5,403 matches
-
a tovarășilor mei de construcție culturală scriitorii, vârstnici și tineri, și aștept o îndreptare a sănătății mele spre a lua parte cât mai curând împreună cu voi toți, ca un simplu muncitor devotat și disciplinat, sub flamurile larg desfășurate ale Partidului Muncitoresc Român și patriei noastre la ridicarea înaltului turn al umanismului socialist român.8 Cu o caldă și tovărășească strângere de mână, G. Călinescu * Sinaia, 10 august 1964 Iubite Beniuc, Este adevărat ce spui că am scris într-o completă dezinteresare
Noi contribuții la biografia lui G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4628_a_5953]
-
Călugărească, ce în curând, grație eforturilor sale, atent focalizate, se va numi Biblioteca „Mircea Iorgulescu“; d-sa a adunat un impresionant material documentar privitor la itinerariul creator al acestui distins cărturar din perimetrul prahovean. * Intitulat Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești 1880-1890. Reviste literare. Formarea conceptului de literatură socialistă, volumul dezvăluie încă din titlu tentativa de epuizare a unei epoci literare, deși mobilul declarat al autorului este refacerea climatului în care, la finele secolului trecut, are loc formarea și ampla dezbatere
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
1, jos; Aurel Sasu - Dicționarul biografic al literaturii române. A-L. [Volumul 1]. Editura Paralela 45, [2006], p. 781, col. 2, sus. [Mircea Iorgulescu, fișă de istorie literară elaborată de Marian Papahagi]. 3. Ion Vitner - Literatura în publicațiile socialiste și muncitorești (1880-1900) Reviste literare Formarea conceptului de literatură socialistă în „Revista nouă”, [1], nr. 1, decembrie 1966, p. 5, col. 4.
Însemnări despre debutul lui Mircea Iorgulescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4586_a_5911]
-
nu în calitate de clasă muncitoare, nu există niciun fel de liant ideologic cum își dorea Partidul, ci ca un grup de oameni vii. Nu doar retrospectiva, ci și reîntâlnirea la o șuetă, unde Emilia nutrește proiectul utopic al reînvierii micii familii muncitorești într-o întreprindere capitalistă, evocă aceeași atmosferă de familiaritate caldă, de bonomie. Este ceea ce s-a salvat din comunism, în contra lui, sugerează Stere Gulea, umanitatea acestor oameni simpli. Cu totul altceva aveam în masa amorfă de muncitori din ultimele scene
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
în modesta locuință din cartierul Floreasca, atribuită lor de Stat după ce același Stat îi deposedase de tot ce avuseseră. După ce că stăteau la comun, ei se restrânseseră și mai mult ca să ne facă loc, până când avea să fie gata apartamentul nostru "muncitoresc", tot comun desigur, de pe strada Victor Manu, cel de care v-am vorbit deja cu atâta nostalgie și unde aveam să cunosc primele înfiorări ale pasiunii adolescentine. Apartamentul unchiului Paul și al lui tante Zoe, unde ne pripășiserăm și noi
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
pentru interesul scriitorului Augustin Buzura pentru lumea din adâncuri? A.B. : A avut mare importanță și trecutul tatei, dar mai ales faptul că am locuit foarte mult în Baia Mare. Baia Mare este un oraș... sau era, în special atunci, un oraș muncitoresc mineresc. Pe urmă, soarta a vrut, după aventura filosofică din București, să lucrez în mină, la rândul meu la mina ,Petre Gheorghe" din Baia Mare. La început am fost educator, la un cămin de elevi-mineri unde învățau meseria mineritului sau meseriile
"Am refuzat politica de partid în favoarea proiectelor mele literare" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11055_a_12380]
-
