1,285 matches
-
și jumătate, în timp ce în Germania puterea imperială începe să se descompună. Orașele imperiale și nobilimea Imperiului dobîndesc privilegii care fac din ele adevărate entități autonome, putînd încheia între ele ligi și acorduri de pace. Un astfel de exemplu îl reprezintă muntenii celor trei cantoane, Uri, Schwyz și Unterwalden, care, în 1291, se unesc pentru a impune Habs-burgilor recunoașterea tribunalelor lor locale, preludiu la ceea ce va deveni mai tîrziu Confederația elvețiană. La periferia Occidentului creștin Începînd cu secolul al XI-lea, încadrarea
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură" (Cantacuzino, 1984, p. 50). Până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin lucrările de mare calibru intelectual elaborate de Dimitrie Cantemir, ideea romanității originare și a unității etnice a moldovenilor, muntenilor și ardelenilor pare să se fi impus în rândul puținilor cărturari preocupați de asemenea afaceri ezoterice cu idei istorice. Ar fi mai mult decât hazardat să extrapolăm identitatea etnică articulată în conștiința cărturarilor la nivelul maselor de iobagi analfabeți și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează tabloul cererilor cu caracter social-democratic. Fără să conțină asemenea revendicări unioniste, Proclamația de la Islaz, documentul-program al pașoptiștilor munteni, lansa o nouă concepție despre națiune, în care etnicitatea constituia singurul criteriu de apartenență (Hitchins, 1998, p. 296). În Transilvania, acțiunile revoluționarilor români au fost precipitate de decizia Dietei de la Cluj de a vota unirea cu Ungaria. Revoluționarii români nu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
scrie Hronica românilor în care sunt împletite, în jurul aceluiași liniament cronologic, fapte și evenimente ale tuturor românilor, fără ca acestea să fie defalcate pe provincii, cum stipula cutuma cronicărească. Însă primul care a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și moldoveni într-o singură desfășurare istorică a fost Samuil Micu, în lucrarea sa rămasă nepublicată din 1805, Istoria și lucrurile și întâmplările românilor. Într-un pasaj encomiastic închinat întru slava lui Traian, de pildă, Micu afirmă că " Acesta au
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Nistru, și la Marea Neagră (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Dacii, locuitorii acestui stat măreț, erau "foarte curajoși", bravi, drepți, sobrii, viguroși, și "foarte independenți". "Ei preferau moartea unei dominații străine", fiind din acest punct de vedere "foarte diferiți de Moldovenii și Muntenii din vremurile moderne" (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu reprezintă punctul de cotitură de la luminismul Școlii Ardelene înspre romantismul paradigmei pașoptiste, în acest moment (1837) concepția lui Kogălniceanu continuă să împărtășească o serie de note comune cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de Florian Aaron, potrivit căreia dihonia internă, luptele intestine pentru putere și intrigile boierești sunt responsabile pentru fărâmițarea politică a neamului românesc, Kogălniceanu găsește răspunsul pentru starea nefericită a românilor în neunirea acestora: "strămoșii noștri au vroit să fim Ardeleni, Munteni, Bănățeni, Moldoveni, și nu Români; rareori au vroit să se privească între dânșii ca o singură și aceeași nație; în neunirea lor, dar, trebue să vedem isvorul tutulor nenorocirilor trecute, a căror urme, încă până astăzi, sunt vii pe pământul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru tot d-auna despărțite de celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români", iar muntenii sunt desemnați prin termenul "Munteno-Români" (Albineț, 1845, pp. IV, XII). Pentru românii ardeleni nu este folosit o denumire echivalentă, însă întreaga "ginte a Românilor" (în care sunt, desigur, incluși și aceștia) este denominată ca "Daco-Românii" (Albineț, 1845, p. VII). Prin
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Înrâurirea Osmană, din pricina neunirei între sine se întemeiază asupra lor" (Albineț, 1845, p. XXVII). Mai mult, într-un alt exemplu de "anacronism psihologic" sau de "naționalism retrospectiv", Albineț îi atribuie lui Ștefan cel Mare intenții unificatoare. Ideologia națională, pe care munteanul Bălcescu o va împinge în trecut până la Mircea cel Bătrân, este proiectată de către profesorul ieșean până la Ștefan ce Mare: "Planul său cel favorit de a uni sub domnia lui toată România, îl făcu de a căuta pretecsturi, sub care se
