1,239 matches
-
Rareș] de la Hârlău iaste fecior lui Ștefan vodă, care iaste făcut din muiarea unui târgoveț den Hârlău, ce l-au chemat Rareș”; „întru aceste vremi, împăratul Suliiman, după moartea lui Ianoș care rămăsese tânăr, cu mumă-sa Ezavela crăiasa”; „că mumă-sa” - zice cronicarul, țesând despre doamna lui Mihai Viteazul, „den auz unul de la altul așa dovedim”, o veritabilă legendă a „văduvei nurlii” - au fost de la oraș de la Floci; care, fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
i-au dat un inel și 100 de galbeni de aur și au zis fameii, de va face fecior, viind în vârstă, să-l trimită la el, unde-l va găsi și după inel îl va cunoaște că-i estefecior”; „mumă-sa l-au trimis [pe Radu Mihnea] la S-ta Gora, la mănăstirea Iverilor și de acolo călugării l-au trimis la Veneția și fiind isteț la minte, s-au dus la Padova și au învățat carte din destul...”; „și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
S-ta Gora, la mănăstirea Iverilor și de acolo călugării l-au trimis la Veneția și fiind isteț la minte, s-au dus la Padova și au învățat carte din destul...”; „și s-au dus [Alexandru Coconul] la țarigrad cu mumă-sa...”;), de soacre, câteodată („dar Dabijoae, soacra Ducăi Vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi [Cantacuzinii] și i-au slobozit” - Cronica Bălenilor). Cronicarii și-au ales cu multă parcimonie figurile de prim plan: femei care s-au impus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bunătăți și odoare scumpe a făcut și le-au împărțit pe la Sfetagora și prin alte părți”), ori prin prețuirea arătată șlefuirii cărturărești („iar un copil mai mic, anume Radul [care și domn mai pe urmă au fost], l-au ascuns mumă-sa [soția lui Mihnea Turcitul] și l-au trimis la S-ta Gora, la mănăstirea Iverilor și de acolo călugării l-au trimis la Veneția și au învățat carte grecească și latinească...”); femei care au dominat viața politică a țării
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
deci au lepădat hainele acelea și au luat rumânești”. Altfel, ținte ale unor proiecte matrimoniale, adesea ambițioase („Bogdan vodă den Moldova cerând de multe ori de la craiul leșesc să-i dea pe Elisafta soru-sa, să-i fie doamnă și nevrând muma featei și fata, pentru că au zis că este grozav și orb de un ochiu...”; „că și el [Bogdan al IV-lea Lăpușneanu] vrea să ia fată de leah mare, pentru care pricină zic că mai mult de aceasta l-au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a „înfrățirii” (vezi și mai jos în această carte) -, să-l stăpânească feciorii noștri, Drăghici, Șerban, Costandin, Mihai, Mateiu și Iordache; ei toți să fie frați pre moșii și pre țigani, atât pre ale mele moșteniri, cât și pre ale mumei lor...” O îndelungată conviețuire (ca în cazul prezentat mai sus) ori un devotament de condiție excepțională arătat de soție („că și la bine și la rău cu densa mi-am rădicat toate nevoili și la vréme de boală și de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
va lua al doilea bărbat și va hi având copii cu bărbatul de întâi, au feate, au coconi, și se va întâmpla să moară vreunul de într-înșii, atunce partea lui să împarte tuturor fraților lui și ia și acea mumă a lor parte atâta cum ar lua un copil al ei, frații celui mort [...]. Glava 264: Pentru muiarea carea va rămânea văduo și nu se va mărita; ce va lua de în bucatele bărbatului ei? [...] Cării mueri va muri bărbatul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iată până astăz sântu 38 de ani de cându ne-am împreunat și am trăit aicea viiață trecătoare” -, „feciorii” (Drăghici, Șerban, Constantin, Mihai, Matei, Iordache) urmând să intre în posesia bunurilor („atât pre ale mele moșteniri, cât și pre ale mumei lor”), „înfrățiți” („să fie frați pre moșii și pre țigani”) abia după moartea mamei lor. „Femeile mâhnite”, văduve pretinse ori legitime - o lume deloc monotonă „Văduvele” ascunse Li se întâmpla deseori Voievozilor (sau viitorilor voievozi) să presare prin țară „roade
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
