3,037 matches
-
erupt și molarii 2 permanenți. Din acest punct de vedere se individualizează relația de ocluzie temporară, mixtă și permanentă. Prin definiție, rezultă că rapoartele inter-areadice pot fi stabilite în contact static și dinamic pentru realizarea relației de ocluzie. Elementele de morfologie a dinților și arcadelor dentare care participă la realizarea rapoartelor inter-arcadice se pot grupa în: a) morfologia ariilor ocluzale, maxilare și mandibulare b) contacte dento-dentare normal admise in R.O.C. c) curbele spațiale ale arcadelor dentare d) planul de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și permanentă. Prin definiție, rezultă că rapoartele inter-areadice pot fi stabilite în contact static și dinamic pentru realizarea relației de ocluzie. Elementele de morfologie a dinților și arcadelor dentare care participă la realizarea rapoartelor inter-arcadice se pot grupa în: a) morfologia ariilor ocluzale, maxilare și mandibulare b) contacte dento-dentare normal admise in R.O.C. c) curbele spațiale ale arcadelor dentare d) planul de ocluzie e) rapoarte inter-arcadice normal admise in R.O.C. a) morfologia ariilor ocluzale maxilare și mandibulare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se pot grupa în: a) morfologia ariilor ocluzale, maxilare și mandibulare b) contacte dento-dentare normal admise in R.O.C. c) curbele spațiale ale arcadelor dentare d) planul de ocluzie e) rapoarte inter-arcadice normal admise in R.O.C. a) morfologia ariilor ocluzale maxilare și mandibulare se formează din succesiunea suprafețelor ocluzale ale fiecărui dinte în parte. Fiecare coroană dentară participă la formarea ariei de ocluzie prin porțiunea sa de contact posibil cu dinții antagoniști (V. Burlui). Zonele posibile de contact
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principii: mezializare, circumscriere și acoperire. Ocluzia statică trebuie să asigure stabilitatea contactului interarcadic realizând maximum de contacte în relație de intercuspidare maximă și maximum posibil în relație ocluzală centrică, mandibula fiind în relație centrică față de craniu. CAPITOLUL 12 UNITATEA ÎNTRE MORFOLOGIE ȘI FUNCȚIE LA NIVELUL ARCADELOR DENTO-ALVEOLARE Funcțiile globale ale sistemului stomatognat sunt masticația, deglutiția, fonația și fizionomia. De asemenea, sistemul stomatognat poate fi solicitat și în alte activități funcționale, voluntare sau involuntare: -solicitări funcționale ocazionale, voluntare profesionale cum ar fi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și la un singur contact ocluzal. în realitate, arcadele dentare au tridimensionalitate și suprafața activă rezultă din însumarea multiplelor planuri înclinate. Apare posibilitatea de a rezulta o infinitate de forțe din descompunerea forțelor funcționale. De aceea, orice neglijență în reproducerea morfologiei corecte, individualizate, deschide cercul vicios al ocluziei traumatizante. După caracterul lor, forțele sunt active și reactive (pasive). Forțelor active li se opun forțele reactive (pasive) care trebuie să fie egale și de sens contrar pentru ca sistemul să fie în echilibru
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ligamentele parodontale și prin lichidul intraalveolar. Ligamentele tracționează și generează apoziția de os, lichidul presează determinând resorbția (fig. 91). Dacă sunt în echilibru, atunci cele două forme de manifestare a metabolismului osos - apoziția și resorbția - sunt și ele în echilibru, morfologia alveolară rămânând nemodificată. În schimb, se structurează trabeculația pereților alveolari în zone mai condensate care poartă denumirea de hipomoclion (fig. 91-c). Presiunea din pereții alveolari este preluată de al treilea sistem de structurare de rezistență, constituit din sistemul trabecular periapical
