654 matches
-
cu mâinile ei statuile zeilor dintr-un templu păgân. Prefectul Crispus al Antiohiei l-a îndemnat pe împărat să-l ucidă cît mai grabnic pe Haralambie, pentru a stăvili astfel răspândirea creștinismului în provincia Antiohia. La noul refuz al Sfântului mucenic de a se închina zeilor păgâni, împăratul a dat ordin să i se zdrobească gura cu pietre și să i se ardă barba, dar sfântul a întors flăcările asupra chinuitorilor săi. În cele din urmă, la insistențele prefectului Crispus, împăratul
Sfântul Haralambie () [Corola-website/Science/298162_a_299491]
-
precum și la bisericile bucureștene „Sfântul Dumitru“ (Poșta), "Sfinții Arhangheli“ (Oțelari), "Sfântul Stelian“ și Mănăstirea Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril - Stavropoleos. De asemenea o părticică din moaștele Sf.Haralambie se afla la biserica "Nașterea Maicii Domnului" - Mărgeanului din București. Sfântul sfințit mucenic Haralambie este cunoscut și ca fiind apărător împotriva ciumei și a foametei. În Acatistul inchinat lui se spune: „Bucura-te, izbăvitorule de ciumă și de foamete!“. Istoria consemnează că oamenii au cerut ajutorul său în diferite situații grele, cum au
Sfântul Haralambie () [Corola-website/Science/298162_a_299491]
-
săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu sfetnicul Ianache Văcărescu; la acest deznodământ au contribuit și intrigile familiei Cantacuzino. Pentru felul cum au murit, cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, care i-a canonizat sub numele de "Sfinții Mucenici Brâncoveni" în 1992. Descendența domnului a fost asigurată de copiii fiicelor sale și ai lui Constantin II, la mijlocul secolului al XIX-lea putând fi numărați peste două sute de urmași direcți în viață. În 2014, cu prilejul împlinirii a trei sute de
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
icoane din 1804; vitraliile Bisericii, datând din anul 1909; medalioane exterioare din mozaic, executate de pictorul Eugen Profeta. Mitropolitul Nifon al Ungrovlahiei (1789-1875) a dăruit Bisericii Oțetari, după restaurarea încheiată la 1866, o falangă dintr-un deget al Sfântului Mare Mucenic Haralambie (89 d. Hr. - 10 februarie 202 d. Hr.), cel mai longeviv sfânt creștin. Părinții Sfântului au fost botezați de Sf. Apostol Ioan, iar despre bunicii săi se spune că ar fi fost botezați chiar de către Sf. Ioan Botezătorul. Sf.
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
întreagă. Așa se face că Mitropolitul Nifon a înzestrat ctitoria sa, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil și Sfântul Nicolae din București (cunoscută și sub numele de „Oțetari”), cu Sfinte Moaște din trupul cel făcător de minuni al Sfântului Mucenic Haralambie. Rugăciune către Sf. Mare Mucenic Haralambie: “Alesule din ceata arhiereilor, Mare Mucenic Haralambie, care porți nume întocmai cu harul dat de atotputernicul Dumnezeu, a fi luminător de bucurie, luminează-ne cugetul... curăță inima, întărește-ne voința în a face
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
Nifon a înzestrat ctitoria sa, cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail si Gavriil și Sfântul Nicolae din București (cunoscută și sub numele de „Oțetari”), cu Sfinte Moaște din trupul cel făcător de minuni al Sfântului Mucenic Haralambie. Rugăciune către Sf. Mare Mucenic Haralambie: “Alesule din ceata arhiereilor, Mare Mucenic Haralambie, care porți nume întocmai cu harul dat de atotputernicul Dumnezeu, a fi luminător de bucurie, luminează-ne cugetul... curăță inima, întărește-ne voința în a face bine și primește de la noi cântări
Biserica Oțetari () [Corola-website/Science/317058_a_318387]
-
s-ar fi construit prin 1790-1792, cu sprijinul familiei macedoromâne Agora. Lucarețul a intrat în stăpânirea celor doi frați Agora, originari din Macedonia, după 1780, când curtea vieneză hotărăște vinderea domeniilor din Banat. Biserica ortodoxă sârbă, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe", este ridicată din bârne din lemn de stejar, având pereții tencuiți cu pământ, atât la exterior, cât și la interior. Din punct de vedere planimetric se înscrie tipului I, cu particularitatea că aici apare la peretele de sud o
Biserica de lemn din Lucareț () [Corola-website/Science/317060_a_318389]
-
