1,599 matches
-
al tratării obiective și dezinteresate ale acelor probleme care „mișcă și interesează națiunea”, „fără alt control decât acela al conștiinței și responsabilității personale”. Această solidaritate v-a exercita, la rândul său, o influență binefăcătoare asupra unității morale a națiunii; - cercetările monografice și de acțiune socială în peste 126 de sate, cu participarea a aproape 1 000 studenți și 1 600 specialiști și tehnicieni, au oferit informații și interpretări esențiale pentru diagnoza situației satelor, ce acopereau 80% din populația țării (Gusti, 1938
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din America. S-a arătat pe de altă parte foarte multă solicitudine sentimentală din țară, dar nici o măsură practică de ordin obiectiv și pozitiv nu s-a luat. [...] Cert este că nu s-a făcut pînă acuma un studiu științific monografic asupra lor”. O jumătate de secol mai tîrziu, un cunoscător al temei conchidea că „există o bibliografie relativ bogată despre istoria românilor americani, suficientă În orice caz ca să Încurajeze continuarea cercetărilor acestei teme”. Un alt detaliu Îmbucurător, relevat de același
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Traian Coșovei. M. găzduiește sporadic și interviuri, realizate cu respectarea restricțiilor ideologice. Apar, astfel, foarte scurte interviuri cu Marin Preda, Cezar Petrescu, Nina Cassian. Dintre studiile incluse accidental în sumar, menționabile sunt Literatura memorialistica de H. Zalis și un eseu monografic despre I.L. Caragiale, avându-l că autor pe Ioan Massoff. Scriu cronici literare Vasile Nicolescu, Victor Ernest Mașek, Mariana Pârvulescu, Boris Buzilă ș.a. Cronicile teatrale și cinematografice sunt realizate de Silvia Kerim, Eugen Atanasiu, Mariana Pârvulescu. Alți colaboratori: Al. O.
MAGAZIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287951_a_289280]
-
între 1947 și 1949 însărcinat cu afaceri ad-interim al României în Marea Britanie, între 1949 și 1952 director în Ministerul de Externe. Între timp, în 1950, își publică primele volume: Contradicții în Imperiul Britanic (semnat cu pseudonimul Victor Duran) și încercarea monografică Viața și opera lui Al. Sahia. În paralel, între 1949 și 1980 va fi șeful Catedrei de teoria literaturii din Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, în 1954 și 1955 - redactor-șef adjunct la „Gazeta literară
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
în calitate de redactor. Publicație de stânga, M. tipărește un articol-program (Pornim la drum) ce reprezintă mai curând un discurs de tribună decât o declarație de intenții, configurând, într-un stil polemico-patetic, înrolarea în sfera ideologiei socialiste. Literatura, precum și studiile critice și monografice incluse în sumar tratează prin excelență autori și texte cu o declarată orientare de stânga, iar polemismul din paginile revistei vizează în exclusivitate dreapta politică și culturală, în speță mișcarea legionară aflată în plină ascensiune, precum și fenomenele culturale pe care
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
de istorie literară debutează, oarecum insolit, cu articolul lui Mihail Fridan intitulat H.G. Wells, în care autorul descoperă filiera romanului „științific modern”. Mircea Ceaușu semnează articolul Influența franceză în literatura egipteană, Iorgu Iordan e prezent cu două studii de factură monografică (Unamuno și ideea de progres și Alexandru Philippide), iar Gherasim Luca trimite articolul Aragon, scriitorul generației istorice, în care insistă asupra mutației dinspre suprarealism („mișcare intelectuală lipsită de orice valoare, având pronunțate atitudini reacționare, ascunse într-o frazeologie fals revoluționară
MANIFEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287982_a_289311]
-
Scriitorilor (1990). Debutează cu Literatura română de azi. 1944-1964 (1965), volum scris în colaborare cu Dumitru Micu. Acestuia i-au urmat Lecturi infidele (1966) și Metamorfozele poeziei (1968). La scurt timp, Contradicția lui Maiorescu (1970) inaugurează o serie de studii monografice consacrate unor autori de prima mărime. Anatomia scrisului lui Titu Maiorescu întreprinsă de M. detectează o polaritate fondatoare: la o extremă - spiritul religios, afirmativ, edificator al ctitorului și deschizătorului de drum, la cealaltă - spiritul polemic lucid al contestatarului, care demolează
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
sărbători, colinde, snoave, cimilituri ș.a. Bun cunoscător al creației populare românești, M. a realizat o operă de referință, neegalată încă în literatura românească de specialitate. Marian este autorul unei impresionante opere folclorice și etnografice, în care cultura populară este cercetată - monografic, analitic-descriptiv și morfologic - pentru prima dată în aproape toate compartimentele ei: poezie lirică, descântece, colinde, vrăji, cimilituri, proverbe, snoave, legende istorice, datini, credințe, mitologie, moravuri, cromatică, zoologie, botanică. Prin exemplul său, el pune bazele cercetării științifice a folclorului și stimulează
MARIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288024_a_289353]
-
