628 matches
-
Iquitos: orașul cel mai zgomotos în care am pășit vreodată în viața mea. Pășesc afară din avion și mai că vreau să fac stânga împrejur și să mă urc înapoi. Orășelul amazonic plin de poezie din imaginația mea este o monstruozitate care mă asaltează într-o permanentă bârâială. Găsesc și explicația la ieșirea din aeroport: mijlocul de locomoție cel mai popular este mototaxiul, un fel de tuk tuk asiatic doar că în loc de bicicletă este o motoretă. Sunt mii de astfel de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de trei fete deodată. Sînt cinci ani de cînd mi-am jurat să nu mai spun nu nici unui film romînesc și în timpul ăsta am îndurat și am învățat multe, dar iată că mai apare din cînd în cînd cîte o monstruozitate în fața căreia mă simt din nou laic ă vărgil. Dilema Veche, mai 2006 Umorul neaoș Păcală se întoarce (Romînia, 2006), de Geo Saizescu Doamnelor și domnilor, îmi revine datoria neplăcută de a vă anunța că Păcală (Denis ștefan) se întoarce
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
care plăcintăreasa care-l iubește pe bărbier visează că e la mare cu el și cu orfanul dickensian (Edward Sanders) pe care l-au adoptat : sînt ciudați, sînt chic, sînt o familie burtoniană ideală. Chiar asta-i una dintre bube. Monstruozitatea personajelor lui Burton, oricît ar fi de sîngeroasă, e întotdeauna fundamental benignă. Faimoasa lui apetență pentru macabru n-are mai multă greutate decît a unui adolescent care colecționează coropișnițe și-și pune poze cu monștri pe toți pereții. Pe ecranele
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
18 ani, dar tocmai adolescenții (cel puțin cei neliniștiți) se regăsesc de obicei în lumea lui Burton : le place să creadă că și ei sînt așa monstruoși după normele lumii normale, dar mai cool decît ea. Foarte frumos, numai că monstruozitatea personajelor lui Sondheim nu e nici cool, nici benignă pînă la capăt : pasiunile lor a ei pentru el, a lui pentru răzbunarea nedreptății sînt ele stilizate, dar sînt pasiuni de adulți, atît de stătute și de corupte încît, după cum se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
abia edificată în vremea lui Caragiale, a civilizației noastre moderne marcată de o nesfârșită și agonică debilitate ? Mi-este greu să cred în a doua ipoteză, că atributul „vederii” se poate transforma în obiect al ei, și că autorul vizionează monstruozitatea societății în care trăia, cu toate excesele, exagerările și enormitățile ei de care nu încetează să se și să ne amuze. Prin urmare, Caragiale ne înscrie în memorie un avertisment, iar în fibra cea mai intimă a acestui mesaj labirintic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
expresie burgheză corespunzătoare virtuților echilibrului clasic, se încarcă de subversiunile versatilității, copiii devin asemeni adulților prin pretențiile și atențiile care li se acordă, adulții se poartă neserios, copilărește. În calitate de bulver- sare a proporțiilor își face loc aici gesticulația enormă și monstruozitatea ca manieră, pentru că vorbind de mon- struozitate există și alte mecanisme generative care fac apel la dereglarea sistematică a simțurilor. Alteori însă, apele acestor oglinzi se tulbură, deformarea se transformă în anamneză acolo unde oglinda a devenit un spațiu me
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
o viziune deformată a corpului electoral ca o colonie de insecte, guvernate nicidecum de rațiune, ci tocmai de un activism nocturn, irațional. Nimic nu este mai potrivit decât adagiul unuia dintre Capriciile lui Goya : „Somnul rațiunii naște monștri”. Aici însă monstruozitatea provine dintr-un exces de luciditate, dintr-o dereglare a percepției, dintr-o focalizare diferită a lentilei. Avem o scenă de linșaj și un abuz din partea oamenilor legii la adăpostul nopții - palma vine tocmai pentru a tăia vocea celui care
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
crezut că a fost o cruntă răzbunare, sau fapta nebuniei religioase. În anecdotele despre sectarii iluminați, se povestesc câteodată executări de așa absurdă sălbăticie.” Aceste detaliu este mărit sub același efect de lupă al lui „simț enorm și văz monstruos”. Monstruozitatea actului criminal este transferată deta- liului, dar crima ca atare este circumscrisă unei forme de ritualitate care implică victime sacrificiale în cadrul anu- mitor microsocietăți sectare. Trebuie observat dublul regis- tru, unul al comentariului științific, detașat, calm, rigid, celălalt al lecturii
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
