1,183 matches
-
donjonul. Cel din urmă domină prin înălțimea și masivitatea sa întregul complex. Câteva cămări, unele păstrate mai bine, iar altele ruinate, sunt adosate incintei interioare. Ansamblul este construit în cea mai mare parte din piatră de carieră (calcar), înecată în mortar. Pe alocuri este folosită și piatra de râu, iar în jurul multor deschideri (ferestre sau guri de tragere) s-a utilizat cărămida. Poarta de intrare, galeria de apărare ce încununează turnul porții și cadrele deschiderilor de la cămări sunt din lemn. Incinta
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
m acoperișul în patru ape). Donjonul este cel mai reprezentativ element al fortificației, având inițial funcția de turn-locuință. Din acest motiv conține unele detalii constructive speciale. Parterul turnului, pivnița, este o amplă încăpere boltită. Bolta semicilindrică, din piatră înecată în mortar, păstrează pănă azi urmele cofrajului din lemn cu ajutorul căreia a fost construită. Destinația inițială a spațiului a fost de depozit pentru familiile nobiliare rezidente în donjon. Accesul se făcea exclusiv printr-o scară practicată în grosimea zidului, care cobora de la
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
fluier, flaut, flamă, flacără, foc, foale, fantomă, fantastic, a umfla, vânt, fân, dar și plin, plămân, pluș, etc. Exemple găsim firește În toate limbile europene. Îm sau mî este lagat de pământ, urâciune, necurăție: pământ, nămol, mâl, mizerie, cărămidă, murdărie, mortar, moloz, mal, mort, mormânt (aici apare chiar dublat!), etc. La fel rî sau ru imită sunetul unui băț care se frânge, și de aceea Îl regăsim În componența unor cuvinte legate de temă: a rupe, a pârâi, a frânge, ram
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
de contact cu apa: Varul calcinat și cel stins este caustic, având o reacție puternic alcalină (valoare pH 12-13), astfel că se impune evitarea contactului cu pielea și cu ochii. Varul nestins este folosit în industria de construcții, la prepararea mortarului pentru tencuială, ca ghips, sau la văruirea pereților, în industria de fabricare a cimentului. In industria chimică este utilizat la producerea amendamentelor de îmbunătățire a solurilor acide. In metalurgie este folosit la desulfurarea minereului de fier. De asemenea este folosit
Oxid de calciu () [Corola-website/Science/311120_a_312449]
-
1836, ctitor principal Mihuță Sbârnă din Seliștea Izvernei, la îndemnul fiicei sale Sară, măritata cu popa Dumitrașcu din Cloșani. Pe icoana Mântuitorului se mai deslușește semnătură pictorului și anul 1823. Este reparata radical în anul 1856, când se tencuiește cu mortar, se pictează și se repară acoperișul. La 1878 se curăță icoanele și se retușează pictură de către zugravul Gheorghe Miloșescu din Comănești. La 1892 se repară din nou icoanele și pictură de către Gh.S.Ionescu. Catapeteasma din lemn se deosebește printr-o
Biserica de lemn din Isverna () [Corola-website/Science/319857_a_321186]
-
tip de fibulă este caracteristic tradiției dacice. De asemenea, prezența unor urme romane și a unui vicus de la Apoldu de Jos (între Apoldu de Jos și Apoldu de Sus) este semnalată de multă vreme: aici s-a întâlnit zidărie cu mortar, ceramică provincială, un tezaur monetar, o necropolă de incinerație, inscripții etc. Se presupune existența pe vremea romanilor, pe aceste locuri, a unui post militar (castru) supravegheat de soldați ai Legiunii a XIII-a GEMINA (cu sediul în Alba Iulia - Apulum
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
blocurile erau tăiate regulat ("opus quadratum"). Aceste blocuri aveau dimensini variabile: 60-80 cm lungime, 40-60 cm înălțime și 30-40 cm grosime. Între cele două fețe ale zidului se așeza o umplutură ("emplecton") de pământ, pietre neprelucrate, etc. Nu se folosea mortar la aceste tipuri de ziduri de acea pentru a nu se prăbuși cele două fețe, constructorii daci au tăiat în partea superioară a blocurilor jgheaburi care erau în formă de coadă de rândunică (mai largi spre exterior și mai înguste
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
pentru ca biserica - casa Domnului - să fie pe măsura credinței lor. Anul Mântuirii 2.000"". În anul 2008, cu avizul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, preotul Ion Leonte a văruit biserica pe exterior. La dispoziția sa, enoriașii au aplicat un strat de mortar peste basoreliefuri și stucaturi, peste care s-a aplicat un strat de var, stricând astfel fațada originală a monumentului. Din cauza faptului că nu avea și avizul Direcției Județene de Cultură, Culte și Patrimoniu Iași (deși i se solicitase), preotului i
Biserica rotundă din Lețcani () [Corola-website/Science/315957_a_317286]
-
