204,779 matches
-
vor fi 60, la 8 cifra va atinge 120, iar la ora 9 un oficial va face impasibil trierea primilor 30 de norocoși. Căci programul de audiențe este de numai două ore și câteodată abia de la ora 17. Dacă din motive fiziologice (căci cea mai apropiată toaletă e la McDonalds în Piața Romană) părăsești parcarea unde se face scrierea pe listă sau ai ghinionul ca vreun oficial să strige lista și tu să nu fii prezent chiar atunci sub geamurile Direcției
N-aveți un pașaport în plus? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13575_a_14900]
-
va fi ultima ocazie să mi se satisfacă curiozitatea înainte de venirea buldozerelor: “Sunt subsoluri ?” Da, răspunde ghidul, mai multe nivele, acolo se aflau bucătăriile și alte încăperi funcționale, o bizară lume subterană, din păcate nu o putem arăta publicului din motive de securitate, dar ar putea fi integrată într-un perfect scenariu pentru un film de suspens. La sfîrșit adăugă un detaliu: într-o încăpere din subsol se deschide o ușă către apă, ca și cum, pe acolo, s-ar fi putut evada
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
rând, apare pentru întâia dată o anumită poziție a capului care avea să devină un leit-motiv în reprezentarea de către Brâncuși a unor personaje feminine: capul modelului ușor înclinat se sprijină pe o mână (în acest prototip - pe podul palmei drepte). Motivul avea să reapară pentru a doua oară în 1912, odată cu marmura intitulată O muză. Și în același an, din nou, odată cu vestita Domnișoara Pogany, expusă după cum se știe în premieră absolută la București, în anul 1914, la “Tinerimea Artistică” (de
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
Pentru dumneavoastră, autorul volumelor Viața imaginilor și Filozofia imaginilor, imaginea trebuie înțeleasă la plural. De ce așadar, imaginile și nu imaginea, după cum o tradiție îndelungată ne-a obișnuit? J. J. W. - Țin într-adevăr mult la pluralul substantivului „imagine” pentru două motive: mai întîi pentru că tipologia imaginilor ne dă o mare diversitate de manifestări, în special, diferența între imaginile zămislite de limbaj, vorbit sau scris, adică universul comparațiilor și metaforelor și, pe de altă parte, imaginea vizuală. Sînt deci două mari familii
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
de iconic și care nu pot fi asimilate într-o singură categorie. Înăuntru fiecăreia dintre aceste familii sînt iarăși multe elemente extrem de eterogene care ne obligă, cred, să diversificăm întrebările, descrierile și judecățile de valoare. Apoi, un al doilea mare motiv al acestui pluralism al imaginilor este transformarea în lumea contemporană a tipurilor de imagini, în special în era electronicului. Acest tumult de imagini noi stîrnește un anumit număr de probleme fundamentale despre continuitatea sau discontinuitatea cu trecutul; actualitatea chestiunii imaginii
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
dintre noi, indiscutabil, vremea din urmă are și un haz al ei. Este meritul lui Ștefan Cazimir de a scoate la lumină părțile hazlii ale dramei cotidiene și de a readuce zîmbetul într-o lume, care oferă tot mai puține motive de optimism. Potcoave de purici este o carte tonică, luminoasă, inteligentă și hazlie de care este nevoie în climatul tot mai morocănos al interminabilei tranziții românești. N Ștefan Cazimir, Potcoave de purici, Editura Albatros, București, 2003, 266 pag.
