771 matches
-
p? m�nturile rom�ne? ți au fost unele dintre cele mai nesigure p? r? i ale Europei. Astfel �nc�ț, doar o minuscul? comunitate evreiasc? , majoritatea sefarzi, s? a stabilit �n Rom�nia pe vremea otomanilor. La sf�r? ițul Evului Mediu, mul? i evrei germani (Ashkenazi) au migrat spre Reczypoczpolita, teritoriile nelocuite ale regatului polonez. Gabriel Bethlen, luminatul principe protestant al Transilvaniei, a invitat comunitatea evreiasc? sefard? s? se stabileasc? �n aceast? regiune. Membrii ei au fost implică? i aici �n punerea la punct
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reac? ionat la brutalitate că de obicei: i s? au supus, au �ncercat s? o atenueze, dar au refuzat s? se integreze �ntr? o na? iune care �i brutaliza său s? se lase asimilă? i de ea. Prin secolul al nu? sprezecelea, mul? i evrei au �ncercat s? evite aceast? situa? ie emigr�nd. �n deceniul 1820? 1830, �n timpul domniei lui Ioni?? Sturdza, asist? m la o cre? tere rapid? a populă? iei evreie? ți �n Moldova la grani? a teritoriilor Leg? m�ntului de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Remarc�nd acest fenomen la Viena sf�r? ițului de veac, cu �nflorirea ei cultural? datorat? �n mare parte evreilor asimilă? i, Carl Schorske scria: �Dac? civiliza? ia reprezint? o for?? democratic? de? inut? de c�? iva cu consim?? m�ntul celor mul? i, atunci este rezonabil s? presupunem c? sarcina celor pu? ini este s? instituie un tampon contra unor asemenea emo? îi ? i energii îra? ionale care �i afecteaz? pe cei mul? i�. Relevan? a observa? iei lui Schorske merge mai departe de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de? inut? de c�? iva cu consim?? m�ntul celor mul? i, atunci este rezonabil s? presupunem c? sarcina celor pu? ini este s? instituie un tampon contra unor asemenea emo? îi ? i energii îra? ionale care �i afecteaz? pe cei mul? i�. Relevan? a observa? iei lui Schorske merge mai departe de Viena ? i se aplic? �ntr? o oarecare m? sur? ? i Rom�niei. Dar �n Rom�nia a existat o asimilare minim? a evreilor deoarece nu era �ncurajat?. Evreii puteau fi naturaliza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
acuzau pe rom�ni de rasism, l? comie, puturo? enie etc. Drucker (atunci c�nd reu? i s? se fac? auzit) spuse: �Exist? loc pentru to? i aici, exist? m�ncare ? i de lucru pentru to? i. Rom�nii se mul? umesc s? nu fac? nimic altceva dec�ț s? m?n�nce, s? doarm? ? i s? fac? dragoste. Aceasta este firea lor. Evreii ? i str? inii fac ? ara s? mearg? �nainte. Cei care duc totul �n spate c�? tig? ? i bani, nu? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cer. �n 1937, c�nd Gardă de Fier era puternic? , b? ie? îi de la C? m??ile Verzi au colindat pe la birouri adun�nd fonduri pentru partid. Firmele evreie? ți le? au dat de dou? sau chiar de trei ori mai mul? i bani dec�ț rom�nii. ?i care a fost recuno? țin? a?� Șo? ia lui ad? ug?: �La universitate, b? iatul nostru a fost aruncat pe geam ? i ? i?a fracturat coloana. Acum e �ntr? un sanatoriu �n Elve? ia. Față noastr? era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i evreii au suferit de? a lungul istoriei. ?i unii ? i al? îi au devenit virtuozi ai supravie? uirii na? ionale ? i etnice. Această constituia o adev? raț? problem? atunci, ceea ce i? a �nfuriat pe na? ionali? ții romantici. Dup? Holocaust, mul? i oameni civiliza? i au devenit precau? i �n manifestarea atitudinilor lor antievreie? ți, �n? eleg�nd la ce nemiauzite excese poate duce �ncurajarea unor asemenea atitudini. Dup? tot ceea ce a ap? rut �n Rom�nia pe parcursul perioadei de care ne ocup? m
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
itoare �n e? aloanele de sus ale societ?? îi, ei nu se gr? beau deloc s? se asimileze său s? contracteze c? s?torii mixte ? i ? ineau leg? tură numai cu grecii. Dup? ce str�ngeau suficiente bog?? îi, cei mai mul? i se �ntorceau �n Grecia 4. Nu ? i Galeongiul Gheorghiu. Dup? ce s? a c? s?torit cu o rom�nc? , familia s? a asimilat repede, membrii ei devenind avoca? i ? i într�nd �n via? a politic? a Moldovei. Din partea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
