709 matches
-
mamei și a copilului. A înființat în 1897 Societatea "Materna", cu scopul de a ocroti copii săraci, iar doi ani mai târziu a organizat prima creșă, la Fabrica de Tutun din București, unde a asigurat și consultații pentru 2000 de muncitoare, în perioada 1885 -1898. A prezentat la "Congresul acțiunilor feministe", ținut la Paris în anul 1900, lucrarea “Munca femeii în România”, alcătuind o statistică a femeilor care au reușit să promoveze intelectual. A fost invitată și la congresele de la Bruxelles
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
ca abordare. Emanciparea acestora urma să se realizeze "firesc" prin transformările economice și sociale ale regimului comunist, strict controlate de partid. Folosită ca important instrument de propagandă și de susținere a cultului personalității, imaginea eroică a femeii sovietice, mamă, soție, muncitoare stahanovistă, eliberată și emancipată prin muncă, precum și soldat pe front în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, rămâne definitorie pentru epoca stalinistă și model de urmat pentru celelalte țări comuniste. Astfel, proiectul politic al Partidului Comunist Român cu privire la statutul femeii a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cuplului (interzicerea avortului, obstrucționarea accesului la mijloace contraceptive, limitarea divorțului). Politica demografică pronatalistă din perioada 1966-1989 a fost fervent susținută și propagată prin intermediul presei scrise și audiovizualului, care prin mesaje și imagini mobilizatoare accentuau rolul multiplu al (super)femeii: mamă, muncitoare, tovarășă de viață, gospodină. Aceste modele de feminitate erau promovate în toată presa vremii și în principal în revista Femeia care, fiind o sursă de informare accesibilă pentru toate categoriile socio-profesionale de femei devine atât un redutabil instrument de propaganda
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
La inițiativa militantelor feministe din cadrul partidului, în august 1919 a luat ființă Jenotdel, sau Departamentul de Femei al Secretariatului Comitetului Central din cadrul Partidului, condus inițial de militanta feministă Inessa Armand, care, în 1914, înființase un ziar pentru femei intitulat Rabotnița (Muncitoarea), încurajându-le să se organizeze în comitete și sindicate ale fabricilor. Deși partidul era împotriva ideii creării unor organizații separate pentru femei, succesul publicației a determinat organizarea la Petrograd, în noiembrie 1917, a Conferinței Femeilor Muncitoare și a Jenotdel 21
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
responsabilitatea pentru munca în gospodărie și pentru creșterea copiilor. Astfel, diviziunea muncii în gospodărie nu a fost niciodată transformată esențialmente de statul socialist. Pe ansamblu, comunismul a generat pentru femei un surplus de sarcini și de imagini nou structurate: mamă, muncitoare, tovarășă de viață, gospodină 2. În ceea ce privește politica statului comunist asupra maternității, în literatura de specialitate sunt sintetizate două modele 3: • modelul femeii luptătoare, parteneră de luptă a bărbatului, model manifestat cu predilecție în intervalul 1948- 1965, perioadă în care maternitatea
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
țării (5/1989, pp. 7) - sunt prezentate realizările din "epoca de aur", numărul de creșe, de gradinițe, școli etc.; este subliniată grija permanentă a statului față de copii și sprijnul acordat familiilor cu mulți copii. D.C., muncitor tipograf, București: Eu, ca muncitoare, ca mamă a mai mulți copii, mă angajez în fața partidului, a secretarului său general, tovarășul Nicolar Ceaușescu, să muncesc cu și mai multă dăruire pentru înflorirea țării mele, să-mi cresc și să-mi educ copiii în așa fel încât
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nostru. Puteți să ne spuneți ce indice de natalitate este prevăzut a se realiza în perioada următoare în țara noastră: A. 15 - 17‰, B. 17 - 19‰, C. 18 - 20‰. Aflăm, din numerele ulterioare ale revistei, că au câștigat premii o muncitoare, o contabilă și o studentă. Concurs (8/1986, p. 12-13) cu tema Copiii, să-i creștem mari și sănătoși, cu dragoste și pricepere. Sunt 12 întrebări - grilă referitoare la creșterea copiilor. Premiile au fost, bineînțeles, judicios împărțite între o muncitoare
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
muncitoare, o contabilă și o studentă. Concurs (8/1986, p. 12-13) cu tema Copiii, să-i creștem mari și sănătoși, cu dragoste și pricepere. Sunt 12 întrebări - grilă referitoare la creșterea copiilor. Premiile au fost, bineînțeles, judicios împărțite între o muncitoare, o ingineră și o excavatoristă. Concurs, 10 întrebări (9/1987, p. 12-13) - "Au sporit fondurile de la buget acordate ca ajutoare mamelor cu mulți copii. Câte mame cu mulți copii beneficiază anual de aceste ajutoare? Variantele de răspuns sunt: A. 555
