617 matches
-
ptăm dovezile. „Timbre și medalii omagiale cu Iași 600” scriu ziarele ieșene anunțând că imediat ce primăria municipiului Iași va fi în posesia banilor va trece la organizarea licitațiilor în vederea scoaterii acestora. La licitație vor putea participa doar firmele avizate de Monetăria statului, dar municipali tate a, pentru a nu li se știrbi din valoare, va scoate cel mai probabil un număr limitat de medalii - cel mult 300. Se înțelege că sigiliul Municipiului Iași pro mova t de Gh. Asachi rămâne doar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
5028. Musetescu Gh., 6 apartamente, București str. Th. Rudeanu 70 5029. Manoliu Gh. și Zoe, 3 apartamente, București str. Știrbei Vodă 158 5030. Mantulescu Sabina, 4 apartamente, București str. Dr. Burghelea 7 a 5031. Marica Alex., 8 apartamente, București str. Monetăriei 14 colț cu B-dul 1 Mai 10, str. Pasteur 17 5032. Mușat Elenă, 7 apartamente, București str. Av. Șerban Petrescu 2, str. Av. Beller 9 5033. Motas Zoe și Leon Zoe, 15 apartamente, București str. V. Lascăr 20, str. Batiștei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Olga, str. D. A. Sturza nr. 17 Constantă 176. Niculescu Perieteanu, str. Lipscani 6 și Generalisimul Stalin nr. 23 Ploiești IMOBILE AVARIATE DE PE URMA CUTREMURULUI 177. Necunoscut, str. Aurel Vlaicu 98 178. Tausanu Lucia, str. Maior Sanatescu 54 179. Costiș Gheorghe, str. Monetăriei 4 180. Necunoscut, str. Monetăriei 12 181. V. Luda, str. Marasescu 9 182. Olga Leontescu, str. Marasescu 15 183. Necunoscut, str. Crișan 34 184. Cristea Stroe, str. Dafinului 18 185. Constantinescu Maria, str. F. C. Robescu 1 186. Stanciulescu Anton, Foișorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
17 Constantă 176. Niculescu Perieteanu, str. Lipscani 6 și Generalisimul Stalin nr. 23 Ploiești IMOBILE AVARIATE DE PE URMA CUTREMURULUI 177. Necunoscut, str. Aurel Vlaicu 98 178. Tausanu Lucia, str. Maior Sanatescu 54 179. Costiș Gheorghe, str. Monetăriei 4 180. Necunoscut, str. Monetăriei 12 181. V. Luda, str. Marasescu 9 182. Olga Leontescu, str. Marasescu 15 183. Necunoscut, str. Crișan 34 184. Cristea Stroe, str. Dafinului 18 185. Constantinescu Maria, str. F. C. Robescu 1 186. Stanciulescu Anton, Foișorului 47 187. Constantinescu Anghel, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
matematica, este puțin probabil ca pierderea să conteze pentru matematică, sau pentru ea însăși. Pe de altă parte, nici câștigul nu pare să fie unul substanțial: recordurile târzii ale matematicienilor nu sunt deosebit de încurajatoare. Newton a fost un maestru la Monetărie destul de competent (atunci când nu se certa cu oricine). Painlevé nu a avut prea mult succes ca premier al Franței. Cariera politică a lui Laplace a fost extrem de compromițătoare, dar el nu este un exemplu bun, deoarece a fost mai degrabă
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ÎNCEPUTURI ȘI PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE Medalia românească își leagă începuturile de ilustra personalitate a lui Mihai Viteazul, care, în 1600 își imortalizează chipul și faptele pe o medalie, monedă sau monetă-medalie, cum este numită în literatura de specialitate, bătută în monetăria de la Baia Mare sau de la Sibiu și care îl prezintă pe avers după imagini de epocă ale lui Aegidius Sadeler sau Domenicus Custos sau Ortelius. Apreciam în lucrarea Personalități ale Iașului în imagini medalistice că părerile exprimate de Constantin Moisil și
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
nota 10, din subsolul paginii 144, în care ni se promiteau „argumentele de rigoare”, că „moneta-medalie” face parte „dintr-o veritabilă emisiune monetară, cu o destinație economică precisă, prezentând însă pe revers o legendă comemorativă”, că a fost bătută în monetăria de la Sibiu „în primele trei luni ale anului 1600, pentru a servi la plata soldelor mercenarilor profesioniști, cu care urma să poarte campania din Moldova”. Așa cum am procedat în lucrarea mai sus citată, redăm descrierea acestei realizări, după primul catalog
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cel Bun și pergamentul de pe avers, cât și prin moneda reprodusă pe reversul medaliei); 1903, anul înființării Societății Numismatice Române; 1973, anul înființării secțiunii din Iași a Societății Numismatice Române. După cum se poate vedea din imaginile reproduse pe această pagină, Monetăria Națională, probabil din motive economice și cu acordul beneficiarului, practică obiceiul preluării unor imagini de pe medalii mai vechi și le valorifică pe altele noi, cum este și medalia cu originalitate discutabilă din fig. 21av. O altă realizare este din anul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