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Presiunea din pereții alveolari este preluată de al treilea sistem de structurare de rezistență, constituit din sistemul trabecular periapical, de unde liniile de forță se transmit la stâlpii de rezistență și la platformele de rezistență craniene unde sunt anulate. CAPITOLUL 13 MORFOLOGIA SECUNDARĂ A DINȚILOR ȘI ARCADELOR DENTO-ALVEOLARE Parametrii care alcătuiesc datele de studiu ale morfologiei primare se încadrează în intervalul normalității și exprimă situația cea mai frecventă a posibilităților de existență a acestor parametri. O parte din acești parametri au o
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
constituit din sistemul trabecular periapical, de unde liniile de forță se transmit la stâlpii de rezistență și la platformele de rezistență craniene unde sunt anulate. CAPITOLUL 13 MORFOLOGIA SECUNDARĂ A DINȚILOR ȘI ARCADELOR DENTO-ALVEOLARE Parametrii care alcătuiesc datele de studiu ale morfologiei primare se încadrează în intervalul normalității și exprimă situația cea mai frecventă a posibilităților de existență a acestor parametri. O parte din acești parametri au o durată reală de existență scurtă comparativ cu perioada de existență a dinților în cavitatea
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se încadrează în intervalul normalității și exprimă situația cea mai frecventă a posibilităților de existență a acestor parametri. O parte din acești parametri au o durată reală de existență scurtă comparativ cu perioada de existență a dinților în cavitatea orală. Morfologia primară a dinților suferă modificări pe măsura înaintării în vârstă a persoanei și este înlocuită cu morfologia secundară. Morfologia secundară are un caracter individualizat evident și se realizează diferit de la individ la individ. Mai mult chiar, între grupele dentare ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
parametri. O parte din acești parametri au o durată reală de existență scurtă comparativ cu perioada de existență a dinților în cavitatea orală. Morfologia primară a dinților suferă modificări pe măsura înaintării în vârstă a persoanei și este înlocuită cu morfologia secundară. Morfologia secundară are un caracter individualizat evident și se realizează diferit de la individ la individ. Mai mult chiar, între grupele dentare ale aceluiași subiect, parametrii morfologici se modifică mai rapid sau mai lent, cantitativ mai mult sau mai puțin
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
parte din acești parametri au o durată reală de existență scurtă comparativ cu perioada de existență a dinților în cavitatea orală. Morfologia primară a dinților suferă modificări pe măsura înaintării în vârstă a persoanei și este înlocuită cu morfologia secundară. Morfologia secundară are un caracter individualizat evident și se realizează diferit de la individ la individ. Mai mult chiar, între grupele dentare ale aceluiași subiect, parametrii morfologici se modifică mai rapid sau mai lent, cantitativ mai mult sau mai puțin, în funcție de factorii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
respectiv la nivelul marginii incizale și la nivelul fețelor proximale. La nivel ocluzal, atriția intervine ca un reglaj fin al sincronizării activității determinanților anatomo-funcționali ai sistemului stomatognat. Contactele ocluzale determină contracțiile musculaturii manducatoare sub influența cărora se desfășoară dinamica mandibulară. Morfologia primară a reliefului ocluzal imprimă într-o primă fază caracteristicile contracțiilor musculare și ale dinamicii mandibulare. Dar și acestea sunt structurate și funcționează după tipar genetic, în funcție de condițiile impuse de ecosistem. Acești factori condiționali genetici și de mediu, prin constanța
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
determina uzura acestor fațete ale reliefurilor ocluzale care se opun libertății de mișcare multidirecțională a mandibulei. În acest mod; parametrii morfologici primari ai fețelor ocluzale și marginii incizale, se adaptează stereotipului funcțional individual și capătă o nouă entitate, aceea de morfologie secundară. Atriția, ca fenomen adaptativ, trebuie să se manifeste de la începutul perioadei evolutive de modelare a morfologiei dinților și arcadelor dentare. Inexistența atriției la peste 30 ani constituie anormalitate și exprimă ineficienta funcțională masticatorie. Poate fi cauzată de stări patologice
