760 matches
-
în 2-3 publicații de cultură, cam de 5-6 ori pe an și de 2-3 ori în ziare de mare tiraj, nu are emisiuni TV consacrate, este aproape ignorat mediatic, aflăm cu stupoare că are un impact incredibil și devastator. Împreună cu multiculturalismul sau de unul singur, feminismul a condus la prăbușirea popularității culturii înalte în rândul poporului român: „Idealul iluminist al emancipării prin cultura umanistă de cea mai înaltă valoare, care a caracterizat modernitatea clasică, a fost înlocuit în societatea globală de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
am născut în secolul 20, însă cugetul meu sălășluiește în secolul 19, iar acum e secolul 21. Sunt unul dintre acei americani statornici. Mai cred în Constituție, Garanția Loialității, Statuia Libertății, și "Drapelul Presărat cu Stele." Da, susțin întru totul multiculturalismul când înseamnă amestec al cremelor acelor culturi, când înseamnă schimb de culturi: culturile lor cu a noastră, a noastră cu ale lor. O unificare de cel mai înalt rang. Nu cred în descotorosirea de limba engleză, înlocuind-o cu Babelul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
17. 2. Menținerea păcii și prevenirea conflictelor / 99 2.17. 3. Industriile culturale / 101 2.17. 4. Impunerea pe plan internațional / 102 2.17. 5. Căutarea diversității și teama de uniformizare / 103 2.18. Politici culturale europene / 105 2.19. Multiculturalismul ideologie a diversității culturale / 109 2.20. Concluziile capitolului / 112 III. Managementul diversității /115 3.1. Delimitări conceptuale și prezentare generală / 115 3.2. De ce este nevoie de un management al diversității? / 121 3.3. Unde ne aflăm în prezent
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
presupune acceptarea și tolerarea diferențelor. O definiție atotcuprinzătoare asupra interculturalității ne oferă Micheline Ray: Cine spune intercultural, spune în mod necesar, plecând de la sensul plenar al prefixului inter-, interacțiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectivă." 1. Importanța prefixelor din noțiunile de multiculturalism, comunicare interculturală și raporturi transnaționale este analizată de Christian Giordano, care observă că "prefixele multi-, interși transposedă între ele evidente afinități, dar și subtile diferențe de conotație"2. Prefixul multiaccentuează diferența, chiar separarea dintre culturi, prefixul interpresupune că întâlnirea dintre
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unor culturi aflate în interacțiune proximă, ca de exemplu, cele ce conviețuiesc în societatea americană. "A treia cultură" apare ca o punte ce unifică paradigmele culturale rivale, contrastante, într-un tot unitar, funcțional, fiind rezultatul unei viziuni sintetice trecerea de la multiculturalism (culturi paralele, interacțiune statică) la interculturalism, prin sintetizarea elementelor comune. În urma joncțiunii celor două culturi, a treia cultură devine mai amplă decât cele originare și va fi împărtășită de ambele părți a celor două culturi. Astfel, cea de "a treia
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
stil de viață contemporan: "totul este deschis", exprimând prin aceasta o oarecare dificultate a afirmării culturii în contextul tot mai complex indus de afirmarea diversității europene. Acest tip de cultură al zilelor noastre este caracterizat de postmodernism, exprimat într-un multiculturalism greșit înțeles. Alain Finkielkraut demonstrează în lucrarea sa din 1987, La défaite de la pensée, că problema conceptului cultural de astăzi este înglobarea a două sensuri care sunt opozabile reciproc, și anume este vorba despre locul gândirii, rațiunii în spațiul cultural
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
cu precădere identificabilă în Uniunea Europeană prezentă și, în special, în cea viitoare. Diversitatea culturală este o "bogăție", care trebuie să funcționeze în contextul unei civilizații coerente consolidată de solidaritate, iar acest deziderat ar putea fi realizat în Europa prin stabilitatea multiculturalismului civic, având posibilitatea ca individul să aibă o viață deplină (la nivel civic) în cadrul unei civilizații și a câtorva mii de culturi. Analizând puțin modalitatea realizării dezideratului stabilității în contextul multiculturalismului, politicul are soluția "la obiect". În cazul unor culturi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
deziderat ar putea fi realizat în Europa prin stabilitatea multiculturalismului civic, având posibilitatea ca individul să aibă o viață deplină (la nivel civic) în cadrul unei civilizații și a câtorva mii de culturi. Analizând puțin modalitatea realizării dezideratului stabilității în contextul multiculturalismului, politicul are soluția "la obiect". În cazul unor culturi surori, multiculturalismul civic poate fi aplicat prin strategia proiectelor comune, modalitatea de acțiune prin care se identifică anumite interese comune extraculturale de către reprezentanții acelor culturi pentru ca prin efort constructiv comun să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