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
oamenilor. În cuvintele ei se aude (sic!) parcă vuietul luptelor, foșnetul pădurilor, murmurul izvoarelor, legănarea holdelor, cîntecul mamei la leagănul copiilor" (Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Daicoviciu et al., 1992, p. 18). O altă expresie a unității totale românești este unificarea identitară a românilor transilvăneni, munteni și moldoveni prin românizarea acestora. Această românizare identitară presupune impunerea identității și categoriei de "români" peste cele de români "moldoveni", "munteni" și "ardeleni" care cu siguranță aveau o proeminență net superioară în mințile acestora decât supra-categoria de "român" (aceasta din urmă prevalând în fața identificărilor regionale doar în cursul secolului al XIX-lea în categoria cărturarilor și pe parcursul celui de-al XX
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
28. Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și moldovenilor de românitatea care îi unește (p. 40). Teza șochează prin claritatea formulării: "în prima jumătate a secolului al XIX-lea, intelectualii romantici vor "inventa" națiunea română modernă, adică vor scrie o istorie a acesteia, foarte înfrumusețată, care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost semnat de cele 7 state garante (Marea Britanie, Austria, Franța, Prusia, Rusia, Regatul Sardiniei și Imperiul Otoman), a hotărât ca statutul definitiv al Principatelor să nu fie stabilit prin Tratatul de pace, ci doar să se consulte dorința moldovenilor și muntenilor în problema Unirii. Rezolvarea acestei chestiuni esențiale pentru viitorul Țărilor Române a fost astfel lăsat în suspensie, considerând Moldova și Țara Românească ca parte integrantă a Imperiului Otoman; în memoriul adresat Congresului de Pace de la Paris, domnul Moldovei Grigore A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
iarăși am dat svinei mănăstiri a răpăosatului Barnovschie vodă de aicea, de târgu de Iași, unde iaste hramul Svintei și Precuratei Maicei Domnului...28 de oameni vecini, ce-au fost din sateli mănăstirei din Toporăuți și din Sipote și din Munteni, cari i-au strânsu și i-au așăzat la ținutul Vasluiului, la sat la Dobărceni, pre ocina mănăstirei.” - Din câte îmi dau seama, mărite Spirit,să trăiești pe moșia unei mănăstiri nu era o fericire pe acele vremi. Și asta
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
lui Alexandru Ioan Cuza, bârlădean, dar care prin voința de-a învăța, de-a avea o cultură foarte înaltă, a ajuns până la gradul de colonel, ca apoi împreună cu alți mari învățați, precum Vasile Alecsandri, la moldoveni sau N. Bălcescu la munteni, să realizeze prima unire a românilor. Ales domnitor al Moldovei, iar apoi și al Munteniei, la 24 ianuarie 1859 a realizat unirea celor două țări, ducând spre crearea unui stat unitar cu efecte îmbucurătoare pentru viața țăranilor, făcându-se prima
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
țară” întreagă, întemeiatorul teatrului de revistă la noi, când a funcționat în această localitate ca învățător. Iată un crâmpei din ceea ce a însemnat ajutorarea lui Constantin Tănase de către prietenul său Ion Adam, cu ascendență fie la Vaslui, fie în satul Munteni de Sus, care i-a propus să-i devină suplinitor la catedra de învățător: „Adam, văzăndu-mă abătut, mi-a spus: „Măi Costică, mergi cu mine la revizorat și fac eu să te numească învățător.” și astfel am ajuns învățător la
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
putea spune, cu deosebită dăruire. Deși cunosc foarte mulți moldoveni deosebit de înflăcărați, harnici, buni camarazi, cu dăruire deplină pentru țară, parcă ar fi ostașii lui Ștefan la Vaslui, fiii Vrâncioaiei sau dorobanții la Plevna. Nu sunt mai prejos nici ardelenii, muntenii sau oltenii. Dacă în aviație, eroul războiului a fost Horia Agarici, în marină s-a remarcat Constantin Bibi Costăchescu, un excepțional comandant de submarin, cel care a scufundat „Uraleț-ul”. În prima parte a campanii din est,- pe 26 iunie 1941
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
