1,969 matches
-
nici o complicație și depresia rămâne singura pentru care acesta este contraindicat. Unul dintre avantajele tehnicilor cognitiv-comportamentale este acela al posibilității de a putea fi aplicate în același timp cu chimioterapia. Intr-adevăr, uneori este foarte important să se planifice convorbirile motivaționale în timpul perioadei de sevraj fizic. Acest lucru permite stabilirea nu numai a unui bun raport colaborativ (liniștirea pacientului, oferirea de răspunsuri la întrebările sale, la temerile sale, sprijinirea acestuia să se încadreze în structura respectivă), ci și reluarea împreună cu acesta
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
caracterizarea problemei de analizat. Prin simpla conceptualizare a unei situații de acțiune colectivă sub forma jocurilor „Lașul” sau „Dilema prizonierului”, înțelegem deja mai bine logica implicită din strategiile jucătorilor, sau rezultatele probabile ale jocului lor rațional. Din examinarea structurii factorilor motivaționali în cazul unei soluții externe de n persoane, sau a aspectelor legate de asigurare în cazul unei soluții interne de n persoane, putem înțelege mai bine dificultățile specifice ale unei cooperări eficiente. În al doilea rând, alegerile sociale au contribuit
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cât mai diverse, contribuie la respectarea principiului egalității de șanse de acces la educație, creșterea numărului de persoane cu un nivel ridicat de calificare profesională și răspunde cerinței crescute de educație superioară din partea populației tinere din România. În ceea ce privește principalele componente motivaționale ale Învățării, precum și cele care stau la baza opțiunii pentru o anumită specializare sau un anumit centru universitar, se constată că și la acest nivel ultimii ani au adus schimbări semnificative. Astfel, acestea vizează mai degrabă ceea ce este valorizat de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
liberalismului poate fi descris prin una sau mai multe din următoarele direcții, stabilite de Allen Buchanan în articolul citat (traduc liber de la pp. 466-470 și rezum): 1. liberalismul se bazează pe un individualism fals din punct de vedere ontologic și motivațional (ontologic vorbind: există doar indivizi, aparentele grupuri pot fi reduse la proprietăți individuale, deci la indivizi; indivizii sunt motivați doar de preferințe pentru bunuri private; ei pot dori să participe la grupuri numai ca mijloc de a obține acele bunuri
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Whisler (1997) au propus 12 principii majore ale învățării care plasează elevul în rol central, ce au legătură cu următoarele domenii: • Natura procesului de învățare. • Obiectivele procesului de învățare. • Construirea propriului sistem de cunoștințe. Activitatea mentală de ordin superior. • Influențele motivaționale asupra învățării. • Motivația intrinsecă în învățare. • Caracteristicile sarcinilor de lucru care stimulează motivația. • Limitările legate de dezvoltarea individuală și momentele favorabile. • Diversitatea socială și culturală. • Acceptarea socială, stima față de propria persoană și învățarea. • Diferențele individuale în învățare. • Filtrele cognitive. Oldfather
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de către elevi/studenți, în scopul distanțării de structura și forma materialului inițial; - dezvoltarea limbajului și a gândirii elevilor/studenților prin utilizarea unor sarcini cognitive precis determinate pe procese și structuri psihice; - implicarea elevului/studentului în procesul de învățare, cu susținere motivațională și efort propriu; - angajarea efectivă a elevului/studentului în sarcina de instruire, pentru evitarea primirii finite a elementelor de conținut (însușirea științei nu la nivel de produs, ci la nivel de proces); - accentuarea activismului cognitiv (toate operațiile gândirii trebuie solicitate
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
a elevului/studentului în sarcina de instruire, pentru evitarea primirii finite a elementelor de conținut (însușirea științei nu la nivel de produs, ci la nivel de proces); - accentuarea activismului cognitiv (toate operațiile gândirii trebuie solicitate în procesul de instruire); - soliditatea motivațională (orice act de instruire trebuie să se fundamenteze pe o serie de motive clar determinate și cu precădere pe motivația intrinsecă), în sensul situațiilor stenice, generatoare de tensiuni energetice puternice. Acest principiu reprezintă o constantă în preocupările didactice ale profesorului
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
criminalității violente din România Maria Voinea, Dan Banciu Consumul de alcool în rândul adolescenților și tinerilor Marian Preda Impactul stilului de viață asupra stării de sănătate la grupuri etnico-religioase din România S. Sandulache, C. Glavce, M. Sandulache, Bălăceanu Stolnici Interviu motivațional - instrument de lucru esențial în asistența persoanelor dependente de substanțe, Luminița Mihai Violență și abuz asupra copilului. Implicații pentru munca socială din instituții, Alina Dumitru, Corina Acriș Servicii de asistență socială destinate copiilor abuzați, Doru Buzducea Serviciile sociale de prevenire