din Moldova. . Nu există însă documente sau mențiuni epigrafice care să ateste perioadă construirii sale. Totuși, cercetările arheologice efectuate aici în anul 1984 au scos la iveală ruinele unei biserici mai vechi, din lemn, pe temelie de piatră nelegata cu mortar, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea. Cu acest prilej, în pronaosul acestei biserici a fost descoperit în iulie 1984 trupul unei domnite îmbrăcate în haine scumpe, având un inel de aur cu rubin. Cavoul datează din secolul al XVII
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Siret () [Corola-website/Science/317434_a_318763]
-
grabă să plece din Egipt, nu au avut timp să coacă pâine dospită și, în schimb, au copt acest tip de azimă. Ea simbolizeaza sclavia evreilor în Egipt. 2. Ħaroset: amestec de nuci măcinate, mere, scorțișoară și miere. Acestea simbolizează mortarul folosit de sclavii evrei în Egipt pentru construcțiile Faraonului. 3. Ou; acesta se fierbe tare și simbolizează viața și renașterea. 4. Apă sărată; ea simbolizează atât lacrimile provocate de opresiune, cât și cele produse de bucuria libertății. Oul se înmoaie
Seder () [Corola-website/Science/331577_a_332906]
-
ridicat această sfăntă cruce în hramu ...”" și pe lateral: "„7329 Nicolae Costa...”". În fața bisericii stă o clopotniță de zid a cărei frumoasă pictură murală este datată pe latura de sud din "„1843 iulie 22”". Pereții bisericii au fost acoperiți cu mortar și pictați în anul 1892, după cum reiese din însemnarea de pe un tablou exterior: "„Acest sf: tablou sa plătit de Pavel Dumitrescu tâmplar din Costesci. 1892”". Pe tabloul din dreapta intrării în biserică se pot citi în completare: "„Acest sf: tablou sa
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
și propria bază de producție în principal datorită faptului că furnizorii de materiale de construcții s-au dovedit lipsiți de consecvența în ceea ce privește prețurile și termenele de livrare. Principalele activități de producție ale grupului se referă la producerea de betoane și mortare, producerea de pavele și tuburi de canalizare din beton precomprimat, pereți prefabricați din beton, blocheți din beton, mobilier, confecții metalice și structuri metalice. Cifra de afaceri în 2005: 16 milioane euro
Rotary Construcții () [Corola-website/Science/318174_a_319503]
-
o bună parte, iar din latura de est se află numai rămășițe de fundații”". El observă unele similitudini ale materialelor de construcții folosite la cele două cetăți, presupunând că ar proveni din aceeași epocă: "„felul de construcție și mai ales mortarul făcut cu făină de cărămidă, care s-a folosit la mai multe părți ale Cetății Suceava, construită mai târziu, ne-ar îndreptăți să admitem aceasta”". În perioada 1952-1956, un colectiv de arheologi a efectuat cinci campanii de săpături și au
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
300 m² suprafața incintei, fără cea a turnurilor, iar perimetrul interior este de circa 260 m. Zidurile și turnurile Cetății Șcheia au fost construite din bolovani de carieră nefasonați, cu mărimi de 40-50 cm. Bolovanii erau legați între ei cu mortar de var, nisip și cărămidă pisată, realizată în cuptoarele de ars piatră de var de la Șcheia. Cetatea avea la colțuri patru turnuri exterioare de formă rectangulară, care erau legate între ele prin niște curtine masive cu o grosime de 2
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
25 m² și se ridică în prezent la o înălțime de circa 6 m. Nu se cunoaște unde era amplasată intrarea. Săpăturile din incinta cetății au scos la iveală urme ale unui pavaj de incintă și ale unei plăci de mortar uniforme. În incinta fortificației nu s-au găsit urme de construcții. Pe latura de nord-est și parțial pe cea de sud-est a existat un șanț de apărare cu val, cu scopul de a crește potențialul defensiv al cetății. Printre vestigiile
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
ctitor pe popa Ștefan, fiul preotului Constantin Poernianul din Isverna. A fost ridicată pe locul unei biserici mai vechi, construită în anul 1794 de Ioan Frătescu și frații săi, cu hramul „Sfinții Îngeri”. Este construită din lemn, cu tencuială de mortar care datează din 1835, la fel ca și icoanele împărătești. Forma bisericii este de tip navă, cu turlă clopotniță și cu pridvor sprijinit pe stâlpi de lemn îmbrăcați în tencuială. Este acoperită cu șiță. Inscripții: ,la Proscomidie pomelnicul popii Nicolae
Biserica de lemn din Seliștea, Mehedinți () [Corola-website/Science/320312_a_321641]
-
2 pilaștri este de 4,20 m, ceea ce constituie dublul lățimii unui pilastru. Grosimea zidurilor fără pilaștri este de 1,90 m și cu pilaștrii de 2,10 m. Fața interioară a zidurilor a fost tencuită cu un strat de mortar gros de 8-10 cm peste care s-a așezat placajul de marmură albă și colorată, sculptată sau simplă, din care s-a păstrat o mare cantitate de fragmente. Nu se știe dacă a fost. Bolțile subterane sunt construite ca și