atotputernic”, construit cu sistemă. Această declarație „participă cu semantica ei inconfundabilă” la alcătuirea picturii de la Hurez, pe care Constantin Brâncoveanu a intitulat-o „Dunga cea mare, bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și depre mumă”. „Depre mună”, Cantacuzinii se întâlnesc cu Brâncovenii o dată cu nunta dintre „Papa postelnic Brâncoveanul fiul Predii vornicul, tatăl lui Costandin Voevod” și „jupânița Stanca” (fiica postelnicului Constantin Cantacuzino), însoțire ce a dat un nou avânt neamului de boieri de țară al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Era această alianță o punte extrem de profitabilă către marea boierime românească, fiindcă Diicu Buicescu era rudă cu Matei Basarab. Vodă, care la un moment dat voia să-l lase chiar moștenitor la domnie, afirma că Diicu îi este rudă „despre mumă” („linia” ducea către Stanca, mama lui Matei din Brâncoveni). Mai precis în stabilirea filiațiilor, sirianul Paul de Alep era de părere că acest boier ambițios, mare spătar al țării Românești între anii 1645 și 1654, sol voievodal în Moldova (a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cum am auzit den bătrâni, au fost om înțelept foarte, și învățat, grecește, letinește, frâncește; carele la Padova au învățat, fiind fugit de frica turcilor. Că, după ce s-au turcit tată-său (au de voie, au de nevoie, Dumnezeu știe), mumă-sa l-au trimis la Sfetagora, la Mănăstirea Iverilor, și de acolo călugării l-au trimis la Veneția; și, fiind isteț la minte, s-au dus la Padova, de au învățat carte den destul (cum s-au zis mai sus
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văduvă) se va arăta a fi în posesia unor puteri suprafirești, care îi îngăduie să smulgă și să care lemne grele, să omoare niște balauri opozanți și să nu se teamă de intențiile criminale ale unei mame ucigașe („Știa că mumă-sa vrea să-i pună capul, dar nu purta mare frică”). Continuă probele la care este supus de mamă (la început în înțelegere cu balaurul) și, după smulgerea lemnelor și uciderea balaurilor, feciorul este trimis după „apă vie și apă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
stereotip) pentru care balada românească arată o vădită predilecție. Mama Voicăi și a celor nouă feciori: Cea maică bătrână, Cu brâul de lână, Cu iia de sârmă, Cu păr de cămilă Cu doi dinți în gură450, mama lui Din Costandin, „muma lui Vâlcan”, mama Kirei, mama lui Corbea („Babă/ Slabă/ Și-n focată,/ Dar la minte înțeleaptă,/ La cuvinte propiată/ Și-n zarafir îmbrăcată”), care îi ducea fiului merinde la temniță 451, „muma strinului” („Cea mumă bătrână/ Lu strinu ești mumă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
doi dinți în gură450, mama lui Din Costandin, „muma lui Vâlcan”, mama Kirei, mama lui Corbea („Babă/ Slabă/ Și-n focată,/ Dar la minte înțeleaptă,/ La cuvinte propiată/ Și-n zarafir îmbrăcată”), care îi ducea fiului merinde la temniță 451, „muma strinului” („Cea mumă bătrână/ Lu strinu ești mumă!”452), mama din Păcurari străin („Și vi-ți întâlni/ O mamă bătrână,/ Cu cârpă de lână,/ Lacrimi lăcrămând,/ Păru-și despletind,/ Noroc blestemând,/ De fiu întrebând...” 453) își împlinesc funcțiile ce derivă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
gură450, mama lui Din Costandin, „muma lui Vâlcan”, mama Kirei, mama lui Corbea („Babă/ Slabă/ Și-n focată,/ Dar la minte înțeleaptă,/ La cuvinte propiată/ Și-n zarafir îmbrăcată”), care îi ducea fiului merinde la temniță 451, „muma strinului” („Cea mumă bătrână/ Lu strinu ești mumă!”452), mama din Păcurari străin („Și vi-ți întâlni/ O mamă bătrână,/ Cu cârpă de lână,/ Lacrimi lăcrămând,/ Păru-și despletind,/ Noroc blestemând,/ De fiu întrebând...” 453) își împlinesc funcțiile ce derivă dintr-o maternitate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
muma lui Vâlcan”, mama Kirei, mama lui Corbea („Babă/ Slabă/ Și-n focată,/ Dar la minte înțeleaptă,/ La cuvinte propiată/ Și-n zarafir îmbrăcată”), care îi ducea fiului merinde la temniță 451, „muma strinului” („Cea mumă bătrână/ Lu strinu ești mumă!”452), mama din Păcurari străin („Și vi-ți întâlni/ O mamă bătrână,/ Cu cârpă de lână,/ Lacrimi lăcrămând,/ Păru-și despletind,/ Noroc blestemând,/ De fiu întrebând...” 453) își împlinesc funcțiile ce derivă dintr-o maternitate acaparantă. (Dar nu numai. Văduva
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
slavă, dar restituind categoric un original grecesc; copiat de popa Grigorie din Măhaci în sbornicul său 514), Sfânta Fecioară îi găsește în Iad, cufundați în râul de foc până la brâu, pe cei „carii n-au ascultat de tată-seu și de mumă-sa, ce-au priimit blestemul părinților, dereptu aceea să muncescu așa”515. Condusă de arhanghelul Mihail 516 („sfântul îndrumător” era un topos obligatoriu al călătoriilor extramundane) și însoțită de patru sute de îngeri, Maica Domnului coboară în profunzimea terifiantă (fără ieșire
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