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Sociodemographic Factors Associated with Comorbid Major Depressive Episodes and Alcohol Dependence in the General Population”, Canadian Journal of Psychiatry, nr. 49, pp. 37-44. Winder, El; Glori, G.B., 1977, „Contributions of the Environment to Cancer Incidence”, J.Natl.Cancer Inst. Interviul motivațional - instrument de lucru esențial în asistența persoanelor dependente de droguri Lect. univ. dr. LUMINIȚA MIHAI, Universitatea București Consumul de droguri a devenit o problemă de sănătate publică. În momentul de față se încearcă armonizarea atât a legislației naționale, cât și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de asistenți sociali și de psihologi. Pentru ca intervenția în aceste cazuri să fie eficientă este necesar ca în bagajul lor de cunoștințe teoretice și practice să existe un instrument important utilizat în acest domeniu (și nu numai), și anume interviul motivațional. În continuare vom descrie acest instrument, așa cum este el prezentat de Miller și Rollnick (1995). Conceptul de interviu motivațional s-a dezvoltat în cadrul tratamentului alcoolicilor și a fost descris pentru prima dată de Miller, într-un articol publicat în Revista
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
lor de cunoștințe teoretice și practice să existe un instrument important utilizat în acest domeniu (și nu numai), și anume interviul motivațional. În continuare vom descrie acest instrument, așa cum este el prezentat de Miller și Rollnick (1995). Conceptul de interviu motivațional s-a dezvoltat în cadrul tratamentului alcoolicilor și a fost descris pentru prima dată de Miller, într-un articol publicat în Revista de Psihoterapie Cognitivă și Comportamentală. Aceste concepte și abordări fundamentale au fost actualizate mai târziu de Miller și Rollnick
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
publicat în Revista de Psihoterapie Cognitivă și Comportamentală. Aceste concepte și abordări fundamentale au fost actualizate mai târziu de Miller și Rollnick (1991), într-o descriere detaliată a procedurilor clinice. Definiția considerată cea mai completă de către aceștia este următoarea: Interviul motivațional este o directivă, un stil de consiliere centrată pe client pentru alegerea schimbării comportamentului, prin ajutarea clienților să exploreze și să rezolve ambivalența. Comparativ cu consilierea nondirectivă, acest instrument este mai mult focalizat și direcționat pe scop. Examinarea și rezolvarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
exploreze și să rezolve ambivalența. Comparativ cu consilierea nondirectivă, acest instrument este mai mult focalizat și direcționat pe scop. Examinarea și rezolvarea ambivalenței constituie scopurile lui centrale, iar consilierul este în mod intenționat directiv în urmărirea acestor scopuri. Spiritul interviului motivațional Miller și Rollnick (1995) consideră că este vital să se facă distincție între „spiritul” interviului motivațional și tehnicile pe care le recomandă ca manifestare a acestui „spirit”. Clinicienii și formatorii care devin prea focalizați pe problemele de tehnică pot pierde
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
direcționat pe scop. Examinarea și rezolvarea ambivalenței constituie scopurile lui centrale, iar consilierul este în mod intenționat directiv în urmărirea acestor scopuri. Spiritul interviului motivațional Miller și Rollnick (1995) consideră că este vital să se facă distincție între „spiritul” interviului motivațional și tehnicile pe care le recomandă ca manifestare a acestui „spirit”. Clinicienii și formatorii care devin prea focalizați pe problemele de tehnică pot pierde din vedere că spiritul și stilul sunt centrale în această abordare. Există tot atât de multe variații în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în tehnică pe câte întâlniri clinice există. Totuși, „spiritul” metodei este solid și poate fi caracterizat prin câteva puncte-cheie, pe care le vom analiza în continuare. 1. Motivarea schimbării este aleasă de client și nu impusă din afară. Alte abordări motivaționale au subliniat coerciția, persuasiunea, confruntarea constructivă și folosirea împrejurărilor neprevăzute externe (de exemplu, teama pentru pierderea serviciului sau a familiei). Asemenea strategii își pot avea locul în evocarea schimbării, dar ele sunt destul de diferite, în „spirit”, de interviul motivațional, care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
abordări motivaționale au subliniat coerciția, persuasiunea, confruntarea constructivă și folosirea împrejurărilor neprevăzute externe (de exemplu, teama pentru pierderea serviciului sau a familiei). Asemenea strategii își pot avea locul în evocarea schimbării, dar ele sunt destul de diferite, în „spirit”, de interviul motivațional, care se bazează pe identificarea și mobilizarea valorilor și a scopurilor intrinseci ale clientului pentru a stimula schimbarea comportamentală. 2. Este sarcina clientului, și nu a consilierului, de a articula și rezolva ambivalența lui sau a ei. Ambivalența ia forma
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tactici măresc, în general, rezistența clientului și diminuează probabilitatea schimbării (Miller, Benefield și Tonigan, 1993; Miller și Rollnick, 1991). 4. Stilul consilierii este, în general, unul liniștit și provoacă admirația. Convingerea directă, confruntarea agresivă și argumentarea sunt opuse conceptual interviului motivațional și sunt interzise în mod explicit în această abordare. Pentru un consilier obișnuit cu confruntarea și oferirea de sfaturi, interviul motivațional poate apărea ca un proces lipsit de speranță, lent și pasiv. Dovada stă în rezultat. Strategiile mai agresive, uneori
