653 matches
-
înnegrite de funingine și împodobite la poale și mâneci cu fluturi strălucitori. Ei scoteau oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile la stână, la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
la muls. Toți le mulgeau în donițe de lemn și de prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3 câini ciobănești
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
furajere. Statul New-York are o populație urbană deasă, de aceea se produce foarte mult lapte. Fermele producătoare de lapte se disting de departe prin prezența silozurilor cilindrice, Înalte. Media numărului de vaci e de circa 30 de fermă, Îngrijite și mulse În special de membrii familiei. Planta furajeră preferată e porumbul. Se dau multe tărâțe, mălai și turte. O problemă importantă e așternutul, Întrucât În regiune se produc puține paie. O altă problemă o pune și transportul și Împrăștierea gunoiului de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
viața noastră rurală imensa depărtare de câmp. Totodată a găsit la țăranul nostru un dezvoltat spirit cooperatist, dar asfixiat de birocrația aplicată la noi. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 37 Dis de dimineață, după ce fermierul a muls vacile, trebuie răcit laptele, Încărcat În bidoane și apoi transportat la șoseaua pe unde trece camionul colectiv. Începe apoi scoaterea gunoiului și transportul pe câmp, apoi furajarea și țesălarea vacilor. Fermierul nu are zi de odihnă, nici duminica, nici sărbătoarea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ferma lui Mr. Jones. Ferma nu e din cele mai reprezentative. E trecută În clasa a III-a În ceea ce privește organizarea ei și investițiile. Are o Întindere de 50 ha și 30 de vaci. Asolamentul e Întocmit În vederea obținerii de furaje. Mulge cu mâna, ajutat de soția sa și un fecior. Are un tractor, câțiva cai și 3-4 porci. Casa de locuit e din lemn cu pereții dubli din scânduri, parter și etaj. Are lumină electrică și calorifer. Grajdul de vaci are
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
avea. Începem o discuție zootehnică. Aveți și dvs. oi? Și cum le tundeți? Cu foarfecele. La noi electricitatea e rară și scumpă. Noi avem oi multe și ele formează ocupația strămoșească a poporului nostru. Și mai e ceva. Noi le mulgem. Le mulgeți? Speriat de așa ceva bătrânul Întreabă: Ce faceți cu laptele? Facem o brânză foarte căutată. Țăranii consumă și laptele de oaie proaspăt. Și le mulgeți cu mașina? Așa ceva nu se poate Încă. Dar radio aveți? Avem, dar la țară
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o discuție zootehnică. Aveți și dvs. oi? Și cum le tundeți? Cu foarfecele. La noi electricitatea e rară și scumpă. Noi avem oi multe și ele formează ocupația strămoșească a poporului nostru. Și mai e ceva. Noi le mulgem. Le mulgeți? Speriat de așa ceva bătrânul Întreabă: Ce faceți cu laptele? Facem o brânză foarte căutată. Țăranii consumă și laptele de oaie proaspăt. Și le mulgeți cu mașina? Așa ceva nu se poate Încă. Dar radio aveți? Avem, dar la țară e foarte
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și ele formează ocupația strămoșească a poporului nostru. Și mai e ceva. Noi le mulgem. Le mulgeți? Speriat de așa ceva bătrânul Întreabă: Ce faceți cu laptele? Facem o brânză foarte căutată. Țăranii consumă și laptele de oaie proaspăt. Și le mulgeți cu mașina? Așa ceva nu se poate Încă. Dar radio aveți? Avem, dar la țară e foarte puțin răspândit. Radioul la noi este scump. Așa ceva nu pot Înțelege; cum se poate ca dv. cu atâta mână de lucru ieftină să aveți
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Dați mărfurilor numiri numai în limba voastră!”, urmate de sfatul următor:”Toate inscripțiile prăvăliilor, cât și cele de pe mărfuri, facețile numai în limba voastră, căci numai atunci îi veți birui pe străini.” Și gospodarii aveau rubrici cu sfaturi adecvate: corasla; mulgeți bine vacile; cum se dezgheață legumele și poamele; cum vindecăm arsurile de pe corp. Ce să facem ca să se ouă găinile mai mult în timpul iernii. Unele articole aveau o destinație pentru un cerc mai larg de cititori: alcoolul, foloasele treziei; ce
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