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
domnul soț, ce face el oare? Credeți că-i aduce flori doamnei? Dar să dea Dumnezeu să se înșele Cronicarul și să bage legea frica în domnii care își bat nevestele. ZIUA anunță că s-a furat “Dacia” lui CVTudor. Motiv pentru care PRM-ul a dat un comunicat care se încheie astfel: “Dacă și lui Vadim i se fură mașina, atunci orice e posibil în România”. Corect, acest comunicat ar fi trebuit să sune “Dacă și lui Vadim i se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
Dumitru Hurubă Din motive mai mult subiective decât obiective, am citit cu destulă întârziere revista Cuvântul nr. 5-6/ mai-iunie 2003, și poate nici n-aș fi făcut-o dacă nu mi-ar fi atras atenția un textuleț de pe prima pagină (însoțit de o fotografie
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
Hașag (tom, pagină, număr de înmatriculare) și certificatul de deces, eliberat de spitalul din Los Angeles, unde a fost internat, County Harbor Hospital, și unde i s-a curmat firul vieții, la 1 noiembrie 1961. Aici sunt înregistrate datele personale, motivul decesului, ocupația „poet, atașat de presă, domeniul de activitate, ziaristica.” Urmează precizarea cine a transmis informațiile. Este o angajată a spitalului, Paula Gibson, în calitate de prietenă, cu care Alexandru Ruja a purtat corespondență. Între aceste praguri, sunt cuprinse ca într-o
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
coordonate de Lucian Boia etc., unui „orizont” incandescent, dornic a cuprinde nu numai fapte, ci și atitudini corective, nu numai analize, ci și o postură a adevărului ferm, lustral prin sine. Deși stringent necesare, atari cercetări se văd împiedicate din motive nu tocmai anevoie de înțeles. Inerția oarecum mecanică, dar și conservatorismul cinic-lucid sînt, firește, cele mai puternice dintre ele. Sîntem încă în bună măsură dominați de starea unui artificiu de conștiință, cu astuție indus de procedeele propagandei totalitare și, din
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
pretutindeni, stabilind ceea ce este sau nu interesant, ceea ce se poate sau nu publica. În cazul particular al culturii române, a doua jumătate a secolului al XX-lea a teoretizat interesul științific pentru autenticitate, dar a exclus din domeniul publicabilului, din motive de cenzură ideologică, zone largi ale producției folclorice. De multe ori, culegerile de la sfîrșitul secolului al XIX-lea erau mai bogate și mai complexe decît cele care, peste un secol, urmau să sufere de varii restricții politice, privind deopotrivă tematica
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
au de ce, ca și politicienii), poemele publicate sunt de multe ori foarte bune, uneori sunt îngrozitoare (vivisecții și disecții fără acoperire artistică), nu există polemici serioase pe marginea unor cărți noi, dar există polemici cu „cuțitul pe masă” din varii motive, uneori puerile, mai apar și „mamuți” ce vorbesc evlavios ori academic despre soarta literaturii române. Ce lipsește presei literare actuale? Dacă ar fi vorba de un om, am spune că îi lipsește carisma. O prospețime, un umor de calitate și
SCRISORI CATRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13609_a_14934]
-
sînt în mod previzibil legate de vîrsta, cultura, educația vorbitorilor; în genere formele în -țiune apar, ca rezultat al unor fenomene de izolare și conservatorism, în scrisul unor români din generațiile mai vechi, stabiliți de multă vreme în străinătate. Din motive similare, probabil, le găsim și în texte din Republica Moldova: “cei de talia lui Cehov pot fi siguri că până și o simplă propozițiune poate trezi interesul cititorului” (sud-est.md). Și pentru alte cuvinte din aceeași serie cîteva din exemplele furnizate
„Propozițiune” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13620_a_14945]
-
sensul rezultă prin chiar analiza acestui „transfer”. Pentru a parveni la nucleul de sens, percepția trebuie să fie adecvată „conținutului operei”, altfel spus să reziste tentației de a înțelege „o operă literară prin istoria ei ulterioară”. Aici se află și motivul insatisfacției filologului Bollack față de ceea ce dînsul numește „pluralismul dogmatic” al interpretării prescrise de hermeneutica filozofică. Dezinteresul pentru singularitatea textului literar rezultată din singularitatea genezei acestuia face posibile toate interpretările, pînă la extrema unde sensul devine completamente indeterminabil. Dogmatismul unei asemenea
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
că evenimentul nu putea fi trecut cu vederea. Dar Cronicarul a sperat, cu acest prilej, că ziarele vor investiga și cîte localități din România sînt în pană de cînd a fost introdus curentul electric la noi în țară, pentru simplul motiv că n-au fost electrificate. Ideea ne-a venit citind editorialul Cristinei Modreanu din ADEV|RUL: „America ne repară trecutul”. Jurnalista face o paralelă între felul în care se acordă subvențiile în Ministerul Culturii și donația ambasadorului Statelor Unite, Michael Guest
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
mai greu în construcții noi și cu totul necunoscute. Eroare! Cei invitați să participe la Sf. Gheorghe nu pot acuza nimic din cele de mai sus, adică nici suprasolicitare, nici povara gloriei și nici coroziunea reumatismelor, iar asta pentru bunul motiv că proiectul îi privește exclusiv pe tinerii artiști pînă în douăzeci și cinci de ani. Așadar, pe cei care abia au absolvit facultatea sau sînt încă în plin proces de studiu aprofundat. Întrebarea care se pune, în mod legitim, în fața unei asemenea