nervoasă mediază nu doar deformarea percepției, ci și accesul la o experiență religi- oasă la confiniile cu trauma. În La fabrique du monstre dans l’art moderne. Homuncules, Géants et Acéphales, Jean Clair remarca schimbarea de paradigmă în regimul reprezentării monstruozității sub specia gigantescului, de la giganții benefici la cei malefici, ultimii prefigurându-i pe marii lideri ideologici genocidari, Hitler, Stalin etc. „Le changement de paradigme, du géant bénéfique au géant maléfique, est d’abord un changement de direction dans le cours
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cea a deriziunii. Climaxul adus de aceste scurtcircuite care leagă indubitabil lipsa de patriotism de revolta boxerilor este întors pe dos într-un anticlimax, compromiterea cul- turii de rapiță. Excesul derivă abia din această mișcare care aruncă totul în derizoriu. Monstruozitatea nu este cea a tabloului apocaliptic, ci aceea a mecanismului discursiv. Ce anume provoacă în Nae o astfel de disponibilitate pen- tru abnorm ? Cum reușește să extragă atâta negativitate din evenimente disparate ? În mod cert, presa îi oferă materialul, substanța
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
din „memoria” inexactă și deformatoare a unui articol de gazetă. Prin urmare, acest efect de dilatare senzorială pe care dramaturgul îl accentuează printr-un crescendo paralel al intensității sonore a zgomotului din stradă lasă să se vadă figura anamorfotică a monstruozității așa cum se reflectă aceasta la nivel retoric în paginile gazetei, un fel de Bocca della Verità. Tot așa zavera, revoluția imaginată de cei doi sexa- genari, permite descoperirea celui de-al doilea chip mai vechi al ei, sărbătoarea, care are
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
în același timp le exhibă nemăsura cutumiară. Tempora & Mores Cel care are curiozitatea să viziteze galeria de anatomie de la Muzeul de Istorie Naturală de la Jardin de Plantes, galeria deschisă de Cuvier, ajunge la un moment dat la câteva rafturi destinate monstruozității, anomaliei biolo- gice. Există trei tipuri de monștri pe care-i relevă teratologia, știința fondată de către Étienne Geofroy Saint-Hilaire în primele decenii ale secolului al XIX-lea, unii dezvoltați în Y, în genere ființele cu două capete și un singur
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
performează în calitate de personaj. Grandoarea sa este recuperată în momentul în care, departe de pri- mejdia reală întruchipată de un soț gelos și de un amant irascibil, și-a recuperat auditoriul, fapt în măsură să satis- facă o suprapunere a afectelor. Monstruozitatea nu apare ca atare, nimic nu este monstruos în personajele caragia- lești ale Momentelor dacă situăm acest termen în contextul teratologicului sau al patologicului. Există la aceste per- sonaje o sensibilitate mai accentuată, un «naturel mai sim- țitor», ne aflăm
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ale regimului : „(...) mă întrebam cu acea curiozitate pe care întotdeauna am avut-o vie în fața mon‑ ștrilor, (s.n.) (...)” . Care monștri ? În orice caz nu este vorba de personajele caragialești care nu au nimic monstruos în ciuda celor afirmate de Eugen Barbu. Monstruozitatea stă în ochiul cineastului devenit ochi al camerei, în viziunea sa cinematografică. Cineastul își privește epoca ca un „contemporan” în sensul pe care Giorgio Agamben îl atri- buia termenului, și îi vede nu luminile, ci obscuritatea, prezență fizică în film
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cu fața mânjită de lacrimi, căci tocmai ne luaserăm la harță. Îi atrag din când În când câteva picioare, sub acoperământul comun, până ce Mademoiselle Îmi spune cu un glas aspru să mă potolesc. Alunecăm pe lângă vitrina bijuteriei Fabergé, ale cărei monstruozități minerale, troici cu pietre prețioase cocoțate pe ouă de struț din marmură și alte obiecte asemănătoare, foarte apreciate de familia imperială, erau pentru ai noștri simboluri ale unui lux țipător și grotesc. Bat clopotele, primul fluture Brimstone zboară pe deasupra bolții
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
astfel îmbucătățit era la fel de nedescifrabil - și a așezat mostrele sub sticlă, le-a „expus”. Încât, pe urmă, le-au mai putut admira și alții. Teama debutului nu mă părăsise de tot. Ea explica deopotrivă scularea cu noaptea în cap și monstruozitatea aceea de scriere. Mi se părea mai ușor știind din capul locului că nu am de umplut decât un sfert sau o jumătate de pagină pentru ca recenzia, să zicem, să fie gata. Iar matinal ca un argat - ca un argat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