32 Immanuel Kant, Tratat de pedagogie, traducere de C.V. Butureanu și C. Rădulescu-Motru, Editura "Agora" S. R. L., Iași, 1992, p. 20. 33 Marx, Engels, Ideologia germană, p. 204. 34 Karl Marx, Friedrich Engels, Opere Alese, vol. I, traducere colectivă, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1949, pp. 371-372. 35 Marx, Capitalul, vol. I, p. 54. 36 Marx, Contribuții la critică economiei politice, pp. 226-227. 37 Marx, Engels, Opere Alese, vol. ÎI, p. 392. 38 Hegel, Filozofia spiritului, pp. 275-276; vezi și Vasile Musca
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
în persoana diferiților lui profeți, traducere colectivă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1956. MARX, Karl; ENGELS, Friedrich, Manifestul Partidului Comunist, traducere nespecificată, Editura Nemira, București, 2006. MARX, Karl; ENGELS, Friedrich, Opere Alese, vol. I, traducere colectivă, Editura Partidului Muncitoresc Român, București, 1949. MARX, Karl; ENGELS, Friedrich, Opere Alese, vol. ÎI, traducere colectivă, Editura de Stat pentru Literatură Politică, București, 1955. MUSCA, Vasile, (ed.), (ed.), D. D. Roșca și Hegel, Editura Viitorul Românesc, București, 1995. PINKARD, Terry, Hegel. A biography
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
încotro te îndrepți!" În timpul ăsta, traiul de provincie își vede de-ale lui, cu codoșlîcuri și plictiseli ucigătoare, odihnă, odihnă, odihnă... și amănunte care nu se (mai) leagă, asemeni energiilor arse fără rost de Octavian, din ce în ce mai puțin student, în ,combinații" muncitorești. Sub pielea asta solzoasă care se strînge pe grumajii tinereților irosite mai rămîn întîmplări limpezi, din tîrgul de-altă dată, tablouri de epocă recondiționate artistic. Numai ele, fără să socotim firimiturile de biografii, dialogurile, intermezzo-urile lirice scrise cu duioșia
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
menține stăpânirea, au determinat programatic pauperizarea societății. Orice lucru care într-o societate normală se dobândește firesc devenea un privilegiu de care se bucurau numai aleșii partidului. Comunismul a distrus fizic elitele societății, atât elitele politice, cât și cele intelectuale, muncitorești și țărănești. Acțiunea de distrugere a fost singurul caz în care partidul a procedat "democratic", căci a acționat fără să facă deosebiri sociale sau etnice: au fost aruncați în lagăre de exterminare români, evrei, germani, maghiari etc. Chiar și comuniștii
Argumente pentru condamnarea comunismului by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10654_a_11979]
-
neputința de a încerca sentimentul superior al fidelității sau sentimentul dramatic al infidelității". Marin Preda îi reproșează lui G. Călinescu că are o? "poziție necritică față de eroul său", suferind de superficialitate în dragoste. Apreciază că, deși schematic în prezentarea "mediului muncitoresc", "scriitorul este în acest roman într-un incontestabil progres ideologic în ceea ce privește problematica raporturilor intelectualității cu societatea, totuși insuficient de detașat și clar față de tribulațiile eroului său". E vădit că lui Marin Preda nu-i plac nici viziunea romancierului G. Călinescu
Moromete și Ioanide by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10683_a_12008]
-
dimineața zilei de 14 iunie au fost aduse în Capitala grupuri de mineri. Președintele emanat i-a întâmpinat cu o satisfacție nedisimulata, dându-le următoarele indicații: “Dragi mineri, mă adresez Dvs., de astă dată multumindu-va pentru răspunsul de solidaritate muncitoreasca pe care și de astă dată l-ați dat la chemarea noastră. Mulțumesc de asemeni tuturor celorlalte delegații din județe care au venit și s-au adăugat acestei forțe solidare a muncitorimii române. Delegația de mineri în frunte cu Dl.