Simpozionul de la Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13627_a_14952]
-
A. Diaconu, Hélène Elli, Mihai Posada, reprezentînd o confesiune pe o tramă autobiografică. Secvențele acestei mărturii a cărei spontaneitate e favorizată de convorbirile în cauză, dinamizate, după toate probabilitățile, inclusiv de pauzele dintre ele ca și de revenirea asupra acelorași motive sub unghiuri noi, izbutesc a contura, din perspectiva subiectului, figura creatorului complex care este Alexandru Lungu, totodată poet, artist plastic, medic, cercetător, editor al revistei Argo. Nu e, în cazul de față risipă, ci însumare. Căci Alexandru Lungu se arată
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
Mircea Mihăieș Tiroida (sperăm că vindecabilă) a premierului și limbarița (sigur incurabilă) a președintelui sunt polii sub care evoluează momentan politicul românesc. Două maladii, două motive de neliniște în sânul populației. Într-un partid competitiv cum e P.S.D.-ul (competitiv pentru ciolan, ca să fie clar!), orice slăbiciune e taxată fără milă. Cazul recent al lui Cosmin Gușă, incapabil să joace până la capăt rolul demagogului virulent și-
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
semenii de indiferență și amânare. Amânare mortală în a deschide plicul cu manuscrise de cele mai multe ori în caligrafie elaborată. Poate că anii se numără de-acum cu zecile, de când urcăm împreună panta lentă a înțelegerii, care rămâne unilaterală. A înțelegerii motivelor pentru care n-am abandonat nici dumneata, nici eu, una și aceeași cauză - meritul de a fi recunoscut într-un târziu, că purtătorului unui talent (fără noroc însă, din motive pe care numai bunul Dumnezeu le știe) trebuie să i
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
împreună panta lentă a înțelegerii, care rămâne unilaterală. A înțelegerii motivelor pentru care n-am abandonat nici dumneata, nici eu, una și aceeași cauză - meritul de a fi recunoscut într-un târziu, că purtătorului unui talent (fără noroc însă, din motive pe care numai bunul Dumnezeu le știe) trebuie să i se recunoască, printr-un miracol, victoria. Dar în ceea ce mă privește, disperarea de a contempla aproape neputincioasă florile nobile din grădina dumitale, în care nimeni nu se îndură să opereze
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13629_a_14954]
-
reportaj apărut în CURENTUL aflăm că în România creșterea struților a ajuns o afacere în declin. Cum așa?! Crescătorii de struți au cerut subvenții de la stat, Ministerul Agriculturii le-a promis subvențiile cerute, iar Ministerul Finanțelor i-a refuzat sub motiv că n-ar fi bani. “Așa că numărul de struți va rămîne în România, cel puțin pentru moment, constant” răsuflăm firește mai ușurați. Afacerea nu e în declin. Puțin mai încolo ce citim? Un kilogram de carne de struț fără os
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
Cît despre Nicolae Ceaușescu, nu trebuia să fii nu știu ce potentat ca să-i poți telefona personal, el însuși n-o făcea pentru că moștenise această putere de la taică-su, ci pentru că luptase toată viața pentru drepturile poporului său și pentru că Ceaușescu, din motivul ăsta, îl respecta. Fiindcă, de exemplu, de ce trebuia Octavian Paler, care era redactor-șef de ziar, să-i dea lui, Adrian Păunescu, telefon? „Ce, eu eram mai redactor-șef de ziar decît el? Puteam pentru că am vrut, puteam fiindcă m-
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
surprindă, cu fiecare frază a mea se făcea însă tot mai gînditor, părînd oarecum covîrșit. Cînd am terminat, mi-a cuprins mîinile într-ale sale: “Mi-ai vorbit ca unui frate. Acum îmi voi deschide și eu inima în fața ta. Motivele călătoriei mele nu sînt atît de diferite de cele pe care mi le-ai expus. Și eu am pornit pe drumuri din pricina acestor afurisite de zvonuri. În silă, blestemînd credulitatea, superstiția, calculele calendaristice și pretinsele «semne», dar totuși am plecat
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
-și continue călătoria. “După ce se putea recunoaște caravana fantomă?” întrebară tovarășii noștri de drumeție cei mai neliniștiți. “Nu există nici un mijloc”, răspunse el. “Ea seamănă întru totul cu caravanele obișnuite, călătorii ei sînt aidoma tuturor călătorilor, și tocmai din acest motiv atîția oameni se lasă înșelați și vrăjiți”. La auzul istorisirii făcute de conducătorul caravanei noastre, unii dintre ai noștri dădeau din umeri, alții păreau speriați și se uitau mereu în zare pentru a verifica dacă se vede la orizont vreo
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
și sabotorul industrial, colectivizarea agriculturii și reacția chiaburilor de la sate, lupta comuniștilor în ilegalitate etc. etc., "șovăind între oratoriul laic ( sic), comedie și melodramă, fără o preocupare specială pentru formă, urmând însă cu încredere modelele dramaturgiei interbelice. Multe și variate motive, așadar, pentru a figura în Dicționar Poate, totuși, luptă pentru el împrejurarea că, de la un moment dat, "A. B. a încercat să scuture praful stalinist de pe paginile sale, revenind la temele favorite ale teatrului bulevardier. Traiect care "depășește valoarea de
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]