25,912 matches
-
lor, totul făcea parte dintr-o arie geografică inedită. Lumea circula prin așezarea orientală, curgînd ca un rîu în jos spre plaja mării. După 3-4 ore de popas sub forța strălucitoare a soarelui, urcam osteniți drumul care ducea spre centru. Mulțimea producea un zgomot specific plin de voioșie, de bucurie, unii se adăposteau la umbra restaurantului al cărui nume l-am uitat, sau în vilele cochete și răcoroase. La vremea aceea vacanțele țineau mai mult de o lună de zile. Mi-
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13845_a_15170]
-
1888, punctată de arestarea muncitorilor instigatori și schingiuirea "foștilor soldați care luptaseră în războiul ruso-româno-turc pentru independența patriei lor", sub supravegherea unuia dintre nenumărații Lahovary, "exponent al moșierimiii", "biruitor pe câmpul de luptă", anunță, veterotestamentar, anul 1907, cel al ridicării mulțimilor fără nume. Căci ieșirea din labirint este imaginabilă doar prin actualizarea unui potențial revoluționar al păturii rurale, trezit la viață de emisarii muncitorimii, "acei oameni drepți, care nu se simțeau aliați cu cei care obijduiau norodul". Ceea ce prezentul confirmă ca
Despre cărturar ca soldat credincios by Ion Stanomir () [Corola-journal/Imaginative/13844_a_15169]
-
anunță crrapuuu, pescarul-negustor "se înnoadă în cuvînt, îl zbîrnîie, îl răsucește, îl sfredelește și-l azvîrle" de parcă vezi cuvîntul, și, simultan și crapul, "înotînd într-o dungă prin aer, pătrunzînd în bucătărie, sfîrîind în cratiță". Pe strada Halelor stau o mulțime de negustori ambulanți, tinichigii, tocilari ale căror roți legate de rotițe par un perpetuum mobile. La apropierea lamei de oțel sar scîntei și se aude un sîsîit șerpesc. Pe strada Carol alți negustori, lîngă Taica Lazăr telalii, în piețe zarzavagiii
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
dincolo de Universitate, pur oriental: pe uluci, șiruri lungi de covoare oltenești. Cîte un negustor își sporește șansele străbătînd Calea Victoriei cu covorul în spate, ca o mantie lungă pînă în pămînt, cu pălăria de paie pe cap și cu ochii sfredelind mulțimea în căutarea fizionomiei cumpărătorului de covoare. Înainte de Paște, se vînd miei, jupuiți și duși în spate, iar de Crăciun castane calde. Fiecare vînzător are un public bine delimitat: negustorii de dulciuri sînt înconjurați de copii mari care țin de mînă
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
Daily Times că Paltrow sosise la Dunedin pentru a face un film despre relațiile dintre Silvia Plath și Ted Hughes. Și iată că într-una din zilele următoare, cînd traversam campusul universitar am dat peste o zonă închisă publicului, o mulțime de mașini, tineri aferați care se precipitau să îndeplinească misiuni de nepătruns pentru profani și cîțiva gură-cască. Oamenii ordinii cu banderole pe braț îmi confirmă că este vorba de turnarea noului film cu Miss Paltrow; s-a început tocmai cu
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
de golf sau la alunecatul pe role. O femeie cu tocuri înalte e o imagine cu totul neobișnuită pe-aici. În schimb mersul desculț e foarte banal (văd mult mai des oameni fără încălțăminte decît inși cu telefoane mobile). O mulțime, și nu numai sportivii, poartă cămășile celor de la All Black, echipa națională de rugby. Tricourile în culorile naționale, cu stema caracteristică sînt, desigur, din cale afară de atrăgătoare: pe fond intens negru o frunză de ferigă arcuită, argintie. Ferigile din pădurile
Scrisori de la marginea lumii de Katharina Biegger by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13958_a_15283]
-
desigur se desfășurau în viața țării, care se înșirau după rang și importanță în spațiul larg al pavilionului. Suveranul pătrunse în pavilion înconjurat de personalități care erau îmbrăcate în fracuri, uniformă de ceremonie la vremea aceea, care îl conduseră prin mulțime, spre un podium. La un moment dat regele rosti o cuvîntare expusă cu glas sigur, răsunător, plăcut ca tonalitate și ca expresie verbală, subliniind importanța și semnificația expoziției inagurată cu ocazia sărbătoririi Zilei Cărții. După cuvîntarea suveranului s-au rostit
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
zîmbet cu o expresie luminoasă, pe care pînă atunci, nu l-am văzut altfel decît reprodus în fotografii din gazete, făcute cu ocazia a cine știe căror evenimente importante ale țării de la care nu trebuia să lipsească. Am deslușit în mulțimea personalităților care îl înconjurau pe suveran, o figură cu trăsături nobile, cu păr argintiu și cu o statură impunătoare, care îi domina pe ceilalți. E. Lovinescu care se afla lîngă mine, mi-a șoptit cu glas scăzut că este romancierul
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