având posibilitatea ca individul să aibă o viață deplină (la nivel civic) în cadrul unei civilizații și a câtorva mii de culturi. Analizând puțin modalitatea realizării dezideratului stabilității în contextul multiculturalismului, politicul are soluția "la obiect". În cazul unor culturi surori, multiculturalismul civic poate fi aplicat prin strategia proiectelor comune, modalitatea de acțiune prin care se identifică anumite interese comune extraculturale de către reprezentanții acelor culturi pentru ca prin efort constructiv comun să se poată ajunge la o cunoaștere, acceptare și respect reciproc. În
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
o cultură a soft power care a fost în chiar inima construcției europene. "În materie de diversitate culturală, Europa are multe lucruri de spus, cu condiția de a nu gândi diversitatea culturală într-un mod pur protecționist."81 2.19. Multiculturalismul ideologie a diversității culturale Multiculturalismul este un sistem de credințe și comportamente care recunoaște și respectă prezența tuturor grupurilor diverse într-o organizație sau societate, recunoaște diferențele și valorile lor socio-culturale, și încurajează și permite contribuția lor continua într-un
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care a fost în chiar inima construcției europene. "În materie de diversitate culturală, Europa are multe lucruri de spus, cu condiția de a nu gândi diversitatea culturală într-un mod pur protecționist."81 2.19. Multiculturalismul ideologie a diversității culturale Multiculturalismul este un sistem de credințe și comportamente care recunoaște și respectă prezența tuturor grupurilor diverse într-o organizație sau societate, recunoaște diferențele și valorile lor socio-culturale, și încurajează și permite contribuția lor continua într-un context cultural inclusiv, care dau
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
este, un concept valoros, folosit de diverse segmente ale populației, care datorita poziției sociale vad în mod diferit lumea. Faptul că unde stai determină ceea ce vezi este o realitate în majoritatea situațiilor, și este valabil mai ales pentru conceptul de multiculturalism și managementul diversității Reprezintă pluralitatea grupurilor culturale distincte; concepții despre diferențe culturale și în același timp la răspunsurile politice și individuale date la aceste problemă. Atitudinea care afirmă că echilibrul și corectitudinea relațiilor interetnice presupun recunoașterea nevoii de integrare, alături de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și modurilor de viață prezente într-o societate indiferent de numărul celor care le împărtășesc. Dezideratul este atins prin promovarea unor schimbări de mentalitate atât în rândul populației majoritare, cât și a celor minoritare, în scopul asigurării egalității în demnitate. Multiculturalismul reprezintă una dintre cele mai celebre și controversate tematici ale timpului nostru. Terminația în -ism, trădează din start o pretenție epistemologică, prin avansarea unei paradigme explicative a unor stări de fapt, și una ideologică prin promisiunea unor scheme teoretice și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
moderne) cât și o ideologie a diversității dezvoltată prin politizarea progresivă a identității și a culturii, această dublă semnificație creând, întocmai precum în cazul termenului "istorie" (însumare evenimențială și știința asupra acesteia) numeroase confuzii și controverse. Ca ideologie a diversitatii, multiculturalismul are menirea de a oferi un cadru de afirmare pentru identitatile de grup. Discutand multiculturalismul ca ideologie a diversității, se vorbeste de trei forme ale diversității culturale: 1) Diversitatea subculturală ce are în vedere faptul ca membrii societății participă la
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
culturii, această dublă semnificație creând, întocmai precum în cazul termenului "istorie" (însumare evenimențială și știința asupra acesteia) numeroase confuzii și controverse. Ca ideologie a diversitatii, multiculturalismul are menirea de a oferi un cadru de afirmare pentru identitatile de grup. Discutand multiculturalismul ca ideologie a diversității, se vorbeste de trei forme ale diversității culturale: 1) Diversitatea subculturală ce are în vedere faptul ca membrii societății participă la o cultură comuna,dar în același timp impărtășesc o serie de credințe și practici particulare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și de necesitatea lor de a se afirma ca entități distincte în sfera puterii politice. În același timp, se are în vedere crearea unui cadru în care culturile minoritare participă la o reconstrucție continuă a principiilor modelatoare ale sferei valorilor. Multiculturalismul apare ca "un discurs tipic pentru o modernitate târzie care își asumă experiența socială a diversității și diferenței". Gândirea postmodernă a pus în evidență relațiile de putere care se află în spatele revendicărilor privind identitatea culturală. în numele dreptului de exercitare a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
politizare a identității și a culturii. Procesul este insoțit de o recunoaștere a pluralismului valorilor, a diferențelor și acceptarea punctuală și temporară a unor discriminări pozitive menite să corecteze inegalitățile și să asigure promovarea unor politici speciale pentru identitătile alternative. Multiculturalismul pornește de la starea de fapt a multiculturalității și încearcă o reconstrucție a spațiului cultural comun în care identitățile minoritare sant privite ca parteneri egali în procesul afirmării importanței contribuției comune la o construcție axiologică ce stă sub semnul pluralismului.Afirmarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