blestemat”, conchide jupâneasa Calea (pe fete nu le uită; popa Ivul și Radu vor fi cei care le vor constitui zestrea sau, dacă nu, „să fie frați de moșie”) și iscălește diata cu o drastică „formulare a uitării”: „Eu Calea, muma popei Ivului i Radului”526. La fel și-a lăsat fără avere doi fii (avusese patru, dar unul murise) jupâneasa Mușa, proprietara unei moșii în Ungurel. L-a preferat, în diata datată 3 mai 1645, pe Hamza, „căci o au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Văleatul 7019. Fevruarie, miercuri în săptămâna albă, au murit Maria, doamna lui Ștefan Vodă, fata Radului Vodă, îma lui Bogdan Vodă...” (Grigore Ureche). Anonimul Bălenilor, cititor al lui Ureche, înregistrează și el știrea, dar la fel de laconic: „întru aceste vremi și muma lui Bogdan Vodă, doamna lui Ștefan Vodă, fata Radului Vodă, den țara Românească, dentru această lume s-au petrecut”. Lăsând să le scape uneori erori (care erau, poate, ale izvoarelor: „Iar doamna lui Neagoe vodă și Theodosie, fie său” - se spune
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pentru pristăvirea dumneaei jupânésii Stancăi Brâncoveanu-Cantacuzino, maica Mării sale Costandin vodă), pomenește vârsta defunctei văduve a lui Papa Brâncoveanu și, mai ales, evocă pricina stingerii ei din viață: „Tot într-acest an, la fevruarie 10 dni s-au pristăvit și muma Mării sale lui Costandin vodă, jupâneasa Stanca Cantacuzino, de vârstă 62 de ani, pre caré și bătrânéțele ajungându-o, iar mai mult gréle boale, cum zic, s-au pristăvit” 540. Boala a fost cauza - ajunsă până la știința lui Grigore Ureche
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lăsat cu sufletul dumisale, toți cu un glas rugând pre Dumnezeu ca să o odihnească în «corturile drepților, la vécinică împărăție aminț”. în cronica lui Radu Popescu, știrea este redactată cu parcimonie, dar alaiul de îngropăciune se conturează: „într-aceaia vréme și muma lui Costandin vodă, jupâneasa Stanca, au murit și cu cinste i-au făcut pogribaniea în București. Deci ridicând-o de aici într-o carâtă, rânduind boiari, jupânese și slujitori o au dus la mănăstire, la Brâncovéni, de o au îngropat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Suptu această marmură zace țărâna jupânesei Stancăi Cantacuzénii, fata lui jupan Costandin den vechiu și împărătescu rod Cantacuzino, biv vel postelnic, a Doamnii Ilincăi, featii bătrânului Io[an] Șerban Basarab Voevod, jupâneasa lui jupan Papei Brâncoveanului biv vel vornic și mumă blagocestivului Domnu Io[an] Costandin B[râncoveanu] Basarab vod, carea, cu mari blândețe, cu multe milostenii și nespuse bunătăți trăind, și umplând vârsta ei de ani [66], den carii 44 văduvă săracă de soțul ei i-[au] petrecut creștinește, s-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au statul Radul voevod să o piarză. într-acéia Marica văzând așa că va peri, pârât-au pe Stanciul logofăt Cepariul cu un răvaș în taină, de-au zis că sânt la dânsul o mie de galbeni de auru ai doamnei Marghitei, muma lui Gavriil vodă, și alte scule, ca să-și scoață capul ei de la perzare” (D.R.H. B. țara Românească, vol. XXIV, p. 442, doc. nr. 33, datat 20 iulie 1634). 188. Vezi, într-o convingătoare și documentată descriere, Valentin Al. Georgescu, Petre Strihan
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Moise vestitul din Țara Românească, 1883). Publică apoi, în „Contemporanul”, texte populare culese din Muntenia, fără a se supune exigențelor unei metode științifice, ale cărei principii le va susține, însă, în scrierile sale teoretice. Excepție face textul Lacrimile și blestemul mumei sau Călătoria mortului, apărut în „Revista olteană” (1889), la care adaugă o notă despre informator și citează alte variante autohtone și străine ale motivului. Spirit combativ, S. și-a definit opiniile despre folclor în lucrări polemice. În studiul Poeziile populare
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
îndeosebi de Vasile Goldiș, Ioan Russu-Șirianu, Vasile Mangra, Ioan Slavici, Sever Bocu, V. A. Urechia, Iosif Blaga ș.a. Secțiunea literară conține versuri, proză, teatru, critică și istorie literară, literatură populară, articole despre folclor, traduceri. Se publică poezii de D. Bolintineanu (Muma lui Ștefan cel Mare, Moartea lui Mihai Viteazu), V. Alecsandri (Altarul mănăstirii Putna, Dumbrava roșie) și inedite de Mihai Eminescu (numerele 59/1902 și 75/1905), precum și lirica unor scriitori precum George Coșbuc, St. O. Iosif, Al. Vlahuță, Duiliu Zamfirescu
TRIBUNA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290258_a_291587]