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
acest mod; parametrii morfologici primari ai fețelor ocluzale și marginii incizale, se adaptează stereotipului funcțional individual și capătă o nouă entitate, aceea de morfologie secundară. Atriția, ca fenomen adaptativ, trebuie să se manifeste de la începutul perioadei evolutive de modelare a morfologiei dinților și arcadelor dentare. Inexistența atriției la peste 30 ani constituie anormalitate și exprimă ineficienta funcțională masticatorie. Poate fi cauzată de stări patologice cum ar fi: leziuni coronare, boli parodontale, malocluzii sau ceea ce se definește ca “stereotip de masticație leneș
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și calitatea implantării determinată la rândul ei de calitatea țesuturilor parodontale, numărul de rădăcini, raportul coroană/rădăcină. În concluzie, atriția dentară este un proces adaptativ și la un moment dat i se apreciază întinderea, orientarea și profunzimea “suprafețelor de uzură”. Morfologia “suprafețelor de uzură” exprimă caracteristicile efectului funcțional al mișcărilor mandibulare. Marginile incizale se transformă în suprafețe mai mult sau mai puțin înclinate oro-vestibular. Vârful și pantele aninilor se aplatizează. Relieful ocluzal se aplatizează și suprafețele ocluzale capătă diferite orientări. O
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
atriție sau de abrazie), la nivelul sistemului stomatognat se manifestă reacții de menținere a homeostaziei. Unele nu sunt reproductibile pe model (depunerea de dentină secundară, consolidarea elementelor parodontale). Altele pot fi identificabile pe model și se concretizează prin modificarea parametrilor morfologiei primare. Disfuncțiile sistemului stomatognat sunt manifestări dishomeostazice datorate dezechilibrului neuromuscular de reglare a funcțiilor complexului sistemic morfofuncțional stomatognat. Etiologia și patogenia lor trebuie analizate plecând de la înțelegerea sistemului stomatognat ca un tot unitar în care afectarea oricărui element poate produce
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de acțiunea lor cumulată (V. Burlui). Făcând legătura cauză - efect, respectiv complexitatea etiologiei cu gravitatea simptomatologiei, în condițiile în care nici un factor nu poate fi nominalizat ca element singular cu acțiune individuală disfuncțională, trebuie să înțelegem importanța cunoașterii și refacerii morfologiei funcționale a elementelor sistemului stomatognat. În această fază de studiu, cantitatea cunoștințelor acumulate ne permite să înțelegem de ce intervenția noastră cu nerespectarea întocmai a parametrilor homeostaziei morfo-funcționali ai dinților, arcadelor dentare și a relațiilor dintre ele (inter și intraarcadic), se
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în cancer, mai ales în situația prezenței lor concomitente cu anomaliile mitotice. Nucleii celulelor canceroase prezintă următoarele caractere: -talie mare, care uneori inversează raportul nucleo-plasmatic și ajunge la forme gigante; -morfologie extrem de variată în același câmp microscopic, în dezacord, cu morfologia celulară; -existența de nuclei multipli, monstruoși, de dimensiuni și forme diferite; -desen cromatic evoluând către două extreme: a. cromatină mai densă decât la celulele normale, dispusă în granule grosolane și neregulate; b. cromatină palidă, laxă, sugerând o activitate intensă de
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
o activitate intensă de sinteză nucleară; -conținutul în ADN al nucleilor este, de regulă, mai mare decât la celulele normale; -nucleolii sunt cel mai frecvent anormali, atât ca talie (nucleoli giganți), cât și ca număr (celule cu 3-4 nucleoli), iar morfologia lor este, de asemenea, modificată prin prezența unei rețele filamentare neregulate și a unui halou perinucleolar; -existența unor incluziuni intranucleare, ades interpretate ca particule virale. Totuși, forme nucleare monstruoase au putut fi întâlnite și în afecțiuni benigne: lupus eritematos. 4