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
and of other intermediary organisms placed between party and state. How and why it failed are the main questions adressed here. Keywords: party, state, citizens, communists, bureaucracy. Introducere: poziția subiecților politici în cadrul tensiunilor între partid și stat Pentru dezvoltarea mișcării muncitorești occidentale, sindicatele au avut o semnificație aparte. Oferind posibilitatea legală de organizare și de a opune rezistență managementului, posibilitate materializata după secole întregi de exploatare arbitrară, sindicatele au devenit în scurt timp parte a civilizației occidentale înseși, în ciuda presiunilor exterioare
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
păreri politice; în această privință, ca și în problema atitudinii față de religie, sindicatele trebuie să fie organizații fără partid. Într-un stat proletar nu trebuie să se ceară membrilor de sindicat decât să înțeleagă disciplină tovărășeasca și necesitatea unirii forțelor muncitorești în vederea apărării intereselor oamenilor muncii și a sprijinirii puterii de stat a oamenilor muncii"5; sindicaliștii trebuie să fie deci simpli executanți ai dispozițiilor de partid. În caz contrar, există riscul unei nedorite confuzii între partid și sindicate, fapt care
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
lor, de la bază și până la vârf, trebuie creat și verificat în practică, pe baza experienței unui lung șir de ani, un întreg sistem format din tovarăși de răspundere - recrutați, neapărat, nu numai dintre comuniști - care trebuie să trăiască în mijlocul vieții muncitorești, să o cunoască sub toate aspectele, să știe să stabilească fără greș, în orice chestiune și în orice moment, care este starea de spirit a masei, care sunt adevăratele ei năzuințe, nevoi, gânduri, să știe să stabilească, fără umbră de
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
este primejdia de a se rupe de mase, primejdia că avangardă s-o ia prea mult înainte fără "a fi îndreptat linia frontului", fără a păstra o legatura trainica cu întreaga armata a muncii, adică cu imensă majoritate a masei muncitorești și țărănești. Așa cum cea mai bună fabrică înzestrata cu un motor excelent și cu mașini de prim rang nu functioneaza dacă mecanismul de transmisie de la motor la mașini este defectat, tot așa de inevitabilă va fi catastrofă construcției noastre socialiste
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
înainte de a fi supuse spre legiferare". Dar, în același timp, Consiliul era "în organ de decizie, adoptând hotărâri obligatorii pentru toate organele statului și unitățile socialiste cu sarcini în domeniile sale de activitate"24. Urmează apoi Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale (1977), care "perfecționarea conducerii planificate a dezvoltării economico-sociale, ridicarea pe o treaptă calitativ-superioară a fundamentării și elaborării opțiunilor cu caracter strategic privind evoluția țării, îmbinarea cât mai organiza a planurilor cincinale cu prognozele pe termen
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
actuala", I.D., Q-336, V.R, 12 iulie, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives, 1974, p. 5. 18 Rolul și atribuțiile, p. 84. 19 Ibidem, p. 37. 20 Ibidem, p. 40. 21 Dragoș Iliescu, Statul în Sistemul Democrației Muncitorești Revoluționare, Editura Politică, București, 1988, p. 44. 22 Ibidem, p. 47. 23 Ibidem, pp. 47-48. 24 Ibidem, p. 49. 25 Ibidem, pp. 45-51. 26 Ibidem, pp. 43-44. 27 Congresul al II-lea al Fontului Democrației și Unității Socialiste, Editura Politică
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