def? im? ri10. Un asemenea r? zboi al vorbelor, a c? rui vulgaritate a fost pe m? sura inutilit?? îi lui, este instructiv. Deoarece ?? rile acestea nu ofereau imigra? iei �posibilit?? i nelimitate�, b?? țină? îi au v? zut prea mul? i str? ini trec�nd sub form? de armate, refugia? i sau intru? i nedori? i. Contribu? ia acestora (�n special �n Rom�nia) a fost mai pu? în dec�ț constructiv?. P�n? ? i g�ndul la str? ini tr? ind că rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bibliotecii lui Manole, s? a familiarizat cu Zola, citînd (că s? folosim cuvintele lui Iorga) despre �lumea infam? a lui Nana�, cunosc�nd via? a provincial? francez? prin intermediul lui Fr�d�ric Mistral, citindu? i pe Daudet, Baudelaire, Maupassant ? i pe mul? i al? ii27. C�nd �ncepea ? coală, Iorga se �ntorcea la Boto? ani la studii, reu? ind s? între din nou �n conflict cu regulamentul de ordine interioar? al liceului. Nu este u? or s? ne imagin? m care erau cerin? ele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i?au f? cut din nou apari? ia49. Protectorii lui i? au ob? inut un post de profesor de latin? la un liceu din Ploie? ți. Nu urma s? predea acolo, dar avea un venit. A �mp? r? it timp de mul? i ani salariul cu alt profesor care predă efectiv, ceea ce i? a fost de mare ajutor �n str? daniile sale. Protectorii lui, profesorii V�rgolici ? i Xenopol, Iacob Negruzzi ? i Caragiani, ? i?au dat toat? silin? a s? ob? în? pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o c? s?torie nes? buit?. �n autobiografia să, Iorga a consacrat doar c�teva r�nduri, �nc? rcate de durere, primei lui c? snicii, men? ion�nd c? pentru decizia lui pripit? �am pl? țiț mai ț�rziu cu o mul? ime de suferin?? ? i durere�51. �nt�lnirea lui Iorga cu Maria Tasu, �n v�rst? de mai pu? în de 17�ani la vremea aceea, a fost de natur? romantic?. Iorga a remarcat? o pe făt? , fiica respectatului pre? edinte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
mai ț�rziu l? a inspirat �n mare m? sur? pe Mussolini. Dup? ce s? a �ntors din Italia, Iorga a frecventat cercurile intelectuale de la Bucure? ți, �n care a fost introdus de socrul s? u Vasile Tasu de la Societatea �Junimea�, dar mul? i dintre ei citiser? deja articolele lui Iorga. Devenise cunoscut. S? spunem c�teva cuvinte despre elită rom�neasc? sau despre fruntea intelectualit?? îi. �n anii aceia (? i poate c? ? i ast? zi) acestea erau sinonime, alc? tuind un fel de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Prut. Nu este de mirare faptul c? unul dintre cei mai importan? i reprezentan? i ai mi? c?rîi, Constantin Stere, provenea din Basarabia. Poporanismul a fost o reac? ie �mpotriva marxismului, care nu prea oferea mare lucru ?? r? nimii. Mul? i intelectuali est? europeni considerau c? marxismul are motiva? ie doar �n ?? rile industriale occidentale. Nici o mi? care muncitoreasc? nu avea vreun sens f? r? o clas? muncitoare care s? merite acest nume. Marxismul era foarte ambiguu �n privin? a ?? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Evul Mediu ț�rziu, p�n? �n secolele al XVI-lea ? i al XVII-lea. Aceste documente ofereau detalii asupra leg? turilor dintre cur? ile germane ? i Constantinopole �n privin? a Principatelor. Iorga a r? mas medievist. Fire? te c? a scris o mul? ime de lucr? ri asupra istoriei moderne, dar, conform concep? iei sale, evenimentele moderne erau o continuare sau o consecin?? a situa? iilor istorice anterioare, av�nd, deci, o importan?? secundar?. �n c? utarea documentelor, Iorga se c? l?uzea dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? se �nt�mple cur�nd. Sub domină? ia austriac? , Bucovina fusese ivadat? de ucraineni, germani ? i evrei. Iorga consideră Basarabia drept cea mai iredentist? regiune, �? inutul Mor? ilor� � al rom�nilor �ngropa? i �n cimitire ? i cel al cadavrelor vii8. Mul? i rom�ni considerau anexarea Basarabiei de c? tre Rusia drept primul pas spre dezmembrarea ? i �nghi? irea restului Moldovei, ba chiar ? i mai mult dec�ț at�ț. Iorga se g�ndea adesea la Rom�nia că la un organism viu ale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pentru cea din 1907, dar nu a fost luat? nici o m? sur? pentru �mbun? ț?? irea soartei ?? rănilor. Drepturile politice ale ?? rănilor erau practic respinse de celebrele Colegii Electorale. Elită Rom�niei nu?? i merită numele. Despotici, exploatatori, hedoni? ți, mul? i dintre ei nu erau de origine rom�n? ? i, a? a cum elitele coloniale au un dispre? mai mare fă?? de propriul lor popor dec�ț fă?? de puterea colonizatoare, nici elită rom�neasc? nu avea nici un sentiment fă?? de ?? r