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cât și pe cea reproductivă. Nu putem nega, însă, aportul statului socialist la emanciparea femeii în perioada postbelică, mai ales în ceea ce privește accesul egal la educație și muncă 16. Discursul mobilizator promovat în timpul regimului comunist, care accentua triplul rol al femeii (muncitoare, soție, mamă) a jucat un rol important în crearea unei pături consistente de femei cu o anumită independență, ceea ce constituie, fără îndoială, un avantaj al României de astăzi 17. În pofida multor aspecte discutabile ale măsurilor întreprinse de regimul comunist și
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
la locul de muncă și au primit distincții sau decorații care le recunoșteau oficial aceste merite. În al doilea rând, regimul comunist și-a asumat meritul de a fi stimulat evoluția acestora de la statutul de persoană needucată la cel de muncitoare fruntașă și alfabetizată. Și nu în ultimul rând, printre sarcinile asumate de candidate se numărau și acțiuni desfășurate în folosul comunității locale. O scrisoare trimisă revistei Săteanca de către alegătorii din comuna Orlat, regiunea Sibiu, conținea o descriere detailată a activităților
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
În 24 ianuarie 1909 Tribuna din Arad, admițând că „după-veacuri de zbuciumări, părinții patriei prevăzuseră, În sfârșit, că Unirea poate să fie pârghia de Înălțare a neamului românesc”. Întregirea țării e dorința comună a tuturor cetățenilor, dezvăluia În 1910 România muncitoare. Această dorință angaja toate spiritele. Ea se manifesta În toate direcțiile, În cultură, În viața publică a țării, ca dorința comună a unui popor rechemat la viață. Argumentele În favoarea ei vin din tot atâtea direcții În pragul noului secol
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
li se interzică fiilor burgheziei să mai scrie etc. Când în capul unui biet semidoct intră legitatea dictaturii proletariatului și ideea represiunii, prin organe de stat, se produc astfel de ravagii grotești. Și azi poetul P.S.M. plânge și deplânge: Clasa muncitoare a pierdut puterea. Decepție, mare decepție, într-adevăr... O idee simplistă a rămas totuși ireversibil înfiptă într-o conștiință primară, de unde nu mai poate fi scoasă nici cu buldozerul. Un caz destul de general, de altfel. 4. Mult mai complicată, mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
nt�mplase, ci proiecteaz? un ansamblu de reforme care urmau s? se bazeze pe re?eaua societ??ilor savante: Uniunile p?cii sociale. Era vorba s? se pun? �n lumin?, prin observa?ie, starea material? ?i moral? a populă?iei muncitoare, cu perspectiva unei reforme sociale f?r? interven?ia statului. Dup? un demaraj destul de lent, Uniunile au luat av�nt, ajung�nd �n 1884 s? conteze pe trei mii de aderen?i. Ace?tia s�nt �n majoritate recrută?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui John Rex (1961; Rex ?i Moore, 1967) asupra conflictelor sociale, ale lui Thomas B. Bottomore (1964) asupra elitelor, ale lui W.G. Runciman (1966) asupra percep?iei inegalit??ilor, ale echipei animate de John H. Goldthorpe (1968-1969) asupra clasei muncitoare, sau ale lui Basil Bernstein (1971) �n sociolingvistic?. Referin?a la Weber (tradus �nc? �n 1947) ?i mai ales la Marx orienteaz? reflexiile teoretice. Corelativ, Parsons ?i func?ionalismul fac obiectul criticilor care, la sf�r?ițul anilor ?aizeci, vor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
vremuri nefaste pentru economia capitalistă (prin "relaxarea" definițională a articolului despre exproprierea pentru cauză de utilitate publică). Noua lege fundamentală renunță la calificativul de "stat național", reținând doar caracteristicile de "unitar, independent și suveran", prefațate de eticheta de "popular". Clasa muncitoare este declarată conducătoarea luptei contra fascismului, reacțiunii și imperialismului, în urma căreia a rezultat noua ordine de stat. Mijloacele de producție sunt considerate proprietate a statului, ca bunuri ale întregului popor, urmând ca toate acele proprietăți care nu au ajuns încă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de la orașe și sate, suveran, independent și unitar. Teritoriul său este inalienabil și indivizibil". Nu se mai vorbește despre marele eliberator care ar fi făcut posibilă existența noastră ca stat. Nu se mai insistă pe spiritul conflictual care opunea clasa muncitoare celorlalte categorii sociale, ci se arată că toate împreună construiesc socialismul, creând condițiile trecerii la comunism. Al treilea articol pune punct definirii statului român: "... forța politică conducătoare a întregii societăți este Partidul Comunist Român". După ce primele trei articole rezolvă fondul
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
organism care avea dreptul de a depune candidaturi pentru Marea Adunare Națională; în art. 26, PCR "îndeplinește rolul conducător în toate domeniile construcției socialiste" iar în art. 27, PCR este legătura organizată dintre organizațiile de masă și obștești și clasa muncitoare. 20 Constituția RSR, Art. 68: "Consiliul de Stat își desfășoară activitatea potrivit principiului conducerii colective", p. 18; Art. 81: "Consiliul de Miniștri își desfășoară activitatea potrivit principiului conducerii colective", p. 22. 21 Johnson, op. cit., pp. 85-86. 22 Constituția RSR, Art.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