Orașul antic Tomis () [Corola-website/Science/332676_a_334005]
-
un zid înalt de 3,7m cu apă noroioasă si moloz.. Aproape de confluența nord Toutle si la sud de lacul Silver , o inundatie de 7,2m fost inregistrata. O scurgere de noroi mare, dar lentă, s-a deplasat cu un mortar de consistență asemănătoare mobilizându-se la începutul după-amiezii, la capul de nord al râului Toutle. Pe la 14:30 scurgerea de noroi masivă a distrus Camp Baker, și în orele care au urmat șapte poduri au fost distruse. Parte a fluxului
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
inițial în apropierea punctului de vărsare a Dunării în Marea Neagră, farul se află astăzi, în urma expansiunii uscatului și a modificării liniei litoralului, la circa 1,5 km de țărmul mării. De formă tronconică, farul este zidit din cărămidă legată cu mortar de var, tencuită la interior și exterior. Farul este înalt de 17,34 m, iar accesul în interior, pe toată înălțimea lui, se face printr-o scară metalică în spirală, ancorată în zidărie și iluminată prin trei ferestre circulare dispuse
Farul Comisiei Europene a Dunării de la Sulina () [Corola-website/Science/336115_a_337444]
-
zidărie au fost găsite la adâncimea de 0,60 m pe latura de nord și la 0,55 m pe latura de sud față de actualul nivel de călcare. Pintenii descoperiți au fost realizați din piatră de carieră înecată într-un mortar, diferit de cel utilizat în fundațiile construcției actuale. O informație importantă pentru înțelegerea evoluției monumentului până în secolul al XVIII-lea a fost furnizată de solul polonez Jerzy Krasinski, care poposind în Ștefănești la 21 martie 1636, consemna că biserica exista
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
constituit după retragerea stăpânirii romane (274 d.Hr.), mai ales în secolele de la sfârșitul mileniului I și începutul mileniului II și anume de obști teritoriale libere (existente pe întreg cuprinsul Transilvaniei). Aceași autori descriu tehnicile întâlnite în construcții la prepararea mortarului și realizarea ceramicii, rămase de la romani și preluate de populațiile autohtone în decursul secolelor. Mai mult cetățenii localității Sarmizegetusa până în zilele noastre “s-au servit” la executarea construcțiilor de piatră din zidurile fostei capitale a provinciei romane. În secolele de la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
anii '50 a înființat post de “miliție” și în Livadia, dar acum era modernizat, funcționau “dubele negre”. Generațiile actuale de săteni, nu știu absolut nimic despre atmosfera satului bunicilor lor. Casa de locuit era construită din piatră, la începuturi cu mortar de pământ și ulterior cu var sau ciment. De asemenea mai târziu piatra a fost înlocuită cu cărămida pe care și-o făceau singuri. Cărămizile, făcute cu materie primă extrasă din solul din jurul satului, erau stivuite într-un anumit fel
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
secolul al XIX-lea, ce a avut loc preponderent în Boston și New York City, cărămida a fost la mare căutare. Cărămida clasică Cărămida clasică este realizată din argilă arsă sau ceramică și este folosită în construcții cu diverse tipuri de mortar. Cărămida din argilă arsă are o mare rezistență la compresiune. Acest tip de cărămidă este atestată și verificată în timp, de mii de ani. În cărămida modernă se folosesc, pe lângă argilă, și ingredienți suplimentari, precum porțelanul sau samota. Cărămida poate
Cărămidă () [Corola-website/Science/313585_a_314914]
-
femeilor este prima încăpere a bisericii, în care se intră pe latura sudică a construcției, intrare mărginită de două ferestre, care asigură iluminarea interiorului și care se situează între naos și turnul clopotniței. Fundația pronaosului este din piatră legată cu mortar, la fel ca și pereții, care sunt tencuiți atât la exterior cât și în interior. Pe jos este podit cu dușumea din scândură de brad, iar pereții sunt tencuiți, văruiți și pictați de dată recentă, pictura neavând valoare istorică sau
Biserica „Pogorârea Sfântului Duhquot; din Micești () [Corola-website/Science/336010_a_337339]
-
aflându-se în posesia altor acționari persoane fizice. Acțiunile companiei Napoca Construcții sunt listate la Bursă de Valori București, categoria III-R. Compania desfășoară lucrări de construcții civile, agricole și industriale, reparații și restaurări monumente și clădiri vechi, si fabrică betoane, mortare, mozaic, confecții din lemn, metal și aluminiu. se ocupă și de demolarea construcțiilor, terasamente și organizare de șantier, lucrări de foraj și sondaj pentru construcții, construcții de autostrăzi, drumuri, aerodromuri și baze sportive, construcții hidrotehnice, lucrări de instalații tehnico-sanitare, electrice
Napoca Construcții () [Corola-website/Science/318692_a_320021]