stratului și substratului. Etymologicum..., scriere irepetabilă într-o cultură, fascinează prin acumularea de erudiție, prin excursurile făcute în biografia și semantica unui cuvânt, prin întinsa rețea de citate din literatura populară și cultă. Cuvântul basm, de pildă, devine un studiu monografic de mare densitate (origini - cu opțiunea pentru izvorul oniric al basmului -, clasificare tipologică, analiză comparativă a stilului etc.). Pentru H. scrisul este o modalitate de exprimare totală. Deopotrivă de înzestrat, creatorul de literatură, aflat într-un dialog lipsit de complexe
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
1975- 1983), Moștenirea lui Dimitrie Cantemir și contemporaneitatea (1976), în limba rusă, Cercetări de istorie literară (1978), Critica și procesul literar contemporan (1979), Schițe ale relațiilor literare moldo-ruso- ucrainene (I-III, 1978-1982), Istoria literaturii moldovenești (I-III, 1986-1989) ș.a. Studii monografice și culegeri de articole au semnat Gheorghe Bogaci, Vasile Coroban, Eugeniu Russev, Haralambie Corbu, Efim Levit, Constantin Popovici, Ion Vasilenco, Andrei Hâncu, Grigore Botezatu, Simion Cibotaru, Pavel Zavulan, Nicolae Băieșu, Efim Junghietu, Leonid Curuci, Victor Cirimpei, Mihail Dolgan, Nicolae Bilețchi
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
a deformat optica istorico-literară în multe dintre lucrările elaborate anterior și a determinat și o practică editorială păgubitoare. Se depun eforturi pentru integrarea cercetărilor în contextul general românesc. A fost pregătită în colaborare cu cercetătorii din România culegerea de tip monografic Un veac de aur în Moldova (1643- 1743) (Chișinău-București, 1996), au apărut O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia de Mihai Cimpoi (Chișinău, 1996), precum și alte lucrări despre literatura română, studii monografice despre scriitori de seamă din trecut și
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
cu cercetătorii din România culegerea de tip monografic Un veac de aur în Moldova (1643- 1743) (Chișinău-București, 1996), au apărut O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia de Mihai Cimpoi (Chișinău, 1996), precum și alte lucrări despre literatura română, studii monografice despre scriitori de seamă din trecut și din prezent, au fost îngrijite ediții de opere ale lui Nicolae Costin, Constantin Stamati, Al. Mateevici, Constantin Stere sau din creația scriitorilor basarabeni din perioada interbelică. Institutul are un program de propagare a
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]
-
informații exacte și, de multe ori, ignorate până la data publicării ei. Specificul literar este înțeles și urmărit dintr-o perspectivă modernă, de la interpretarea celor dintâi manifestări până la aceea a marilor scriitori din secolul al XIX-lea. Articolele au o structură monografică, adaptată caracteristicilor tipului de scriitor, de periodic ori de specie analizate, fiind urmate de ample bibliografii. Sunt înregistrați autorii străini traduși și este oferită lista traducătorilor a căror activitate este discutată sub vocea corespunzătoare, facilitând investigarea relațiilor cu alte literaturi
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMANA „ALEXANDRU PHILIPPIDE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
corespondență, portrete, fotografii, cărți cu adnotări și alte acte. Toate acestea înainte de a fi fondată o instituție precum Muzeul Literaturii Române. Dar ponderea cea mai mare în activitatea Institutului o deținea cercetarea literară propriu-zisă. S-au realizat studii cu caracter monografic asupra unor scriitori, inițiindu-se o serie intitulată Istoria literaturii române în monografii, s-au elaborat studii asupra folclorului literar românesc, făcându-se investigații și înregistrări pe teren. Exemplul îl dădea G. Călinescu prin monografiile sale despre Mihai Eminescu, Ion
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
cu discursul de acomodare forțată la paradigmele impuse dinspre planul politic. Fie că este vorba de comentarii referitoare la scriitori și opere din literatura română sau din cea universală (Oameni și cărți, Oameni deosebiți, 1954, Drumuri literare, 1957), de studii monografice (Alexandru Vlahuță, 1949, Vasile Cârlova și Grigore Alexandrescu, 1949, Caragiale, 1951), fie de volume alcătuite spre a teoretiza și argumenta „direcția corectă” pe care literatura trebuia să o urmeze cu strictețe pentru a fi acceptată de sistem (Probleme și opere
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
confirmat însă în post abia la începutul lui 1909. Pentru că nu avea titlul de doctor, este înlocuit în 1911-1912 de E. Lovinescu, doctor în litere la Paris, care era susținut de C.C. Arion, ministrul conservator al Instrucțiunii. Redactează atunci studiul monografic Opera literară a d-lui Vlahuță, scris în „două luni” și „tipărit în opt zile”, obținând, în iunie 1912, titlul de doctor în filologie modernă, cu mențiunea magna cum laude. Epuizat de efort, autorul vorbea de „orgia muncii”. Publicase în
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