începînd din anii 1880, este departe de a fi terminată și rămîne tributară capitalului străin. Apoi, nu a avut timp să creeze o burghezie la fel de numeroasă și de bogată ca cea din țările Europei Occidentale în ajunul Revoluției franceze. Clasa muncitoare este și ea puțin numeroasă nu mai mult de 3 milioane de muncitori dintre care mulți sînt foști țărani proaspăt transferați din mediul lor de origine dar din cauza estremei concentrări a tinerei industrii rusești, aceasta este grupată în cîteva orașe
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și manifestațiile naționale și revoluționare din Transilvania, îndreptate împotriva dominației feudalilor maghiari, orientaseră deja masele rurale către acțiunea politică, în Europa slab industrializată care se întinde de la Marea Baltică la Balcani clasa revoluționară pare să fie mai mult țărănimea decît cea muncitoare. Arhaice, orientate spre un trecut mitizat, aceste mișcări capătă uneori accente care anunță prima fază a fascismului. Astfel, ideologia egalitară a unui Stambulijski în Bulgaria, stigmatizează "orașele parazite" cu avocații lor, negustorii de grîne, exploatatori ai țăranilor și cu reprezentanții
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
pierde o parte din cadrele sale administrative, politice și militare și aceasta în momentul în care se conturează clar amenințarea războiului. Occidentalilor le va trebui mult timp pînă să realizeze dimensiunile "derivei" provocate de ceea ce pentru mulți europeni aparținînd clasei muncitoare, mediilor intelectuale și tineretului burghez a însemnat "lumina strălucitoare" apărută în Estul continentului. După începuturi dificile, consecință a condițiilor în care s-au produs sciziunile din 1920-1921 și "bolșevizarea" secțiunilor Internaționalei a III-a, în Europa anilor treizeci, comunismul la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
o viziune a libertății și fericirii care pot oferi o perspectivă critică asupra lipsei de libertate și a nefericirii existente în societate. Deși discutabil ca text reacționar, The Deer Hunter (Vînătorul de cerbi) conține imagini utopice ale comunității, ale clasei muncitoare, ale solidarității etnice, ale prieteniei între oameni, care oferă o perspectivă critică asupra fragmentării, alienării și a pierderii sensului de comunitate în viața cotidiană a capitalismului contemporan. Imaginile utopice ale extazului produs de droguri și ale nebuniilor făcute în timpul beției
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
iubitul ei (Alan Bates), a cărui cerere de a-l însoți în statul New Hampshire o respinsese anterior pentru a se putea dedica propriei cariere. În momentul în care Erika traversează strada, trei femei de culoare și latino-americane, aparținînd clasei muncitoare, se opresc să o privească, iar cadrul se oprește asupra chipurilor lor, subminînd oarecum afirmarea ideologică liberal-feministă a filmului, arătînd că majoritatea femeilor nu-și pot permite luxul unor asemenea alegeri, care sînt privilegiul femeilor din straturile superioare ale societății
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
remarcat un val de filme populare ce aveau ca temă viața clasei muncitoare (Kellner și Ryan, 1988), în anii '80 acest gen de filme a fost extrem de rar, peliculele concentrîndu-se mai degrabă asupra indivizilor și familiilor aparținînd claselor superioare. Clasa muncitoare era prezentată ca o amenințare la adresa modului de viață al clasei de mijloc și, după cum voi încerca să dovedesc în cele ce urmează, era adesea prezentată într-o manieră negativă în genuri cinematografice precum filmul de groază. O privire generală
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dorește s-o trimită pe Carol Anne în lumea spiritelor pentru a-și folosi astfel puterea și a-și recăpăta controlul asupra grupului său de credincioși. Din acest punct de vedere, Kane personifică sistemul patriarhal irațional și autoritar caracteristic clasei muncitoare, pe care Steve Freeling trebuie să-l înfrîngă pentru a deveni un bun tată și soț burghez. Din perspectivă alegorică, toate aceste experiențe în care sînt implicate spiritele morților sînt predeterminate, concentrîndu-se asupra mîniei celor morți, cauzată de pîngărirea cimitirului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dimensiunea spirituală în care se află, dar și de spiritele celor din cimitirul asupra căruia se află locuința familiei Freeling. Cele două filme Poltergeist prezintă, așadar, în mod alegoric, teama că utopia burgheză va fi distrusă de monștrii aparținînd clasei muncitoare sau altor rase. Spiritele apar iarăși ca să bîntuie familia Freeling și, din nou, femeile sînt cele care intră în legătură cu lumea spiritelor. În film apare bunica (interpretată de Geraldine Fitzgerald), în casa căreia locuiește acum familia Freeling și care are capacități
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]