morile de apă în stațiuni hidroelectrice, fie cu mașini cu aburi, unde nu erau pâraie. Progres la învățătura școlarilor; a lucrului gospodinelor. Oamenii nu se mai culcă odată cu găinile. Apa se încălzește în căzănelul electric; mâncarea în reșou. Vacile se mulg cu aparate electrice. Grădina se stropește cu ajutorul puterii electrice. Gospodarii treeră, vântură și usucă grânele, taie nutrețul vitelor, macină, scot apa din fântâni cu ajutorul puterii electrice. În atelierul colhozului meșterii pun în mișcare strungul, ferăstrăul și rândeaua cu electricitate. Apar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cam ce părere au învățătorii cei mai harnici față de chestia țărănească. Mulți mi-au spus limpede: dreptatea este a muncitorului obijduit. Arendașii și proprietarii, fără deosebire de naționalitate, își bat joc de munca Românului. Toți surtucarii satului, primar, notar, scriitoraș, mulg fără rușine, fără milă, această vacă lăptoasă. Se adaogă la aceștia și preotul care aproape în toate părțile e în discordie cu învățătorul. Aprig la câștig din pricină că are familie grea, om care ajunge la oarecare avere și oarecare greutate, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sări așa pe întuneric, și cum era și cu chef, m-a făcut să mă desfac de Maria Ionescu. Deși era cu chef dar vorbea foarte bine: "Tu ai să fii învățător într-un sat, are să poată, Maria Ionescu să mulgă vaca? A muls ea vreodată vreo vacă? Ție îți trebue o fată de gospodari, să te ajute în toate trebile gospodăriei de la țară. Să trimiți fetei și scrisori și fotografie și să te liniștești cu treabă frumușică. Și așa am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
întuneric, și cum era și cu chef, m-a făcut să mă desfac de Maria Ionescu. Deși era cu chef dar vorbea foarte bine: "Tu ai să fii învățător într-un sat, are să poată, Maria Ionescu să mulgă vaca? A muls ea vreodată vreo vacă? Ție îți trebue o fată de gospodari, să te ajute în toate trebile gospodăriei de la țară. Să trimiți fetei și scrisori și fotografie și să te liniștești cu treabă frumușică. Și așa am făcut că alt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
până la dealurile împădurite, ritmul vieții este foarte lent, iar senzația de a scăpa de tot și de toate este copleșitoare. Am crezut că m-am întors cu 100 de ani în timp când m-am întâlnit cu patru ciobani care mulgeau oile sub un umbrar. Câinii lor mari m-au privit cu precauție, dar eu am fost cel rezervat acești câini sunt făcuți pentru a se lupta cu lupii. Poate că sunt drăguți, dar nu sunt făcuți pentru a fi mângâiați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fel de trompă. Care e Îndeletnicirea lui pierdută? Cu certitudine e ceva din clasa de jos și are legătură cu morții, deși nu e Îmbălsămător. Poate că depozitează ceva În trupul lui, vreo substanță pentru prelungirea vieții, de care e muls periodic de stăpînii lui. E la fel de specializat ca o insectă, pregătit pentru executarea vreunei funcții neînchipuit de abjecte. Văzut de-afară, barul Chimu arată ca o cantina oarecare, dar de Îndată ce pășești Înăuntru, Îți dai seama că ești Într-un bar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și sosirea. Toate odăile erau ocupate. Au ridicat proviziile, vitele, vinurile, rufăria, vasele. Au ars, probabil, după ce trecuseră prin pivnițe, magazia de lemnărie, unde Ionel strânsese multe esențe prețioase. Din păsări au lăsat numai ce le trebuia, vacile rămase se mulgeau sub controlul lor, fără a da românilor din curte; untul, asemenea. Citind toate aceste amănunte din scrisoarea lui Gheorghiu, ni se părea că asistăm la profanarea unei ființe iubite, dar ne mulțumeam să nu distrugă biblioteca, căci prin vecini se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de „Petrică”, patrupedul de câteva zile care, seară de seară, se așeza pe burtica Ricăi și crea mai frumos ca oricând comuniunea om-animal în acel colț de rai binecuvântat, unde sora mamei, „mamatușa”, ne aducea de fiecare dată lapte proaspăt muls la orele serii și pâine aburindă, coaptă pe vatră, alteori turte sau gogoși însiropate. Acestea sunt primele mele imagini ce-mi picură în acest imens creuzet al amintirilor, completate de prezența bunicilor Radu și Alexandrina Tudor, părinții mamei mele. Puțină