inițiativele sunt lăudabile doar atunci când nu transformă medalia din document istoric credibil, în document discutabil, cum, din punctul de vedere arătat mai sus, este cazul celei de față. Aversul acestei medalii (fig. 22av), interesantă realizare a gravorului Maximillian Fetița, de la Monetăria Națională, prezintă bustul voievodului, încadrat, de o parte și de alta, de anii de domnie 1552 1561 și 1563-1568. Bustul are în partea de sus inscripția semicirculară ALEXADRU LĂPUȘNEANU - DOMN AL ȚĂRII MOLDOVEI, iar în partea de jos, cu litere
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fig.26av), redat din perspectivă sud-estică și într-o spațialitate care sugerează unicitatea și existența în timp. Ca și în cazul celorlalte medalii prezentate aici, aceasta se înscrie pe linia realismului clasic, impus de Haralamb Ionescu, în arta gravurii de la Monetăria Statului. Nu înțelegem de ce pe ambele fețe ale medaliei apar inițialele lui Maximillian Fetița (MF), care este realizator tehnic-medalist și nu ale, sau, măcar, nu și ale col. prof. Valeriu Bria, căruia îi aparține proiectul artistic. Acceptăm ideea că imaginea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
avem informații că medalia a fost oferită la festivitatea organizată cu ocazia încheierii lucrărilor de reparații capitale la Palatul Cuza, de pe strada Lăpușneanu, iar pe de altă parte că exemplare din tombac ale acesteia (circa 300) au fost topite de Monetăria Statului. Apreciem că atât placheta cât și medalia rămân realizări notabile ale artiștilor medalieri Vasile Gabor și Maximillian Fetița, atât ca transpunere grafică, cât și ca noutate tematică (noi imagini medalistice ale Domnitorului Unirii și prime imagini medalistice ale palatelor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ale palatelor Cuza de la Ruginoasa și de la Iași. Ca o realizare deosebită ne apare placheta viitoarei comemorări din 2014, 510 ani de la moartea domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt și 125 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, bătută la Monetăria Statului în anul 2010, sub egida Secțiunii din Iași a SNR. Deosebit de interesante ni se par efigiile afrontate ale celor două mari personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
32rv). Placheta este machetată, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat costurile de batere în tombac argintat și argint, de sculptorul Constantin Dumitrescu, un artist despre care, ca și în cazul celorlalți artiști creatori de la Monetăriei Statului, s-a scris încă puțin și abia în ultimii ani. Maestrul Constantin Dumitrescu nu este la primele efigii Ștefan cel Mare și Sfânt și Mihai Eminescu. Ne sunt cunoscute efigiile de pe medaliile Voroneț 500, din 1988, Societatea de Științe
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
linie merge maestrul Constantin Dumitrescu și în cazul plachetei pe care am reprodus-o în figura 32av (imaginile redau o probă a plachetei; forma finală a aceasteia apare fără banda lată marginală exterioară). Tot maestrului Constantin Dumitrescu (tânăr pensionar al Monetăriei Statului din anul 2010) îi datorăm macheta pentru o plachetă unifață Al. I. Cuza, proiectată de profesorul maistru Victor Antăluță din Iași și bătută în tombac, tombac argintat și argint cu cheltuiala acestuia din urmă, în anul 2007 (figura 31
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
că în lucrarea pe care am dedicat-o, în anul 2002, și nu 2004, cum greșit am făcut trimitere în prima ediție, reflectării medalistice a personalităților orașului Iași (paginile 116-117), apreciam că responsabilitatea pentru actul creației medalistice românești revine deopotrivă Monetăriei Naționale și Societății Numismatice Române. Lipsa de originalitate în conceperea reversului medaliilor actuale, la care ne-am referit în capitolul dedicat unor personalități din această lucrare, credem că revine și inițiatorilor. Aceștia, deși au făcut un act de cultură de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la Iași. „INSTRUMENT DURABIL AL MEMORIEI COLECTIVITĂȚII, MEDALIA ESTE DEOPOTRIVĂ SURSĂ ISTORICĂ ȘI OPERĂ DE ARTĂ. FABRICAREA EI DEPINDE ÎNCĂ, ÎN MARE MĂSURĂ, DE MĂIESTRIA SCULPTORULUI MEDALIST ȘI A GRAVORULUI, DECÂT DE METODE TEHNOLOGICE MODERNE.” ING. CRISTIAN CIORNEI, REGIA AUTONOMĂ MONETĂRIA STATULUI, ACTIVITATEA MEDALISTICĂ 1990-1997, BUCUREȘTI 1998, COPERTA 4 B CU PRIVIRE LA IMAGINILE SIMBOL DE PE MEDALIILE INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DIN IAȘI Medalia de protocol a Universității „AL. I. Cuza” din Iași, ralizată în anul 2002, și aceea a Jubileului de 150
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Se știe cu certitudine că este realizată din inițiativă ieșeană. Reproduce neîndoielnic imaginea cutremurătoare din fotografia făcută în anul 1887, la Botoșani, de Jean Bieling; pagina 44, medalie realizată în anul 2010, la împlinirea a 140 de ani de la înființarea Monetăriei Statului din București. Imaginile simbol de pe aceasta nu se referă și la bogata activitate medalistică din unitatea ecomomică cu specificul său aparte; pagina 59, medalia Centenarului Societății Numismatice Române din 2003. Din păcate și medalia respectivă ignoră domeniul medalistic. C
