KorAP: Find »[drukola/base=mustață & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...161 >

4,012 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

să-i închege teoremele și să-i cristalizeze postulatele existenței. Un singur lucru nu putea să-l facă: să-și reprime uimirea. Traversă substanța curcubeică a lui Rolando, până în pragul ușii, unde domnea nucleul cornului posterior. Axonii țâșneau ca niște mustăți prin pereți, semn că brăzdatul era acasă. Ocoli în grabă pe nesuferit și traversă orbește, fără să se asigure la intersecție, coloana veziculară a lui Clarke și șerpii neuronilor bazilari ai lui Bechterev. Fără ca Mioara Alimentară să știe, raza deveni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Pe trepte, spre pod, ședeau cuminți: o Mioara în față, apoi tot ea, la 3 și 5 ani una lângă cealaltă, o treaptă mai sus o adolescentă ținând în mâini o Mioara-păpușă și tatăl ei cu chip de Mioara, cu mustăți în furculiță ca-n poza în sepia de la sfârșit de secol al XIX-lea, iar pe sofale, pe dulapuri, în profil sau culcate, pozând în picioare cu umbrele de soare ușor înclinate, șezând într-un șezlong sau pe brațul unui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
ciocanul, bila se va ridica, vei sparge recordul de kgf/cm2 sau molecula de cer sau atom de vis, vei rupe țesătura viselor, doar noi doi pictați pe tavanul concav al cerului, tu în maieu roșu și bermude lungi, negre, mustața în furculiță pe chipul tău de Charles Bronson, cowboy sau bodyguard al Președintelui, eu alături de tine în rochie de pânză de păianjen, ținându-te de mâna hotărâtă să scoată pistolul țintat cu argint, să nu tragi, Mitică! Podeaua era plină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
oraș. O zvâcnitură și imensa ladă agățată cu șufe încordate în cârligul macaralei se ridică și, după ce pluti pe deasupra batalioanelor de căști, la semnul capelmaistrului își îngheță balansul și doi soli traseră de manetele trapei deasupra cofrajului din care țâșneau mustățile armăturii de oțel a viitorului zid. Betonul se scurse într-o clipă, soarele-și trimise o rază într-un ciob de lentilă și, pe când brațul macaralei se rotea ușurat de sarcină, betoniștii și începură să-și arunce vibratoarele în balta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
din părculețul de pe Calea Galați (pe unde, tu o știi, își făcea veacul Cargobot), schele din țevi cu ștuțul mâncat de rugină, pe care încă se mai vedeau amprentele muncitorilor cu căști care au înălțat orașul, grinzi de beton cu mustățile de fier striat φ10, o dormeză, două parazăpezi și un stabilopod rătăcit cine știe cum. Și, înșirate în spatele lor cu stroboscopul girofarelor feliind întunericul, mașini de poliție și cele ale Salvării. Ca o imensă legiune luminată de făclii se zărea, în depărtare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
jos, cu pantofii scâlciați de drumurile spre cârciumă la sfârșitul orelor de școală, din Gustav doar vocea impostată de actor, din Chirilă și Halipa, mirosul de pește, din Prunilă, gândurile, din Nilă Hagiu, titlul romanului, din Mihai Dinu, urechile și mustața, din Any Palade, dobitocia, fapt ce uimi pe țiganul, proful de biologie, văzând în eleva lui, Piranda ideală, întruchiparea țigăncii Cerestina, Preoteasa țigănimii de pretutindeni, cu pielea aromată ca o Coca-Cola și ochi de smarald. Și îi căzu cu tronc

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723

noastră, oficiul pentru închirierea lenjeriei și veselei, echipamentul sportiv, undițele, cîrligele, mingile de handbal, terenul de tenis, mesele de ping-pong, saltelele, dușurile, știi la ce mă refer, i-a spus avînd o mică tresărire. Uite, îl vezi pe individul cu mustață de la masa din colț? îl întrebă din senin. Pun pariu că nu-i de pe-aici, uite-l cum adulmecă, așteaptă ceva, locul ăsta-i destinat să găzduiască întîlniri importante. Allegretto, menuetto, moderato, și apoi ce-o mai fi, aceeași

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
închis și capitolul ăsta, se gîndește simțindu-se dintr odată părăsit, neluat în seamă, pierdut printre ceilalți bețivi. Mai dorește domnul un rînd? aude vocea bărbatului care îi umple din nou paharul fără să aștepte răspuns. Între timp omul cu mustață a înfulecat o bucată de cotlet cu tot cu garnitură, și-a achitat nota de plată și a dispărut la fel de discret cum apăruse. Trebuie să fi intervenit ceva, și-a dat cu părerea Bătrînul, au cam început să se împută lucrurile, cînd