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
înțeles o iotă. Dar dialogul dintre cei doi a durat foarte puțin. În mod sigur baciul era un om energic și hotărât și nu-i plăcea vorba lungă. S-aveți noroc de ea. Are patru fătări, e tânără. S-o mulgeți seara și dimineața. Dă mai bine de doi litri jumate pe zi și face în fiecare an doi iezi frumoși. Vă mulțumim frumos, domnule baci. La revedere! Mereț cu bine! Sara bună! Tata îi pusese deja pe după gât o sfoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
moralei creștine: "iartă și ți se va ierta" (Luca, 6:37). Am ajuns la moș Danilov. Ne-am luat rămas bun de la bătrânul cumsecade și inimos și, cu Miți de funie, am ajuns acasă. Toți eram deosebit de bucuroși. Tata a muls-o, iar mama ne-a servit în aceeași seară câte-o cană de lapte cald, minunat, marca "MIȚI". Laptele m-a uns la inimă. Privindu-mă cu duioșie, tata s-a aplecat puțin spre mine și mi-a spus pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
degetului mic lăsată, șic, să crească inva dează mai toate micile ecrane. Promovează postul lui Adrian Sârbu un oier devenit în urma unor matrapazlâcuri cu terenuri mare afacerist și patron de club de fotbal? Toate celelalte oițe se lasă păstorite și mulse de personajul respectiv. Așa se face audiența, așa se stabilește „ce cere publicul“. Ce putem face noi, dacă asta vrea publicul să vadă? Iar publicul se adună și el cu minte întro altă turmă, creată după modelul celei carei este
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
oțel inoxidabil, oțel adus la vremea aceea din Vest. Și cîte altele! Le dau înapoi peste vreo săptămînă, zic eu, gîndind că rezistențele costă cîteva zeci de mii. După ce terminați, zice Don Șef. Că dacă stau în magazie, ce, le mulge magazinerul zilnic?!... Am luat-o încet, metodic, așa cum învățasem în facultate că trebuie făcută o cercetare. Rezultatele cele mai bune, obținute pe cuptorul mic, le-am aplicat la întreaga instalație. Construcția noului cuptor am înregistrat-o la Serviciul tehnic ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sau altul pare că fiecare face doar lucrurile care-i fac plăcere. Învăț o grămadă de lucruri pe care nici în vis nu m-am gândit că am să le fac vreodată, printre altele sunt foarte mândră că ajung să mulg caprele ca un expert și să fac brânză de capră. Îmi folosesc amintirile din shop-urile de delicatese din Londra ca să adaug tot felul de ingrediente neprevăzute la brânză, cu rezultate mai mult sau mai puțin reușite. Facem și pâinea
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
legi rămase în vigoare de pe vremea iobăgiei, ce fusese desființată încă de părintele statului modern, Alexandru Ioan Cuza. Nenorocirile ținându-se lanț, familia Costache Gheorghiu nu poate decât să blesteme nedreptatea, judecătoria, avocații « care nu se mai satură de bani, mulgând de la ambele părți în conflict ». Dar viața-și continuă cursul ei, cu bune, cu rele. Din nefericire, relele tot mai mult își găsesc loc în viața românului. Apar conflictele politice de proporții mici la început, dar crescând tot mai mari
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
gâște, în total optzeci și opt de păsări, în afară de cloște. Lipseau patru păsări, îi spuse maică-si, urmând să caute pe cele lipsă și să hotărască cauza lipsei acestora; Maria împreună cu Mihăiță s-au îndreptat spre grajdul vitelor pentru a mulge cele două vaci, Mândrolea și Joiana. Se știe că numele vitelor este dat de stăpâni, după ziua când au fost fătate, adică Mândrolea a apărut pe lume într-o miercuri iar Joiana întro joi. Cele două vaci mugeau încetișor, chemându
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
mai scundă dar împlinită, era la al patrulea vițel, avea părul negru, era țintată în frunte iar coarnele îi erau lăsate pe spate. Vițelul ei, Sâmbotin, era tărcat alb cu negru și la cap și la trup. Vacile au fost mulse în așa fel încât să le rămână suficient lapte și vițeilor ca să poată crește normal și se înțelege că vor primi și supliment de tain și iarbă verde, pentru a se obișnui. Laptele muls de la cele două vaci, cam 11-12
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]