8,622 matches
-
pună la îndemînă atîta spațiu gazetăresc pentru a-și revărsa repulsiile ideologice. De aceea, trecem mai departe și semnalăm cronica lui Grațian Cormoș ("Dare de seamă despre Pitești") la cartea lui Alin Mureșan (Pitești. Cronica unei sinucideri asistate, Polirom, 2007): "Monografia consacrată de Alin Mureșan Ťfenomenului Piteștiť - pe care el refuză de altfel să îl numească așa, preferînd termenii de Ťacțiuneť sau Ťevenimenteť - este foarte bine structurată, astfel încît să prindă în matrice atît desfășurarea cronologică a reeducării, cît și personajele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
Spun asta pentru că cea mai mare parte a cărții nu e narațiune (cum se sugerează în prefață), ci dare de seamă! Cu alte cuvinte, fără aceste ultime pagini, la care se adaugă, pe întreg parcursul volumului, anumite pasaje mai vii, monografia lui Alin Mureșna risca să rămînă doar o veritabilă carte de istorie, cu cifre, nume, procese, identificări, înșiruiri etc. fără de viață. ș...ț Concluziile - și aici mă refer și la considerațiile punctuale presărate de-a lungul volumului - sunt însă pertinente
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
liber și uneori de-a dreptul fantezist, ca o alergare fără scop după o îndelungă claustrare într-un spațiu mult prea restrâns. Încercare de definire Suntem puși în dificultate dacă încercăm să definim scrierile lui Nicolae Balotă: eseuri, studii, articole, monografii, memorii... De fapt este vorba de unul și același gen de discurs, cu mare capacitate integratoare, practicat de autor indiferent de "subiectul" tratat. Citind versurile lui Tudor Arghezi sau privind Poarta sărutului a lui Brâncuși, aducându-și aminte de tinerețea
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
Ioana Vlasiu Tonitza este unul dintre pictorii români despre care s-a scris cel mai mult, de la nenumărate articole la monografii de serioasă ținută științifică și până la biografii aproape romanțate. Scrierile lui Tonitza însuși care se ridică la impresionanta cifră de 754 de articole și îl recomandă drept gazetar profesionist, au fost antologate, iar o parte importantă din bogata lui corespondență
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]
-
în chip surprinzător, sub umbrela marxist-leninistă, se vedeau filtrate prin cenzură, lăsîndu-se și cu hărțuirea, prin diverse mijloace, a celor ce cutezau a le articula. E, negreșit, un capitol de "istorie glorioasă", cum punctează cu ironie cercetătoarea chiar în titlul monografiei d-sale, din care se poate extrage "morala" că absorbirea producției culturale în sfera "valorilor de întrebuințare" politice e nefastă, o eroare de conștiință care, mai devreme ori mai tîrziu, e implacabil sancționată. Pentru a înțelege amploarea dezbaterii, dar și
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
F. Sp. 521, sub titlul: Nunta în Fundul Moldovei. Divertisment coregrafic de Floria Capsali. Biblioteca ONB, Cota 6115, sub titlul: Nunta în Fundul Moldovei. Balet de Floria Capsali. Muzica de Paul Constantinescu. Pe motive din satul Fundul Moldovei, Câmpulung (Bucovina) culese în monografia Domnului Profesor Dimitrie Gusti. DESCRIERE: UCMR, F. Sp. 521: manuscris în creion, neîngrijit, dar inteligibil. Pe pag. 1, Paul Constantinescu a scris: Muzica pe motive din Fundul Moldovei (jud Câmpulung-Bucovina) culese în monografia d-lui profesor Dimitrie Gusti. Manuscrisul este
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
satul Fundul Moldovei, Câmpulung (Bucovina) culese în monografia Domnului Profesor Dimitrie Gusti. DESCRIERE: UCMR, F. Sp. 521: manuscris în creion, neîngrijit, dar inteligibil. Pe pag. 1, Paul Constantinescu a scris: Muzica pe motive din Fundul Moldovei (jud Câmpulung-Bucovina) culese în monografia d-lui profesor Dimitrie Gusti. Manuscrisul este în creion și cuprinde 172 de pagini. Cu creion roșu, Paul Constantinescu a notat indicații privind atitudinile personajelor. ONB, Cota 6115: manuscris în cerneală neagră, foarte îngrijit scris, conținând 150 de pagini. Este
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
identice, de unde rezultă că Paul Constantinescu a scris, așa cum obișnuia, mai multe partituri generale. Pagina de gardă a manuscrisului: Nunta în Fundul Moldovei. Balet de Floria Capsali. Muzica de Paul Constantinescu. Pe motive din satul Fundul Moldovei, Câmpulung (Bucovina) culese în monografia Domnului Profesor Dimitrie Gusti. Pe verso: Orchestra: piccola (schimbă cu flaut 3), 2 flaute, 2 oboe, corn eng., 2 clarinete Sib, clarinet bass Sib, 2 fagoți, contrafagot, 4 corni Fa, 2 trompete Do, 3 tromboni, tuba, timpani, baterie (toba mică
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