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
ale organismului purtător, poate fi explicat fie ca o consecință a unei mutații, care modifică structura unui/unor determinanți antigenici, fie ca rezultat al apariției unor antigene virale (fapt dovedit în unele cazuri de cancere cu etiologie sigur virală). III. MORFOLOGIA TUMORILOR CRITERII DE CLASIFICARE Clarificarea tumorilor se poate face pe baza mai multor criterii, cele mai folosite fiind criteriile biologic și histologic. Primul criteriu de clasificare a tumorilor ia în considerație comportamentul lor biologic, cunoscut sau anticipat, în funcție de care le
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
sportivului, cerut și tipul de selecție al jocului (minte, umeri, picioare, spate, plămâni, mâini, ritm, voință, ambiție). Tipul de probă ales depinde: -de împrejurări naturale, -de antrenor, -de noroc, -de sportiv, -de relația cu publicul, -depinde de mijloacele mas media. Morfologia socială a corpului uman poate explica doar egalitatea selecției sportivilor de aceeași vârstă, într-un spațiu dat, la un moment dat, între mijlocul social extern și acela intern: -prin apariția unui nou mijloc social mas media, precum este transmiterea Olimpiadelor
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
În cazul activităților artistice plastice a existat aceeași preocupare, mai ales în cazul studierii creativității 7 sau în realizarea unor experimente longitudinale în perioada 1973-1981 de către psihologi, sociologi și specialiști în domeniul educației plastice pe probleme fundamentale, procedee de lucru, morfologie și expresie a imaginii 8. Pînă la această dată, în România nu s-a publicat nici un studiu care să analizeze influența mediului educațional asupra creației artistice plastice școlare. Pornim de la ipoteza, de altfel enunțată în capitolul III, potrivit căreia problemele
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
plastică, precum și relația conținut formă în noul context al analizei educației și comunicării vizuale. DIMENSIUNI În cercetare au fost introduse trei dimensiuni, elaborate în concordanță cu obiectivele cadru stabilite prin Programa școlară și Metodologia analizei și evaluării imaginii plastice: 1. morfologia și sintaxa imaginii: gramatica limbajului vizual, cunoașterea și utilizarea elementelor de limbaj plastic; 2. competențe de ordin tehnic: capacitatea de exprimare plastică utilizînd materiale, instrumente și tehnici variate în diferite stadii de lucru; 3. raporturi expresiv compoziționale, urmare a disponibilităților
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
număr de cinci indicatori relevanți în acest stadiu al cercetării. Indicatorii au fost elaborați în raport de competențele specifice activităților artistice-plastice, unitatea de învățare, obiective de referință, conținuturi și metodologia evaluării acestor activități. Indicatorii sînt observabili, măsurabili. Conținutul indicatorilor măsoară: morfologia și sintaxa imaginii plastice; stadiile de lucru aferente folosirii mijloacelor tehnice; raporturi compoziționale: expresie și expresivitate plastică, originalitate. Indicatorii introduși în cercetare sînt: I1. elemente grafice specifice compoziției decorative; I2. ritm compozițional; I3. acord cromatic / valoric; I4. originalitate, expresivitate; I5
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
și indicatorii au fost construiți în condițiile recunoașterii elementelor de limbaj vizual, elaborării unei structuri compozționale cu ajutorul acestora și a comunicării prin intermediul imaginii. CONCEPT DIMENSIUNI INDICATORI Educație și comunicare vizuală 1. gramatica limbajului vizual competențe de bază Elemente de limbaj (morfologia) Punctul, linia Forma Valoarea, culoarea mijloacele de expresie (sintaxa) acord, contrast, dominantă, gamă, armonie mișcare, tensiune, dinamism, ritm textură, factură 2. competențe de ordin tehnic stadii de execuție, performanțe derivate din adecvarea tehnicilor, materialelor și instrumentelor specifice desenului stadii de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]