de nuvele Ospăț cu oameni buni, aici fiind inserate și câteva postume ale lui E. Lovinescu. Alți prozatori: Boris Deșliu, Ioana Tăutu (Monica Lovinescu, aflată la începuturile ei literare). Critica și istoria literară promovată la K. e ilustrată de microstudii monografice aparținând lui Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Tudor Vianu (câteva capitole din Istoria literaturii române moderne), de studii despre autori străini (Ion Biberi - Lautréamont, Basil Munteanu - Corneille și altruismul clasic), studii de filosofia culturii (I. Zamfirescu - Omul de azi și
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
români: V. Pârvan, Corespondență și acte (1973); M. Kogălniceanu, Opere II (Scrieri istorice), 1976; V. Pârvan, Scrieri (1981) și coordonarea seriei; Memoriale (2001); Idei și forme istorice (2003); A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană (seria) ș.a. Mai multe restituții monografice și analize teoretice privind istoria și rolul ei în societatea românească modernă a făcut Al. Zub în lucrările: Junimea, implicații istoriografice (1976); A scrie și a face istorie (1981); Biruit-au gândul: note despre istorismul românesc (1983); De la istoria critică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
XIX-lea și începutul secolului XX (De la istoria critică la criticism, 1985) și evoluțiilor, din același unghi, din perioada interbelică (Istorie și istorici în perioada interbelică, 1986) volum care - reeditat de curând (în 2003) - încheie provizoriu amplul efort de elaborare monografică a istoriei istoriografiei române, început în 1974 și desfășurat pe durata exact a două decenii. În interstițiile acestui vast proiect s-au inserat mai multe volume de cronici, eseuri ș.a.m.d. (A scrie și a face istorie, 1981; Biruit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de lume. Nu vreau să zăbovesc prea mult asupra perioadei de după 1989 din biografia intelectuală a d-lui Zub. În raport cu epoca anterioară, programul științific desfășurat de domnia sa nu a înregistrat, acum, vreo schimbare radicală. Putem nota aceeași preocupare de restituție monografică a marilor etape ale evoluției istoriografiei române, aceeași reflecție asiduă pe marginea scrisului istoric și a misiunii civic-sociale a istoricului, aceeași vocație a deschiderii și dialogului cu străinătatea, împlinită, de când d-1 Zub a fost ales, în urmă cu 15
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din reportajele transmise de pe câmpul de luptă o autentică armă, în fața căreia generalii au început să tremure“4. De altfel, în privința primatului, inscripția memorială de pe cripta lordului W.H. Russel din catedrala St. Paul’s din Londra, reprodusă în lucrarea monografică ce i-a fost consacrată ulterior, este lipsită de echivoc: „Primului și • Leonid Boicu, Geneza „chestiunii române“ ca problemă internațională, Iași, Editura Junimea, 1975. • Dumitru Vitcu, Relațiile româno-americane timpurii. Convergențe. Divergențe, București, Editura Albatros, 2000, p. 55 și urm. • Cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
problemelor politice ale perioadei) este incongruent ca tehnică narativă. După cum mărturisește L. într-o petiție adresată lui Nicolae Ceaușescu, publicarea cărții a fost tergiversată; evident, funcționau antipatiile pe care scriitorul și le atrăsese din varii motive. Suferința urmașilor reia schema monografică a romanului social, înrudindu-se cu Cordovanii mai mult decât s-ar bănui. Suferința... pare o rescriere mai fericită a romanului de debut, nemaifrizând lipsa de adevăr a acestuia. Monu, protagonistul de acum, este un Lae revoltat împotriva tuturor. Conflictul
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
de cercetare și un asemenea aspect? Și a doua Întrebare: crezi că poate fi făcută - nu la nivel metodologic, ci la nivel de angajare și, eventual, de rezultate - o comparație Între aceste echipe care, Înțeleg, funcționează deja și celebrele echipe monografice coordonate de Dimitrie Gusti? Doru Pop: Răspunsul este afirmativ. Toată tradiția noastră etnografică se Înscrie În cercetările calitative (din păcate, la noi folclorul și etnografia sunt niște științe desconsiderate - atitudine Îndreptățită pentru că În perioada comunistă ele au fost tratate sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și cercetarea ta, Ruxandra, o mulțime de fronturi de lucru, pentru că ceea ce ai citit despre Miorița, despre Bulă, despre praz și tot ce ne-ai citit acolo mi s-au părut niște eboșe fiecare pentru o ditamai cercetarea... Ovidiu Pecican: Monografică. Sanda Cordoș: Da, ce Înseamnă personajul Bulă... Acum ni se pare ridicol, dar Înainte de 1989 Bulă era un personaj invocat aproape zilnic sau despre care auzeai zilnic. Deci nu e un fel de a forța derizoriul, ci de a pune
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale unei îmbrățișări de inițiere. Mai puțin îi izbutește prozatorului șarja, lucrată în pastă groasă. Aceeași atmosferă în Orașul din amintire (1944). Pecetluit de inerții maligne, sfâșiat de contraste, Chișinăul pare „cel mai trist oraș din lume”. În descrierea alert monografică a urbei se insinuează și sugestia poetică, D. - care, fapt semnificativ, și-a spus și Dorul - fiind un prozator ce compensează insuficiențele epicului prin discrete respirări lirice. SCRIERI: La fetița dulce. Jurnal basarabean, București, [1933]; Viața și opera lui Leon
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]