politice, economice și sociale. Primul dintre acestea a fost stabilit în anul 1961
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
și Honiara (Insulele Solomon). Fiecarea a doua zi de luni din luna martie este sărbătorită ca „Zi a Commonwealthului”. După cum este specificat în cadrul Declarației de la Londra, Regina Elisabeta este „Șeful Commonwealthului”, titlu care este anexat la cel de regină. La moartea monarhului britanic, succesorul său nu devine automat Șeful Commonwealtului. Această poziție este pur simbolică, asigurând reprezentarea asociației libere a unor membri independenți. Mai mulți membri ai organizației (Regatele Commonwealthului) îl recunosc pe monarhul britanic ca șef al statului. Totuși, majoritatea membrilor
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
este anexat la cel de regină. La moartea monarhului britanic, succesorul său nu devine automat Șeful Commonwealtului. Această poziție este pur simbolică, asigurând reprezentarea asociației libere a unor membri independenți. Mai mulți membri ai organizației (Regatele Commonwealthului) îl recunosc pe monarhul britanic ca șef al statului. Totuși, majoritatea membrilor sunt republici. Există de asemenea câteva monarhii naționale. Cel mai important forum de decizie al organizației este „Conferința șefilor de stat și de guvern din Commonwealth” (Commonwealth Heads of Government Meeting, CHOGM
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
s-a folosit de un nivel foarte redus de impozitare a afacerilor pentru a atrage în țară numeroase mari companii și devenind astfel una dintre cele mai bogate țări din lume. Principele de Liechtenstein este al șaselea cel mai bogat monarh din lume cu o avere estimată la 5 miliarde de dolari. Populația țării se bucură de unul din cele mai ridicate niveluri de trai din lume. Liechtenstein are ca șef de stat un monarh constituțional, în timp ce puterea legislativă aparține unui
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
este al șaselea cel mai bogat monarh din lume cu o avere estimată la 5 miliarde de dolari. Populația țării se bucură de unul din cele mai ridicate niveluri de trai din lume. Liechtenstein are ca șef de stat un monarh constituțional, în timp ce puterea legislativă aparține unui parlament ales. Este și o democrație directă, în care alegătorii pot propune și pot adopta legi și chiar amendamente constituționale fără vreo intervenție din partea legislativului. Constituția Liechtensteinului a fost adoptată în martie 2003, și
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
om stau ca străjeri la porțile palatelor. În interior, zidurile erau ornate cu basoreliefuri reprezentând scene de vânătoare, bătălii, festivități. În timpul domniei lui Hammurabi (1750 î.Hr.), sculptura babiloniană cunoaște o remarcabilă înflorire. O celebră lucrare sculpturală reprezentându-l pe marele monarh, cunoscut mai ales pentru celebul cod juridic, este realizată din diorit și are privirea fixă specifică modei perioadei. La fel de celebră este sculptura numită "Iamassu", un leu înaripat cu chip uman descoperit în urma unor săpături efectuate la Nimrud (Mesopotamia de nord
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]