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
urma de acum două direcții. Prima este cea autohtonă, care presupune realizarea medaliilor în țară, cu posibilități locale, în atelierele unor bijutieri români, modeste la început, mai valoroase spre sfârșitul secolului al XIX-lea și datorită înființării, în 1870, a Monetăriei Naționale. A doua direcție este cea străină, care presupune realizarea medaliilor (în special cele legate de Unire și domnitorul Cuza) în ateliere din Franța, de către sculptori francezi, apoi de către artiști gravori germani în ateliere din țara lor, pentru ca, spre sfârșitul
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
93rv) este prezentată imaginea originalului și încărcatului de mister castel de la Câmpina (la centenar) și inscripții adecvate. Medalia nu are elemente deosebite cu care să impresioneze. Chipul savantului este realizat în maniera realismului fotografic impus în medalistica actuală de gravorii Monetăriei Statului. TITU MAIORESCU Personalitate complexă a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Titu Maiorescu, după studii strălucite de filosofie și drept în Germania și în Franța, își leagă primii doisprezece ani ai carierei sale, care
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și pe unul dintre cele opt reversuri ale medaliei FUNDAȚIA ȘCOALA SOCIOLOGICĂ DE LA BUCUREȘTI, cum ne informează legenda aversului. Chipul lui Dimitrie Gusti este surprins grafic, de același gravor, Maximillian Fetița, în maniera realismului grafic impus de artiștii salariați ai Monetăriei Statului din București. EMIL CONDURACHI A fost elev al Liceului Național din Iași și un strălucit student al Facultății de Litere și Filozofie de aici, având între profesori personalități de talia lui Ilie Minea și Orest Tafrali. Tot la Iași
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
George Emil Palade, în SUA și cu atâția și atâția alții în alte țări. În medalistica românească, personalitatea lui Sergiu Celibidache apare abia în 1991. Medalia (tombac, 60 mm) este realizată cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, la Monetăria Statului, după macheta sculptorului Vasile Gabor. Cunoaștem două variante una cu inscripția SERGIU CELIBIDACHE / semnătura autografă / 80 ANI, semicircular în dreapta aversului (fig. 102av) / FILARMONICA BUCURESTI, pe revers (fig. 102rv), și alta fără inscripția 80 ANI / FILARMONICA BUCURESTI în legendă. Medalia
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLA CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistică este realizată după macheta sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic, de tip fotografic, specific gravorilor de la Monetăria Statului, cu grijă pentru nota de expresivitate care le individualizează trăsăturile puternice de personalitate: inteligență sugerată de înălțimea frunții, tenacitate și perseverență sugerate de maxilare puternice, de proeminența pomeților și a bărbiei, accentuată de gropiță, mai accentuate la Haralamb Vasiliu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de cei din mijlocul cărora plecase după terminarea studiilor secundare. Așa se face că secția din Bîrlad a S.N.R., la centenarul nașterii, îi cinstește memoria și prin realizarea unei medalii (tombac, 60 mm), modelată de unul dintre gravorii consacrați din jurul Monetăriei Naționale, Constantin Dumitrescu. Medalia are pe avers (fig. 106av) chipul cu puțin bust al savantului, orientat jumătate dreapta, înconjurat de inscripția ACAD. PROF. ȘTEFAN PROCOPIU (sus) 1890-1990, între două ramuri de laur (jos). Pe revers (fig. 99rv), inscripția circulară 100
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
la comemorarea a 25 de ani de la trecerea în neființă a profesorului Vadimir Buțureanu sau la centenarul nașterii vestitului anatomist profesorul Ion Iancu. Este posibil ca numai motive de factură economică să îi fi determinat pe inițiatori să accepte ca Monetăria Națională să copieze reprezentările de pe medalia UMF „Gr. T.Popa” din anul 2004 și, cu modificarea legendei, să realizeze aversul pentru medalia Centenarului Clinicii I Chirurgie sau ca pentru medalia comemorării profesorului universitar doctor docent Vladimir Buțureanu să fie folosit
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sus și jos, de câte o stea cu șapte raze: CENTENARUL / MARELUI ANATOMIST / PROFESORUL / GR.T.POPA / 1892 1948. A doua medalie (bronz, 60 mm), cea din 1997, este realizată din inițiativa Societății Medicilor Scriitori și Publiciști și este opera gravorului Monetăriei Statului, Maximillian Fetița. Aversul (fig. 129av) prezintă imaginea bustului sculptat, orientat spre stânga, al lui Gr. T. Popa, având în câmpurile laterale anii 1892 / 1948. În spațiul exergă este inscripția GR.T.POPA, iar în dreapta jos, inițialele gravorului M.F. (cu litere
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]