reprezentată Judecata de Apoi, iar pe boltă se află icoana Mântuitorului Iisus Hristos venind pe nori cu crucea în mână, alături de Arhanghelul Mihail sunând din trâmbiță. Icoana Mântuitorului este înconjurată de medalioane în care sunt reprezentați ierarhi, cuvioși, drepți și mucenici. De asemenea, sunt reprezentate scene din Vechiul Testament (Facerea: Crearea lui Adam, Izgonirea din Rai, Cain ucide pe Abel etc.) și Noul Testament (minuni: Învierea fiicei lui Iair, Vindecarea femeii gârbove etc.). Pe semicalota altarului este zugrăvită Sfânta Treime în redactare occidentală
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
din județul Suceava, prin contribuția credincioșilor. Conform tradiției, lăcașul de cult a fost înălțat „pe loc” de către meșterii populari Chiril Ungurean și Crăciun Cazac din Udești, din lemnul pădurii de stejar din apropiere. Inițial, hramul bisericii a fost "Sfântul Mare Mucenic Gheorghe". Pe ancadramentul ușii de intrare se află o pisanie cu următorul text în limba română, cu caractere chirilice: "„Această sfîntă biserică s-au făcut în al cincile(a) an de la venire(a) muscalilor în Moldova, în zilele preasfințitului Chir
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
În secolul al XVIII-lea în pădurea din apropierea satului Oneaga s-au așezat trei pustnici ruși. În anul 1780, clucerul Neculai Cristescu, proprietarul moșiei și al satului Cristești, a ctitorit o biserică din bârne de stejar, cu hramul "Sf. Mare Mucenic Gheorghe". Ea este menționată pentru prima dată în 1834. Schitul a fost de la început cu obște de călugări și depindea aministrativ de Mănăstirea Vorona. Slujbele religioase erau celebrate fie de ieromonahi de la Mănăstirea Vorona, fie de preoți de mir din
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
dat bani pentru finalizarea catapetesmei. Odată terminate aceste lucrări, Biserica „Sfântul Mina” a fost sfințită la 27 august 2006. Acest lăcaș de cult este una dintre cele trei biserici din România în care se află părticele din moaștele Sfântului Mare Mucenic Mina, celelalte două fiind Catedrala Mitropolitană din Iași și Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din București. În august 2001, au fost aduse din Grecia două părticele din moaștele Sfântului Mina și așezate spre închinare în biserica din cartierul sucevean Obcini. Cu
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
a fost sfințită la 27 august 2006. Acest lăcaș de cult este una dintre cele trei biserici din România în care se află părticele din moaștele Sfântului Mare Mucenic Mina, celelalte două fiind Catedrala Mitropolitană din Iași și Biserica „Sfântul Mucenic Mina” din București. În august 2001, au fost aduse din Grecia două părticele din moaștele Sfântului Mina și așezate spre închinare în biserica din cartierul sucevean Obcini. Cu sprijinul credincioșilor parohiei, în 2003 s-a reușit confecționarea unei racle de
Biserica Sfântul Mina din Suceava () [Corola-website/Science/317526_a_318855]
-
simbolică: Fecioara strivind capul șarpelui. Scena este încadrată de reprezentarea Jertfei lui Avraam și de cea a Proorocului Iona cu balena și un înger. În naos, pictura parietală este, în parte, deteriorată. Pe peretele sudic, zugravul Nicolae a reprezentat sfinți mucenici. De la est la vest: 1 Sf. Mucenic Procopie; 2. Indescifrabil; 3. Sf. Mucenic Dimitrie; 4. Sf. Mucenic Teodor Tiron; 5. Indescifrabil; 6. Indescifrabil. Pe peretele nordic: 1. Indescifrabil; 2. Duminica slăbănogului; 3. Duminica samarinencii; 4. Duminica orbului; 5. Înălțarea la
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
au făcut bisărica sfăntului mare mucenic Georgie a mitropoliei, cu toate cele din lăuntru podoabe ale sale"", precum și de o inscripție de pe un ceaslov tipărit în 1874 la Mănăstirea Neamț în care se spune că ""(...) a făcut Biserica Sfântului mare mucenic Gheorghe a Mitropoliei cu toate cele dinlăuntru podoabe ale sale la anul 1761."" Neexistând nicio pisanie, nu se cunoaște cu precizie perioada în care s-a construit această biserică. Bazându-se pe mai multe documente istorice în care se afirmă
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
Mort în luptele dintre ruși și turci la Râmnic, a fost adus și înmormantat în cimitirul ctitoriei sale de la Iași. Din anul 1945 lăcașul a fost încredințat parohiei Toma Cozma, care a amenajat-o pentru credincioșii ei, cu hramul Sf. Mucenic Mina, prăznuit la 11 noiembrie.