COPILAȘ, Emanuel, Națiunea socialistă. Politică identității în Epoca de Aur, Editura Polirom, Iași, 2015. Din neajunsurile comerțului exterior român", I.D. Q-107 R, 17 ianuarie, raport confidențial al Radio Europa Liberă, Open Society Archives, 1972. ILIESCU, Dragoș, Statul în Sistemul Democrației Muncitorești Revoluționare, Editura Politică, București, 1988. LENIN, V.I., Despre construcția de partid, traducere colectivă, București, Editura Politică, 1961. MAREȘ, Dumitru, CRĂCIUNESCU Victor, Înnoirea produselor și îmbunătățirea calității acestora - obiective centrale ale activității întreprinderilor industriale, București, Editura Politică, 1977. NICOLESCU, Gheorghe, Controlul
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
primise vestea că n-o să mai aibă loc de muncă, la mulți ani după revoluție, a fost și cea dintâia în care a trecut pragul unei cârciumi de șantier. La plecarea spre casă, după program, a intrat glonț în bufetul muncitoresc din apropierea carierei, botezat de mineri - lesne de priceput de ce - “La pufoaica-ngăurită”. Tot atunci era pentru prima oară când se îmbăta... A băut ca să-și înece amarul până s-a făcut criță. Când să se închidă localul și-au dat să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ultima vreme și la generațiile mai noi, ea a înlocuit forma și construcția precedentă cu același sens - (pe) de-a moaca. Aceasta din urmă circulă de cel puțin o jumătate de secol; o descoperim în literatură, de la proza cu tematică muncitorească a anilor '50 și pînă la optzeciști: ,Bani? - ți-i dau eu, n-avea frică. Nu mi-o dai pe de-a moaca" (Nicuță Tănase, 1957); , Poți să plătești...? întreabă mecanicul. Doar nu crezi că-i de-a moaca" ( G.
Moca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11053_a_12378]
-
fascista. 6) cucerirea puterii politice din partea mișcării fasciste nu ar fi putut avea loc fără un sprijin financiar și logistic din partea unor sectoare principale ale clasei conducătoare. 7) un stat organizat pe principiile legalității parlamentare care ar fi permis mișcării muncitorești să-și facă auzite propriile idealuri nu ar fi avut o bază socială care să-i permită să aibă o politică imperialista. Era nevoie ca toate resursele interne, economice, politice, militare și psihologice să fie concentrate în mână statului, iar
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
gustă din ordin!". Mai departe, urmează, arătînd că spectatorul e-un tip anume de om, și că, artisticește vorbind, publicul este, mai jos de un punct, ineducabil: Conștiința spectacolului artistic e inexistentă pentru cea mai mare parte a păturii noastre muncitorești. Cîrciuma, în cazuri fericite, îi oferă - odată cu otrava alcoolului - divertismentul tragic al cupletului cîntat întristător de comic de un slăbănog care: ziua e bărbier la Obor iar seara artist într'o cîrciumă de pe șoseaua Măgurele. Pe de altă parte, cinematograful
Scrieri libere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10209_a_11534]
-
Doar în comunism „omul muncii” era chemat să judece opera scriitorului, a pictorului, a muzicianului în funcție de încărcătura ideologică. Au fost cazuri în care muncitorii înfierau cu mînie proletară cărți, opere, autori. Îmi vin în minte acum execuțiile publice, în medii muncitorești, uzine și șantiere, a romanului Bunavestire, a lui Nicolae Breban sau Viața pe un peron a lui Octavian Paler. Cine sînt activiștii și securiștii de atunci, cei care înscenau acele adunări? Sînt mari capitaliști români de azi, patroni de trusturi
„Cazul” Mircea Cărtărescu by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/4003_a_5328]
-
După- amiezele din copilărie în care eram dus la frizer,/cu soarele rotund și alb/poleind străduțele-ntortocheate,/ reflectîndu-se în oglinzile/mașinilor urcate pe trotuare într-o rînă,/soarele ce făcea suportabile pînă și fațadele/ blocurilor de la marginea acestui cartier muncitoresc o/portocală ascunsă sub un prosop alb ca laptele este/emoția aceasta pe care o resimt de fiecare dată/cînd intuiesc pe piele mirosul de loțiune ieftină/ciudata familiaritate a saloanelor/scăldate în lumină sintetică”. Asemenea poeme de notație (implozivul
Damnarea glossy by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3074_a_4399]