volumul Paul Constantinescul, Despre „poezia” muzicii, Argument, notă asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii: Sanda Hîrlav-Maistorovici, Editura „Premier”, Ploiești, 2004, pp. 46- 49. - Dar Nunta în Carpați? - A fost tot o experiență. Am scris-o întemeindu-mă pe materialul monografiei lui D. Gusti. La început se numea Nuntă în Fundul Moldovei. Cum costumele acestei regiuni nu erau destul de „scenice” s-a făcut o combinație de costume apoi i s-a dat un nume generic: Nunta în Carpați. OBSERVAȚII: Alături de partitura generală
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
au prilejuit abordarea unor probleme sensibile cu care se confruntă folclorul contemporan, dar și societatea românească, în general: fenomenul tot mai accentuat al poluării folclorului, manelizarea muzicii românești și asaltul tot mai agresiv al kitsch-ului și al amatorismului. Lansarea Monografiei muzicale a comunei Belinț, una din capodoperele folcloristice ale lui Sabin Drăgoi, într-o reeditare anastatica, în îngrijirea lui Constantin-T. Stan, cu studii introductive semnate de Constantin Catrina și Simion Dănilă. Prima ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
Liviu Comes), si Raluca Miclăuș, pian, profesoară la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, care a dăruit spectatorilor prezenți o miniatură semnată de Vasile Ijac, La crâșma. Motivați de valoarea intrinseca a melodiilor cuprinse în ediția princeps a Monografiei muzicale a comunei Belinț (Scrisul Românesc, Craiova [1942]), ecoul unui ancestral strat folcloric (colinde, doine și cântece propriu-zise, bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație pentru reprezentanți de frunte ai școlii componistice românești (Sabin Drăgoi, Paul Constantinescu
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
pe importante scene de concert naționale și internaționale, încurajați de generosul sprijin al Consiliului Județean Timiș, am decis reeditarea, după șapte decenii, a acestui monument al folcloristicii românești, o adevărată carte de vizită a spiritualității rurale românești bănățene. Din cuprinsul Monografiei, zămislite în urmă fericitului popas folcloristic, încurajat de Dimitrie Gusti, răzbat, cu claritate și consecventă, prospețimea și savoarea folclorului țărănesc dintr- un areal cultural sui-generis, ce a impus o inedită varianta a baladei Miorița, o capodoperă de o hieratica frumusețe
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
album coral publicat la un an de la investigația folcloristica belințeană (Lito Pregler, Timișoara [1935]), capodoperă a literaturii corale românești, care cuprinde, selectiv, 15 coruri mixte și tot atâtea bărbătești, armonizări ale melodiilor de colinde, doine și cântece, dansuri prezente în Monografie. Pentru a facilita lectorului contemporan o imagine critică, obiectivă și cuprinzătoare, cu informații aduse la zi, am analizat demersul monografic al lui Sabin Drăgoi din triplă perspectiva: istoriografica, folcloristica (prin cele două studii semnate de Constantin-Tufan Stan și Constantin Catrina
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
evoluția concertului de vioară în gândirea componistică a lui Cuclin. Cuclin compune primul concert pentru vioară la 18 ani, în cel dintâi an de studii la Conservatorul din București (1903), așa cum reiese din indexul realizat de muzicologul Vasile Tomescu în monografia dedicată compozitorului: Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin <footnote Vasile Tomescu, Drumul creator al lui Dimitrie Cuclin, (București: Editura muzicală, 1956), 170-182 footnote>. Este un concert pentru vioară și pian, orchestrația fiindu-i încă necunoscută. În colecțiile Cabinetului de muzică
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
Dim îi anunțase că reforma agrară e iminentă); f) Întoarcerea victorioasă a țăranilor în sat; g) Prelungiri: "Cu pământul nu e de glumă"- unul dintre țăranii prezentați la începutul nuvelei îl ucide pe celălalt. (fragment din Petru Dumitriu & Petru Dumitriu, monografie în curs de apariție)
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
și de a nu întreprinde nici o acțiune de agitație interzisă de lege." Studiind originalul șcu încuviințarea D-nei Dora Mezdreaț, m-am convins că manuscrisul îi aparține indubitabil lui Eliade. Caracteristicile grafiei scriitorului sunt ușor de identificat. Deși unii autori de monografii au cercetat - după cum mărturisesc - arhivele Siguranței și Securității - acest text e tipărit pentru prima oară abia acum. Alte documente se referă la "stricta suparveghere" a lui Eliade în timp ce se afla la Sanatoriul din Moroieni, precum și la reîntoarcerea acasă șconform rezoluției
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
1926-1933 Cultura politică - 1928-1933 Foiletoane - 1926-1933. [M. H.] "A început să lucreze la un roman legionar intitulat Lagărul morții, în care descrie viața legionarilor din lagăre și închisori" șp. 38, 25.XI.^38ț Nici un articol din presa vremii și nici o monografie nu menționează această știre. [M. H.] "în cursul anului 1941 a fost numit atașat cultural la Legația culturală de la Londra." [p. 114, 136]. în realitate, la Londra a plecat la 10 aprilie 1940, [M. H.] "în timpul regimului legionar a făcut