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fă?? de ?? r? nime. Iorga remarcă faptul c? , pentru aceast? elit? , Rom�nia nu reprezenta dec�ț c�teva sute de kilometri de drumuri v? zute din confortabilele cupeuri de tren �n drum spre Paris 12. �nainte de secolul al XIX-lea, mul? i dintre ei vorbeau grece? te. Acum o d? duser? pe fran? uze? te. Cultura lor era francez?: au fondat un teatru fran? uzesc la Bucure? ți; �? i trimiteau mesajele diplomatice �n fran? uze? te; ?i se adresau adesea Adun? rîi Na
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Educa? i de guvernante fran? uzoaice, urmau cursurile universit?? ilor de peste hotare 13. �n ceea ce prive? te literatura rom�n? , manifestau fă?? de ea tot at�ta interes că ? i francezii fă?? de literatură algerian? sau că englezii fă?? de cea indian?. Mul? i intelectuali rom�ni �ntrebau, pe drept cuv�nt, cu ce se alegea conducerea Rom�niei din toate acestea? Despo? i orientali denatura? i posed�nd instinctul politic s? n?tos caracteristic rom�nilor, dar care era programul politic? Politicianismul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
torul ordin: �Trebuie s? �nec? m revolu? ia �n s�nge evreiesc! � Teoria lui Hugh Seton? Watson s? a adeverit deci punct cu punct. Evreii din cadrul Leg? m�ntului de colonizare rusesc nu aveau nici o speran?? pe viitor, a? a c? mul? i dintre ei au �ncercat s? plece. Influxul permanent de evrei a agravat o situa? ie deja grav? ? i a constituit pentru na? ionalismul rom�n o veste proast?; cea mai mare parte a neferici? ilor evrei nu erau �mt�mpina
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fă?? de ea. Iorga nu consideră toate acestea drept o persecu? ie religioas? sau rasial? , pe care, personal, le detesta. Pentru el erau �n joc existen? a na? ional? ? i caracterul rom�nesc al Rom�niei20. Iorga (chiar ? i Cuza) ? i mul? i al? i rom�ni �i simpatizau pe evreii sefarzi din Rom�nia. Iorga ? i?a manifestat �ntotdeauna preferin? a fă?? de ei, consider�ndu? i latini ? i afirm�nd c? s�nt �nzestra? i cu calit?? i pozitive 21. Ar trebui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
la paranoia, dar pentru patrio? îi rom�ni, na? iunea, cultura ? i economia rom�n? urmau trei direc? îi diferite. Intelectualii c? utau o solu? ie. Se p? rea c? au g? sit? o (�n deceniul 1890? 1900) �n curentele socialiste; dup? 1900, mul? i dintre ei vor deveni iorghi? ți. ?i �ntruc�ț nici iorghismul nu constituia o solu? ie, dup? Primul R? zboi Mondial, mul? i dintre ei vor c? uta solu? îi foarte diferite. Această eră situa? ia atunci c�nd Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
utau o solu? ie. Se p? rea c? au g? sit? o (�n deceniul 1890? 1900) �n curentele socialiste; dup? 1900, mul? i dintre ei vor deveni iorghi? ți. ?i �ntruc�ț nici iorghismul nu constituia o solu? ie, dup? Primul R? zboi Mondial, mul? i dintre ei vor c? uta solu? îi foarte diferite. Această eră situa? ia atunci c�nd Iorga a pornit la lupt? prin articolul s? u din �Independen? a Rom�niei�. ?i? a �nceput �Lupta� dup? ce �mplinise treizeci de ani
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
i s? fie considerate complementare. Iorga a pornit de la literatura universal? �ntorc�ndu? se apoi la literatura rom�n? , c? l?torind ? i f? c�nd cercet? ri �n toat? Europa. Dup? c?l? toriile ? i studiile sale �n str? în? țațe, a petrecut mul? i ani r? școlind colec? iile rom�ne? ți, inscrip? iile biserice? ți, m? n?știrile din Rom�nia ? i propriet?? i particulare. Dup? opinia lui Iorga, un na? ionalist trebuie s? fie con? tient de faptul c? na? iunea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de evrei. Dar �n timpul perioadei antisemite a lui Iorga au existat pu? ine ocazii de manifestare a urii sale personale fă?? de evrei. Avea rela? îi de prietenie excelente cu ei (chiar ? i cu evreul marxist, Dobrogeanu? Gherea ? i cu mul? i al? i evrei, istorici bizantinologi etc.) Drept dovad? , �n perioadă să antisemit? , ziarul lui anun? ase triumf? tor c? Dreyfus era nevinovat: �Nici vorb? de tr? dare�, ? i �l consideră pe colonelul Piquart drept �un caracter nobil�35. Lui Iorga �i pl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]