12 iulie 2002, ora 11... 57. Grinuț Cine e Grinuț? E prietenul meu bucureștean. Nu e negru ca mine, ci un tigrișor cenușiu. Nu e zdravăn ca mine - un moldovean - ci, respectând chiar feleșagul vostru, e „gracil“, ca mai toți muntenii. Se vede treaba că pisicile de București au alte gusturi decât acelea de la Iași, de vreme ce, chiar și așa, Grinuț nu dă pe acasă câte trei zile la rând. Ca și mine de altfel. Acasă? Păi, Într’o zi geroasă de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
măsura apropierii de centru. Să vă dezvălui și cauza preferinței prietenului Nicu pentru apa minerală: Ori de unde ar fi luată, ea e o singularitate, având același biocâmp, care astfel poate ajunge și pe placul moldoveanului, și al ardeleanului, și al munteanului, adunându-i laolaltă; pare-mi-se că prietenul Nicu nu prididește să promoveze acest lucru. Tot despre memorie fiind vorba, eu, picătura de apă, nu uit pe nimeni dintre cei Întâlniți pe unde am hălăduit: factori fizici chiar, precum vreo
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fost gradată. Vechile și micile seniorii care protejau o producție locală, chiar neperformantă dar adaptată specificului local, au cedat În fața statelor naționale. Deja apare o uniformizare,când moldovlahul ajunge să mănânce ciorbă de burtă - culmea! Îmi place și mie -, munteanul să bea palincă... Dar, pentru că asta se Întâmplă În sânul aceluiași popor, e Încă suportabil. Dar acum se pune problema unei noi etape, aceea a globalizării, când 6 miliarde de oameni, de rase, popoare, comunități diferite, răspândiți de la un pol
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fruntea lor pecetea capului de zimbru, un zimbru Mușatin, prin Petru, Roman, Alexandru, Bogdan, Ștefan, Rareș, Ion Vodă, pecete care stă și va sta mărturie neclintită prin vremi și peste vremi, arătând că basarabenii și bucovinenii, la fel ca moldovenii, muntenii și ardelenii, din daco-romani se trag și tot români sunt. Răpite de la sânul mamei lor, supuse colonizării și rusificării forțate, Basarabiei și Țării de Sus a Bucovinei nu le mai rămânea decât reînvierea dragostei de glie și neam, cultivată de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
generală de 8 ani. Clasele I IV, București, 1965. [31] Modernizarea predării scrisului [interviu cu mai mulți învățători], Gî, 17, nr.802, 1965, 3. [32] MOLDOVAN, T., Primele cunoștințe de ortografie, Gazeta învățămîntului, XVII, 1965, nr. 789, p.4. [33] MUNTEAN, GEORGETA; RADU, ION, Eficiența instruirii programate în predarea gramaticii, Extras din Studia Universitatis Babeș-Bolyai, 1959, ser. IV, fasc. 2, Psychologia-paedagogia, Cluj, 1965. [34] MUNTEANU, GEORGETA; SALADE, D., Activitatea creatoare, dovadă a măiestriei profesorului în predarea limbii române, în „Probleme de
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Cronica ideilor] [21] MANGEAVAS, T., Calitatea exprimării în compunerile școlare, Colocvii, 4, nr. 10, 1969, 6. [22] Ministerul învățămîntului, Programa de limba română (Gramatică și lectură literară) pentru clasa a VI-a a școlii de 8 ani, București, 1969. [23] MUNTEAN, GEORGE, G. Călinescu autor de manuale școlare, Luceafărul, 12, nr. 20, 1969, 6. [24] MUNTEAN, GEORGE, Manualele lui Creangă, RLIT, 2, nr. 52, 1969, 29. [25] MUNTEANU, GEORGETA, Orientarea cercetărilor în domeniul instruirii programate, Rev.Ped., XVIII, 1969. [26] NECULA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
6. [22] Ministerul învățămîntului, Programa de limba română (Gramatică și lectură literară) pentru clasa a VI-a a școlii de 8 ani, București, 1969. [23] MUNTEAN, GEORGE, G. Călinescu autor de manuale școlare, Luceafărul, 12, nr. 20, 1969, 6. [24] MUNTEAN, GEORGE, Manualele lui Creangă, RLIT, 2, nr. 52, 1969, 29. [25] MUNTEANU, GEORGETA, Orientarea cercetărilor în domeniul instruirii programate, Rev.Ped., XVIII, 1969. [26] NECULA, ION P., Ortografia prin imagini și comparații, București, E.D.P, 1969/ (reeditare 1972). [27] NECULA
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
programată la sporirea eficienței lecțiilor de gramatică, Rev. Ped, XXII, 1973, 10, p. 83-92. [18] BORA, ALEXANDRINA, Dezvoltarea și educarea vorbirii elevilor din clasa I [cu bibl.], Catedra-Arad, 1973, 116-132 259-3. [19] BOTH, L., I. DRĂGOTOIU I:, S. LELUȚIU, G. MUNTEAN, Tehnologii noi în lecțiile de limba și literatura română, Cluj, 1973. [20] BRAISCHI, RITA, Limba română la secția germană a liceului pedagogic, Tribșc, nr. 119, 1973, 6. [21] BULGĂR Gh., Proiectul programei de limba română pentru clasele I-VIII. Observații
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]