de fundal, un fel de zeiță a casei, o păzitoare a dragostei etc., în prim-plan apar iubiri extraconjugale mai mult sau mai puțin platonice. Cele mai puternice figuri din galeria feminină a cărții sînt Geta și Rodica, dar o mulțime de alte prezențe ale sexului slab se bănuiesc în preajma autorului, de la secretare, la dactilografe și curiere. Vom justifica cu două argumente această lectură centrată pe figurile feminine ale jurnalului. Cea dintîi ține de psihanaliză: la paginile 117-118 autorul își povestește
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14337_a_15662]
-
are loc după prăpădul din anii '50: " - Adevărul! Ce era adevărul în '51 sau '52?", " - Și ce făceai dumneata prin '52? - Tremuram de frică." Interesant e că, până la urmă, spovedania bizarei și incoerentei mărturisiri, care desface la tot pasul o mulțime de înțelesuri, are efect curativ, iar frica dispare în final. Am să mă opresc puțin asupra unui aspect specific literaturii târgoviștenilor: migrarea de idei, procede, motive și chiar de fragmente de la o carte la alta, dar și de la un autor
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
numește inspector al cercurilor culturale și bibliotecilor populare. Două evenimente mai importante se produc în 1906: manifestația de stradă, inițiată de N. Iorga împotriva reprezentațiilor de binefacere în limba franceză, față de care, deși participase la ea mai mult împins de mulțime, Sadoveanu se arată destul de rezervat, mai degrabă dezaprobând-o, și articolul denigrator publicat de H. Sanielevici, în revista Curentul nou din Galați. "Literatura mea, scrie memorialistul, nu era decât beție, crimă, viol, bestialitate, după cum lesne se putea vedea dintr-un
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
înger, treceri hăituite de treceri! (înghițind aerul cu greutate - clipă de clipă! - altă vîrstă cuibărindu-se-n mine: trupe de păpușari plecîndu-se ceremonios la sfîrșitul reprezentației/ capetele de cîrpe ale păpușilor nimic altceva decît aceste puncte-puncte pe linia norocului. în mulțimea de gură-cască surdo-muții își plimbă surîsul pe cer!) * * * nu mă mai plimb/ nu mai trec peste podul cu patru melci de ipsos la capete; la marginea poligonului de tir nu se mai adună cei care pariau pe navete de bere
akédia: sîrguința nimicului! (fragment) by Sorin Gârjan () [Corola-journal/Imaginative/14411_a_15736]
-
inventat de mult de oameni, cu mult înainte ca Beckett să aibă plăcerea nebună să scrie "În așteptarea lui Godot". Rakel și Zoltan deschiseseră deja ușa locuinței lor. Am oprit taxiul și am pornit-o și eu pe jos cu mulțimea de bărbați și femei care se îndreptau spre ușa larg deschisă, ducând în brațe pungi și cartoane pline de flori. Acești oameni, îmi spuneam, observându-i de departe, sunt cu siguranță niște ființe care nu trăiau ca să se compare unele
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
or mai fi. pînă să-i fi cunoscut n-am știut că există și un dar al autodistrugerii. ei mi-au dezvăluit acest teribil secret. dar cum scormonesc acum în mîzga asta a timpului și dau, vrînd nevrînd, peste o mulțime de mărunțișuri, aproape uitate, rătăcite prin cotloanele vieților noastre, îmi amintesc de un neamț mic, grăsuș, roșcovan, la care Madi a ținut enorm și, vai, le-a fost atît de asemănător. și el a primit la naștere, alături de geniu, darul
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
răsunet (Deșteaptă-te, române!), versuri de Andrei Mureșanu, pe muzică de G. Ucenescu (nu Anton Pasnn, cum se știa pînă mai deunăzi [...])". Referirea la "noua putere" ocultează un adevăr bine cunoscut celor care, în decembrie '89, s-au aflat în mijlocul mulțimii răzvrătite: Deșteaptă-te, române izbucnea din zeci de piepturi, deși oamenii nu-l știau decît cu aproximație. Adoptarea cîntecului ca imn național a fost deci rodul opțiunii populare, consacrată ulterior prin Constituția din 1991. Cît privește paternitatea muzicii, ea îi
Trăiască Patria! by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14434_a_15759]
-
Caragiale, o vizita în Strada Frumoasă din mahalaua Sf. Vasile. Într-o perioadă a descoperirilor retrospective și a curiozității interdisciplinare, opera lui Caragiale conține informații inedite pentru o posibilă monografie a Bucureștilor. Chiar dacă preocuparea pentru topografie nu are legătură cu mulțimea de ghiduri și istorii publicate atunci (de la Dimitrie Pappazoglu și Ulysse de Marsillac pînă la Frédéric Damé și Anton Bacalbașa), scriitorul realizează un îndrumar detaliat și ierarhizat. Se poate vorbi de o adevărată rețea de borne geografice, așternută peste oraș
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