comune la o construcție axiologică ce stă sub semnul pluralismului.Afirmarea publică a minorităților, angajarea lor în jocul politic presupune însă o adâncire a autonomiei identitare în raport cu celelalte entități minoritare și în special în raport cu cea a grupului majoritar. De aceea multiculturalismul presupune afirmarea unor identități clar conturate. Pentru a evita căderea în separatism, autonomizarea unui grup cultural poate merge până acolo unde se menține conștiința apartenenței la un spațiu multicultural comun. Dincolo de aceasta se poate ajunge, la fenomenul perceperii culturii majoritare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de a se simți aparte, împinse chiar să se organizeze în raport cu statul, pentru a-l determina să le accepte legitimitatea particularismului lor de-aici înainte afișat. Această inițiativă a prosperat dincolo de orice speranță, dînd la iveală o ideologie alternativă, anume, multiculturalismul plurietnic ce va tulbura în cele din urmă și Europa, în jurul anilor 1980. Problema este că deseori bunele intenții implică și unele capcane. Omnitolerant, multiculturalismul se opune naționalismului mărginit, promovînd o formă nouă de identitate civică bazată pe cîteva valori
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
afișat. Această inițiativă a prosperat dincolo de orice speranță, dînd la iveală o ideologie alternativă, anume, multiculturalismul plurietnic ce va tulbura în cele din urmă și Europa, în jurul anilor 1980. Problema este că deseori bunele intenții implică și unele capcane. Omnitolerant, multiculturalismul se opune naționalismului mărginit, promovînd o formă nouă de identitate civică bazată pe cîteva valori de amploare universală, în special pe aceea a libertății de împlinire personală a fiecărui individ. Dar el se manifestă contradictoriu, în numele egalei demnități a fiecărui
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
etnice. Se poate vorbi astfel despre a reînsufleți sau, adesea, despre a reînvia "popoare", corsican, breton, basc, galez, dar și aragonez, andaluz și chiar madrilen ultimele constituind adesea segmente de populație proaspăt emigrată, foarte diferite între ele. Aceasta înseamnă că multiculturalismul își schimbă chipul toleranței "universaliste" cu cel al unei acțiuni voluntare, sau nu, de fragmentare antagonistă a unităților naționale deja constituite. Astfel, tocmai pe baza acestei instrumentări particulariste pline de înfruntări intercomunitare, multiculturalismul încetează de a se mai înrudi cu
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
foarte diferite între ele. Aceasta înseamnă că multiculturalismul își schimbă chipul toleranței "universaliste" cu cel al unei acțiuni voluntare, sau nu, de fragmentare antagonistă a unităților naționale deja constituite. Astfel, tocmai pe baza acestei instrumentări particulariste pline de înfruntări intercomunitare, multiculturalismul încetează de a se mai înrudi cu concepția civică și individualistă a sensului național după model francez sau englez, luînd forma etnoculturală și comunitară ce se obser-vă acum în toată violența ei în Europa Centrală sau Orientală, în Irlanda de Nord și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
își trăiește sfîrșitul, dă frîu liber imaginației politice în căutarea formulei care ar putea să-l salveze de la dezmembrare. În ajunul războiului din 1914-1918, proiectele ce se construiesc în acest scop depășesc, de departe prin coerența lor, conjuctu-rile actuale ale multiculturalismului postnațional. De aceea, se cuvine să insistăm asupra lor. În 1910, Austro-Ungaria număra 23,9 % germanofoni, 20,2 % unguri, 12,6 % cehi, 3,8 % slovaci, 10 % polonezi, 7,9 % ruteni (înrudiți cu ucrainenii), 2,6 % bosniaci musul mani, 6,4
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
oare un proiect încă neexprimat de a-i trata diferit, de a reveni la principiul națiunii unice și indivizibile încredințîndu-i unor "SAMU sociale" la scara întregii Europe? Produsul cel mai notoriu al acestui neo-civism al elogiu-lui eterogenității este totuși doctrina multiculturalismului, acum criticată în Statele-Unite dar reactualizată în Europa. Unul din comentatori, Charles Taylor, o definea ca pe o "politică a recunoștinței", un răspuns al nevoii de demnitate exprimate de grupuri "subalterne", care au resimțit-o ca pe o "necesitate vitală
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu mai este suficientă. Mai curînd ea seamănă a dispreț, pentru că numai recunoașterea absolută a diferențelor, a echivalenței tuturor cu toți, a absenței unei normalități cît de cît ar trebui să conducă relațiile dintre indivizi și dintre grupuri, conform canoanelor multiculturalismului. Privită în înțelesul ei global, această sacralizare a eterogenității care încearcă, la modul ideal, să ofere șanse de viață celor ce erau cetățeni de al doilea rang, sfîrșește de a disocia cadre de existență stat, piață, societate, rețele de solidaritate
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]