Biserica Sfântul Mina din Iași () [Corola-website/Science/318088_a_319417]
-
violente asupra convertiților la creștinism. Și ortodocșii chinezi au fost uciși; în fiecare an, în luna iunie, se face pomenirea celor 222 de chinezi martirizați, împreună cu Părintele Mitrofan, în anul 1900, în timpul răscoalei, așa cum se poate vedea în icoana Sfinților Mucenici ai Chinei. În ciuda revoltei, după 1902 existau 32 de biserici ortodoxe în China, cu aproape 6000 de aderenți. De asemenea, Biserica administra mai multe școli și orfelinate. În 1949, 106 biserici ortodoxe erau încă deschise în China. În general, enoriașii
Biserica Ortodoxă Chineză () [Corola-website/Science/318218_a_319547]
-
ultimele două decenii, au fost îndreptate către terminarea bisericii de zid, la care lucrările au fost începute în perioada 1935-1942 și apoi sistate datorită războiului și noului regim politic. Biserica, cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” a fost sfințită în anul 1996 de către P.S. Damaschin Severineanul. În toată această perioadă vechea bisericuță de lemn din Brebina s-a degradat continuu și necesită lucrări urgente de reparații.
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
despre pictură, data, ctitorii, aflate din pisania mai sus-amintită, de pe peretele de nord al absidei, pe reprezentarea ,Plângerea lui Isus”, se completează cu numele artistului, popa Nicolae zugravul sin Iacov, cules de pe icoanele împărătești (Deisis, datată și semnată; Sfântul Mare Mucenic Gheorghe; Cuvioasa Paraschiva; Maria cu pruncul; Sfântul Nicolae; Arhanghelul Mihail), realizate în 1777, marcând, ca deobște, săvârșirea picturii murale. În altar, temei amintite, se alătură: procesiunea arhiereilor, iar pe boltă: Sfânta Treime, Maria împărăteasă, cete îngerești. Din pictura navei, cu
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
domnitorul Grigore al II-lea Ghica l-a numit pe vel medelnicerul Șerban Cantacuzino, proprietarul moșiei Horodniceni, ca epitrop al bisericii și l-a însărcinat să acopere cu cheltuiala voievodului țării „biserica gospod, ce este în mijlocul Târgului, în numele sfântului mare mucenic Dimitrie”. Mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a reparat-o și a acoperit-o, iar câțiva negustori suceveni au dotat-o cu o catapeteasmă nouă, au pardosit interiorul bisericii și au îngrădit terenul cu gard. Biserica s-a confruntat cu probleme de
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Operei. Biserica are dimensiuni monumentale (36 x 25 metri), fiind asemănătoare cu bisericile: "Parcul Domeniilor", "C.A.M. Belvedere" și Mitropolia veche din Târgoviște.Biserica este de tip cruce greacă înscrisă. Această frumoasă biserică găzduiește o parte din moaștele Sfântului Mare Mucenic Elefterie.Moaștele Sfântului Elefterie au fost dăruite de către Mănăstirea Țigănești, de lăngă municipiul București, Bisericii „Sfântul Elefterie cel Nou“ din București, racla fiind executată la Monetăria Statului din București. Sfintele moaște au fost depuse spre cinstire și închinare în biserică
Biserica Sfântul Elefterie Nou din București () [Corola-website/Science/318814_a_320143]