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
consilierii este, în general, unul liniștit și provoacă admirația. Convingerea directă, confruntarea agresivă și argumentarea sunt opuse conceptual interviului motivațional și sunt interzise în mod explicit în această abordare. Pentru un consilier obișnuit cu confruntarea și oferirea de sfaturi, interviul motivațional poate apărea ca un proces lipsit de speranță, lent și pasiv. Dovada stă în rezultat. Strategiile mai agresive, uneori ghidate de dorința de a „confrunta negarea clientului”, alunecă ușor în mobilizarea clienților de a face schimbări pentru care ei nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
agresive, uneori ghidate de dorința de a „confrunta negarea clientului”, alunecă ușor în mobilizarea clienților de a face schimbări pentru care ei nu sunt încă pregătiți. 5. Consilierul este directiv în ajutarea clientului să examineze și să rezolve ambivalența. Interviul motivațional nu implică formarea clienților în deprinderi necesare pentru a se descurca din punct de vedere comportamental, deși abordările nu sunt incompatibile. Ipoteza operațională în interviul motivațional este aceea că ambivalența sau lipsa de rezolvare este obstacolul principal ce trebuie depășit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
5. Consilierul este directiv în ajutarea clientului să examineze și să rezolve ambivalența. Interviul motivațional nu implică formarea clienților în deprinderi necesare pentru a se descurca din punct de vedere comportamental, deși abordările nu sunt incompatibile. Ipoteza operațională în interviul motivațional este aceea că ambivalența sau lipsa de rezolvare este obstacolul principal ce trebuie depășit în declanșarea schimbării. 6. Ușurința de a se schimba nu este o trăsătură a clientului, ci un produs fluctuant al interacțiunilor interpersonale. Terapeutul este, de aceea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de rezolvare este obstacolul principal ce trebuie depășit în declanșarea schimbării. 6. Ușurința de a se schimba nu este o trăsătură a clientului, ci un produs fluctuant al interacțiunilor interpersonale. Terapeutul este, de aceea, foarte atent și răspunzător la semnele motivaționale ale clientului. Rezistența și „negarea” nu sunt văzute ca trăsături caracteristice clientului, ci ca feedback la comportamentul terapeutului. 7. Relația terapeutică este mai mult un parteneriat decât o relație între expert și client. Terapeutul respectă autonomia și libertatea de a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Relația terapeutică este mai mult un parteneriat decât o relație între expert și client. Terapeutul respectă autonomia și libertatea de a alege a clientului (și consecințele acesteia) privind propriul său comportament. „Văzut astfel, este incorect să ne gândim la interviul motivațional ca la o tehnică sau la un set de tehnici care sunt aplicate sau (mai rău) „folosite pe” oameni. Mai curând este un stil interpersonal, deloc restricționat al instituțiilor de consiliere formală. Este un echilibru subtil al componentelor directive și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
subtil al componentelor directive și centrate pe client, formate de o filosofie de ghidare și înțelegere a ceea ce declanșează schimbarea. Dacă aceasta devine un truc sau o tehnică manipulativă, esența sa se pierde.” (Miller, 1994) Problema este că „spiritul” interviului motivațional este acela care conduce la aceste strategii și la altele specifice și ne informează în legătură cu folosirea lor. O descriere mai completă a stilului clinic este oferită de Miller și Rollnick (1991). Filosofia din spatele interviului motivațional (IM) Există mai multe elemente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Problema este că „spiritul” interviului motivațional este acela care conduce la aceste strategii și la altele specifice și ne informează în legătură cu folosirea lor. O descriere mai completă a stilului clinic este oferită de Miller și Rollnick (1991). Filosofia din spatele interviului motivațional (IM) Există mai multe elemente importante ale filosofiei din spatele interviului motivațional (Miller, Zweben, DiClemente, Rychtarik, 1992). Rezistența clientului este în mod tipic un comportament evocat de condițiile mediului înconjurător. Rezistența clientului poate să apară înainte de a se întâlni cu consilierul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aceste strategii și la altele specifice și ne informează în legătură cu folosirea lor. O descriere mai completă a stilului clinic este oferită de Miller și Rollnick (1991). Filosofia din spatele interviului motivațional (IM) Există mai multe elemente importante ale filosofiei din spatele interviului motivațional (Miller, Zweben, DiClemente, Rychtarik, 1992). Rezistența clientului este în mod tipic un comportament evocat de condițiile mediului înconjurător. Rezistența clientului poate să apară înainte de a se întâlni cu consilierul, prin alte elemente ale situației, precum directivele primite de la un soț
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]