de mână Pornesc pe aleile nopții Risipind neobosiți Șiraguri de cuvinte, poeme Ca o plasă de pescuit Poate, cine știe, cândva... Cei slabi scriu celor puternici Cei slabi scriu celor puternici Scrisori interminabile și inutile, Valuri de hârtie Acoperă strigătele. Mulțimea este o cifră dintr-o adunare statistică, O pagubă colaterală, o pată de ulei Pe coala albă de hârtie. Scrisorile întrec numărul celor Care au puterea să le citească, Într-o biserică din Roma Micul Christ a murit sufocat De
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
Vântul cu gust de uraniu din Kosovo. Lampa de măslin E aprinsă-n deșert Lampa de măslin De veghe pentru pelerinii rătăciți din orașele betonate, De veghe pentru prizonierii Legați cu fibre optice Și circuite electronice digitale. Undeva departe De mulțimile strivite Sub roțile multicolore ale reclamelor Pâlpâie neștiută Flacăra lămpii de măslin. Lăcrimează calm Lăcrimează și strălucește. Puțini știu Că-i un pumnal Înfipt în blana neagră și fosforescentă A Fiarei. O mie de sori Dragoste-poveste ca un foc în
Poezii by Silvia Chițimia () [Corola-journal/Imaginative/14567_a_15892]
-
cu vitrinele arătoase și cu lucruri de preț; peste tot era exhibat, ostentativ, un lux copleșitor, pe jumătate parizian, pe jumătate oriental - dar bogăția și somptuozitatea păreau să ia, în multe cazuri, locul bunului gust și al eleganței autentice. O mulțime de trăsuri boierești cu vizitii în livrea treceau încoace și încolo, iar pe ambele trotuare circula un val de plimbăreți, cu toții îmbrăcați cu un anume chic, astfel încât întreaga imagine a străzii făcea o impresie plăcută. (...) Viața la Argeș (...) E minunat
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
îndată după sosire, m-am instalat la singurul han din localitate, care, având în vedere condițiile, era destul de mulțumitor. îmi luasem cu mine cărțile, spre a putea citi, acolo, în liniște, dar liniște n-am prea avut, întrucât erau o mulțime de lucruri interesante de văzut și auzit. într-o țară străină, merită întotdeauna să intri în vorbă cu țăranii și cu oamenii simpli; e, de fapt, cel mai interesant și mai bun mod de a cunoaște o nație, și din
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
țăran român sau italian, decât de la unul din colegii săi din șprovincia danezăț Iutlanda. Zvonul sosirii mele se răspândi numaidecât în tot satul, și cum lumea era foarte curioasă și ușor de abordat, mi-am făcut, cât ai clipi, o mulțime de cunoștințe. Printre cei dintâi cu care am intrat în relații mai apropiate s-a numărat învățătorul. Aflasem că urmau să aibă loc examenele și m-am prezentat, de aceea, îndată drept coleg. Faptul că doream să asist la examene
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
ironice, cuprins și el de frumusețea orașului copilăriei mele. Ne-am urcat într-o trăsură care ne-a purtat pe dinaintea fostului Institut al Călugărițelor Ursuline, în care am urmat primele clase primare, am dat un ocol Pieței Mari, sufocată de mulțimea orașului, care forfotea de colo, colo, am trecut și pe la Liceul "Domnița Ileana" unde urmasem primele clase de liceu, încercînd să evoc amintiri care fluturau în fraze devenite desuete. Brusc, Lovinescu și-a mărturisit dorința de a face un drum
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
Oare se strînseseră toți! Ar fi fost o rușine să fie nevoit să anunțe dezertori. Cu treizeci de secunde înainte de momentul stabilit, ieși din școală. La vederea lui se iscă murmur și agitație, un vaier ușor al femeilor. Înțepenit în fața mulțimii pestrițe nu putu să zică decît: "V-aliniați". Simțea că se sufocă, de parcă ar fi fost silit să-și înghită mărul lui Adam. Se puse în frunte și, pornind, auzi strigătul gîtuit de lacrimi, ca un sîsîit de gînsac, al
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
ce se zbăteau, de capete mici cît gămălia de ac. Erau soldați care voiau să ajungă pe malul românesc, unde ei, abia sosiți, încremeniți cu arma la picior, nu făceau decît să se uite neputincioși. O mare de soldați, o mulțime verzuie, frămîntată, împingîndu-și și retrăgîndu-și marginile zdrențuite. Bărci rotunde și greoaie, încărcate peste măsură, se răsuceau în mijlocul curenților. Pasagerii lor înspăimîntați își fluturau capelele. Alții, lansaseră la apă butoaie, uși zmulse din giurgiuvele, scînduri, bușteni. Agățîndu-se de tot ce ar
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
somnambuli, pornind îndărăt în pas alergător. Aflînd că însuși generalul Teodorescu, comandantul garnizoanei, fugise la bordul unei vedete, colonelul lor îi mîna înapoi în tren. Îi era teamă ca nu cumva acesta să fie ocupat de altă unitate ori de mulțimea refugiaților și a răniților. Una după alta companiile urcară iarăși buluc în vagoane. Oamenii aveau privirile aiurite de priveliștea la care asistaseră, de spectacolul larg al fluviului clocotind. Dus la întîmplare de mișcarea camarazilor, Ilie se trezi pînă la urmă
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]