-
lui Răzvan Ciucă, fostul director al Muzeului Național al Agriculturii, și a părintelui consilier Ion Florea, paroh al Bisericii “Sf. Voievozi” din com. Sudiți, au fost donate Episcopiei Sloboziei și Călărașilor în vederea înființării unei mănăstiri. În present, Mănăstirea “Sf. Mare Mucenic Pantelimon” găzduiește obștea monahală condusă de părintele stareț Ilarion. În încheiere, aș vrea să mulțumesc Sfinției Sale, Părintele Ion Florea, care mi-a pus la dispoziție informații și materiale și mi-a demonstrat că și în Ialomița “nasc oameni”. Bibliografie: 1
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
muncii sale fiind unul dintre cele mai meritorii. Temele iconigrafice și distribuirea lor este următoarea: în centrul bolții, medalioanele cu Domnul Savaot, O pantocrator; Maria Orantă (fără prunc), Sfântul Duh, în chip de porumbel; în registrul de mijloc, sunt zugrăviți, mucenici, în cadru de arcade pe colonete; după un chenar de panglică în val, se desfășoară ciclul Hristologic, în unele scene remarcându-se decorul arhitectonic. Lângă tâmplă un registru transversal reprezină pe Ioachim și Ana, Zaharia și Elisabeta, ș.a. Pe suprafața
Biserica de lemn din Cojocani () [Corola-website/Science/316074_a_317403]
-
o suită de scene mărunte cu caracter de miniatură. Scenele încadrate în chenare dreptunghiulare sunt dispuse în registre suprapuse. Peretele nordic înfățișează figura centrală a Judecății, Iisus Hristos reprezentat în mandorlă și înconjurat de numeroase cete de apostoli, patriarhi, cuvioși, mucenici și „neamuri ale pământului”. Pe peretele vestic, în dreapta este redat raiul, mai jos iadul cu chinurile sale, iar în stânga figurează o scenă mai rară, cunoscută sub denumirile de „roata lumii”, „fortuna labilis”, sau în erminii „zădarnică lumea aceasta”. Este o
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
A. Ercău. Arh. Socolescu, Pictor prof. Umberto Marcheti. Cu voia lui Dumnezeu, prin donații de la credincioși și dotații de la Sf. Arhiepiscopie a Bucureștilor, între anii 1952-1959, s-a continuat executarea lucrărilor această Sfântă și Dumnezeiască Biserică cu hramul Sf. Mare Mucenic Pantelimon, restaurăndu-se și consolidându-se arhitectonic, executându-se pictura din nou și restaurăndu-se pictura veche. S-a resfințit la 27 iulie 1969, în vremea înțeleptei arhipăstoriri a Părintelui Patriarh Justinian, preoți fiind: Ioan Nicolae, paroh, Davidescu Marin, ajutor, cântăreț Matei
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]
-
diferită de neoclasicismul renascentist al lui Marcheti. În turla mare, se află chipul Mântuitorului, scene reprezentând Cina cea de taină și Punerea în mormânt; în absida de sud a naosului sunt pictate tablourile: Nașterea Domnului, Mântuitorul în scaunul judecății, Sjinții Mucenici, Sf. Teodor Tiron, Sf. Gheorghe și Sf. Mina, în cea de nord - Mântuitorul înconjurat de sfinți, Maica Domnului cu Pruncul, Arhanghelii Mihail și Gavriil, iar pe stâlpii de susținere a bolții - Sf. Pantelimon, Sf. Sebastian, Sf. Victor. Bolta pronaosului este
Biserica Sfântul Pantelimon din Ploiești () [Corola-website/Science/320068_a_321397]