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
Jurnalul unui adolescent, Ed. Minerva, 1984). La rândul său, Alexandru Paleologu afirma că romanul, conținând vreo 400 de pagini, avea ca model Posedații lui Dostoievski. Tinerii care eșuează în terorism, o spunea Cornelia (Nelli) Pillat, erau legionari. în excelenta ei monografie Dinu Pillat, un destin împlinit, Ed. Du Style, 2000, - Carmen Brăgaru ne informează că manuscrisul a fost citit de prietenii apropiați ai autorului, unii foști legionari, ca și mai ales, de scriitori: G. Călinescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Ion Caraion
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
fost încântat pentru că "el nu cunoștea deloc manifestările clandestine ale mișcării legionare și psihologia legionarilor, asupra cărora s-a edificat din romanul meu" (Citat după interogatoriul lui D. P. din 23 iul. 1959. Dosar 118988, reprodus de Carmen Brăgaru în monografia ei). Romanul în așteptarea ceasului de apoi, dacă va fi recuperat vreodată (ceea ce ar fi un miracol) numai el ne-ar putea pune în cunoștință de cauză asupra valorii lui. Până atunci, suntem constrânși să ne mulțumim cu însemnările din
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
opinia în legătură cu atitudinea critică nedreaptă și incorectă a lui G. Călinescu față de P.N.L. și P.N.}., respectiv, față de Dinu Brătianu și Iuliu Maniu. Lucrurile se întâmplau în 1946 și întrucât fragmentul cu pricina a fost cenzurat în ediția Mecu, citez după monografia lui Carmen Brăgaru: "în primul rând țineam să vă exprim dezaprobarea mea categorică față de modul penibil de trivial în care ziarul "Liberalul" a înțeles să persifleze persoana Dv. în clipa în care ați început să scrieți la "Națiunea". Personal, nu
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Președintele Institutului Cultural Român, Andrei Marga, a lansat, în 2010, pe vremea când era rectorul Universității „Babeș-Bolyai cartea „Absolutul astăzi. Teologia și filosofia lui Joseph Ratzinger”, considerată ca una dintre cele mai ample monografii consacrate lui Joseph Ratzinger. “Absolutul astăzi. Teologia și filosofia lui Joseph Ratzinger”, de Andrei Marga, este primul studiu publicat în România despre doctrina unuia dintre cei mai importanți gânditori ai lumii contemporane. Andrei Marga a încearcat să redea publicului portretul
Andrei Marga, singurul autor din România care a scris despre Papă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80133_a_81458]
-
parte a vieții și activității sale în Transilvania, nu putea să fie mai bine prezentată decât tot de un transilvănean, de eminentul istoric literar clujean Mircea Popa. Amplul său studiu, apărut la Editura Eikon din Cluj-Napoca, nu este însă o monografie de tip tradițional, ci, așa cum se subintitulează, este un "eseu monografic", structurat pe coordonatele esențiale și definitorii ale personalității lui Victor Papilian, în care s-au armonizat în mod fericit valențele superioare ale omului de știință, ca medic antropolog și
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
de Gruyter, "Word Frequency Studies", în colaborare; în luna iulie 2009, la Editura RAM-Verlag, "Aspects of Word Frequencies", în colaborare cu încă doi autori. De menționat că, la toate aceste lucrări, Ioan-Iovitz Popescu figurează ca autor principal. Desigur, aceste trei monografii venite una după alta la interval de câte o lună sunt rezultatul unor elaborări care au ocupat mai mulți ani. Acei cititori care s-ar putea mira de o posibilă relevanță a fizicii în lingvistică le spunem că fizica și-
A fi vizibil în cultură by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6921_a_8246]
-
sine, subteran , lucrurile s-au mai așezat. O mutație estetică fundamentală nu s-a produs, nici un scriitor cu adevărat important nu a fost "scos de pe tabla culturii", cum se teme Elvira Sorohan, deci nici Călinescu. De studii, de reinterpretări, de monografii e încă loc. "Să scrii despre Călinescu astăzi, în acest zgomot ââcultural>> din care încă nu se deslușește nimic memorabil pentru mîine, ceva la fel de durabil cum ne-a lăsat el, e un risc asumat", ne spune Elvira Sorohan, gîndindu-se la
În apărarea lui Călinescu? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/8122_a_9447]
-
parțială la tutela mimesisului, densitatea nucleelor mitice, eroizarea și dezeroizarea, construirea unor personaje trăind deopotrivă în istorie și mit pot fi privite și la Ștefan Bănulescu ca o tentativă de incriminare a ,,contrafacerii de mituri" în comunism - după cum demonstrează în monografia destinată scriitorului - Monica Spiridon, dar și prin încercarea de a scăpa presiunilor politice. Prezența mitului în romanul interbelic se corela cu o tendință mai largă și inovatoare a literaturii române de evadare într-un spațiu arhetipal. În perioada postbelică acest
Mitul în romanul românesc postbelic by Evelina Cârciu () [Corola-journal/Journalistic/8148_a_9473]