întâmplă acolo, în junglă, ce ferocități inimaginabile se petrec în hățișurile ei? Păi jungla, fie și un crâmpei de junglă, dovedește inexistența lui Dumnezeu. E simplu ca bună ziua. Crezi că dacă Dumnezeu ar fi creat lumea, am fi avut această monstruozitate numită junglă? Dacă ar exista Dumnezeu, ar mai purta oare animalele jugul necesității de a ucide? Ar mai îngheța măcar o singură vrabie iarna? Ar mai tremura iepurașii zi de zi, clipă de clipă? S-ar mai chinui mielul, simbolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dumnezeiești pe care le-am gustat pe drumul prin munți de la Mănăstirea Sucevița până la mănăstirea Vatra Moldoviței. Atunci, urcând și coborând munții, am înțeles că pământul a fost făcut de Dumnezeu ca să fie rai pentru om. Am înțeles că numai monstruozitatea omului face din acest rai un iad îngrozitor. O, dacă Marta ar fi vrut să fie părtașa acestor zile binecuvântate! Cred că ar fi înțeles atunci că truda pentru câțiva bani, e prea mare pentru ca să-i jertfești întraga viață. Ar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu suflet de mamă. Sunt mame fără suflet de mamă. Sunt mame cu suflet criminal. Ce nenorocire pentru acei copilași. Sunt femei care au mai puțin simț matern decât câinii, porcii sau păsările. Cred că aceasta este cea mai mare monstruozitate a veacului nostru. Sâmbătă 12 august. (1950). După masă am cercetat Sfânta Scriptură cu privire la căsătorie. Am ajuns la concluzia că nici eu nici Marta nu putem respecta acest cuvânt în căsnicie. Atunci. . ? Tocmai aceasta este durerea mea cea mare! Dacă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
ocupat complet centrul vieții mele, și a o scoate presupune smulgerea unor rădăcini care rup bucăți din pământul în care sunt ancorate și este dureros pentru că sufletul și viața mea fără Marta rămâne pentru mine o rană care sângerează, o monstruozitate de neconceput. Marta, Marta, dacă ai fi încercat să mă asculți, dacă ai fi încercat să fii înțelegătoare, să-ți faci datoriile esențiale de creștină, pe cele de soție și de mamă duioasă, o, Marta, nu-ți poți închipui cât
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să fie altfel, să aibă alte aspirații. Cartea trebuie citită și recitită pentru a înțelege sensul real al expunerii experienței de viață a unui om care dorește să atragă atenția într-un mod admirabil de sincer și de simplist asupra monstruozității reale a ceea ce a însemnat în esența lui comunismul, regim diabolic într-o preocupare permanentă de a distruge sau de a anihila personalitatea fiecărui individ. Comuniștii aveau nevoie de omul marionetă, care trebuia doar 220 să execute ceea ce se dispunea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
vedea o mulțime de stranii structuri superstițiile angajate într-o permanentă mișcare browniană. De altfel, un om lipsit de superstiții ar fi o absurditate, ar fi lipsit de un strict necesar de energie; acest ins "neutru", "aseptic" ar fi o monstruozitate; de altfel, nici nu ar fi capabil de o minimă durată de existență, dacă nu ar accepta și de nu s-ar teme de legile nevăzute ale universului. Aceste gânduri, meditații bizare, mi le sugerează o neînsemnată întâmplare cu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
baba și fata ei "îl umple de bogdaprosti". În încheiere, fata moșului se mărită cu "un bun om și harnic", nescăpând dar nici acum de trebi. În plin fabulos dăm de scene de un realism poznaș. Gerilă, Ochilă și celelalte monstruozități ale basmului se ceartă în casa de fier înroșită a împăratului Roș ca dascălii în gazdă la ciobotarul din Fălticeni. Vorbirea împăratului Roș e de o grasă vulgaritate. Pișcat de pureci, măria-sa drăcuie. Până și între obiecte se încinge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a nu fi găsit cu lipsuri pe care nu le are. El e holtei, trăind cu sora și cu mama lui, un scindat prin urmare cu teama răspunderilor sociale. În Păcat, studiul eredității e dus până la o impresie neplăcută de monstruozitate umană. Mitu, copilul cu porniri incestuoase al unui preot, Ileana, fata cu instincte sangvinare a aceluiași, sora vitregă a lui Mitu, strident caz patologic cu forme isterice, acestea sunt cazuri de clinică. În Năpasta, bolnavul declarat e Ion ocnașul, nebun
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cheamă Pisicuța și care are și un Sancho Pancha în făptura unui tovarăș leneș, somnoros și mâncău, înveșmîntat pe jumătate cetățean, pe jumătate militar. Homerismul lui Hogaș e acela romantic al lui V. Hugo, cu aceleași enormități, realisme fantastice și monstruozități. Jurnalul scriitorului român e și el o "legendă a secolelor" proiectată în spațiu, în care se caută antideluvianul, biblicul, barbaria jovială, mirificul și grotescul. Se cultivă antiteza crudă. Omul e sau cu picioarele candide, sau fabulos de murdar, lucrurile sunt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]