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
adevăratul spirit al revoltei și s-au lipit fiecare la diverse grupuri de interese, Bătrînul, că a făcut infarct în scaunul său chiar în toiul evenimentelor, cînd avea mai mare nevoie de el. — Mare Don Juan, zice Curistul zîmbind pe sub mustață. gîndindu-se că printr-o femeie se ajunge întotdeauna cel mai ușor la sufletul unui bărbat. Și fiecare în parte știe de existența celorlalte? întreabă Curistul. Păi cum să nu? zice Gulie, și toate sînt cum nu se poate mai mulțumite

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
puțin amețit de băutură, cînd nu merge, nu merge, începuse să-i explice, se poate întîmpla oricui s-o țină dintr-un ghinion în altul pînă în zori. Începu să se simtă fraierit, indus în eroare de lingușelile, zîmbetele pe sub mustață și bancurile lui de doi bani, își dădu seama că celălalt încerca să-l ducă cu preșul, să se debaraseze de el ca de orice client nepoftit, să-i dea un picior în fund. Încotro s-o mai apuce? Pîlpîiturile

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
departe cu goluri, pentru că mai tîrziu toată construcția o să ți se năruie din cauza asta. Își pierduse mințile? înnebunise sau încerca doar să-și rîdă de el? Ce nu-ți convine la cartea asta? îi plăcea să-l necăjească zîmbindu-i pe sub mustață, gîndește te că generația mea a fost obligată să tocească din scoarță în scoarță numai manuale din astea de socialism științific. Consideră-te deci fericit că tu poți s-o faci doar de plăcere. Uite-așa o să ajungi de rîsul

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
lui Timișoara, cine poate băga mîna în foc pentru tine că n-ai încercat de fapt să ni-i urci în cap pe toți nebunii ăia care abia așteptau motivul să linșeze pe cineva? — Frumoasă încercare, zice Roja zîmbind pe sub mustață, dacă ai impresia că printre nenorociții ăia s-a aflat vreun revoluționar adevărat, să mi dai numele lui ca să-l găsesc și să-l pup în cur. În condițiile în care eram păziți de un cordon de derbedei, ca Sena

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958

de la oarece distanță, grație unor dureroase Învățăminte trase anterior, sau de un fluture colorat În roșu, alb sau bleu, dintre acei care roiau deasupra lanului de grâu de peste Drumul hotarului, lan din care Va ieșea adesea cu obrăjorii răniți de mustățile aspre și neprietenoase ale grâului pe care soarele, mărinimos, Îl cocea În cădura și lumina sa, dar Învingător, cu flori de maci sălbateci și sângerii, cu care lanul era decorat din loc În loc, fluturâdu-le victorios deasupra capului cu păr transpirat

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
ars oale, pe un scaun vechi cu trei picioare, cu nelipsita-i „țâgarî” -Întotdeauna răsucită personal din „tiutiun” la pungă și foițe de țigară la pachet, cu un meșteșug de a cărui paternitate era foarte mândru În colțul gurii, cu mustața Îngălbenită În acel colț de gură, veșnic nebărbierit, stătea bunicul Ghiorghi, cel care se oprise de la importanta operație de „jămălțuire” a oalelor, totdeauna personal făcută, afișând o mirare ciudată la care se adăuga o neplăcută și ușoară surprindere produsă de

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
Cristofor Îl invita să se suie În spinarea sa cu pene roșii ca și mărgelele, Marțolea Îi arăta cu capul pe care coarnele crescuse până În salcâm, o căniță cu lapte cu multă spumă, apoi În timp ce blănița lui Sinan Pașa și mustățile Îl mângâiau, acesta sforăia iar pe cerul senin-senin se auzea zgomotul monoton al unui avion nevăzut ... Sfor, sfor! Ca prin vis o mai auzea pe Aneta zicând cu iubirea unui glas stins, stins: Stai să-ți pun o pernă și

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
depersonalizatorul „câț de-ici !” Abia când când Va Îl prindea În mânuțele sale Întinse și Îl ridica lângă locul În care inimioara sa o lua razna bătând cu putere și mai accelerat la auzul „torsului” și la atingerea delicată, cu mustățile mai Întâi și cu trandafiria sa limbuță, mai pe urmă, Sinan Pașa, sigur de cucerirea făcută și de răsplata bine meritată pe care o va primi, Îndrepta către băiat cei doi ochi frumoși și verzi și rostea un imperceptibil „miau

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
Ochenoaia rostea cu un glas plin de jale și iubire, cu un ton inimitabil, sugrumat și plin de durere: -’Muța mamii, ’muța-mamii! Unde-i Viorița să vadă ce trandafir frumos are?! Va mângâia explorând fiecare picior al motanului, coada și mustățile, iar când atingea boticul fremătând și umed, se Înfiora de parcă un curent electric euforizant Îi străbătea tot corpul, corp care pentru câteva secunde era cuprins de un tremur pe care Sinan Pașa Îl aprecia ca fiind apogeul spectacolului și atunci

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
locuri În care și el și Ilenuța lui Își cântau unul altuia cu trupurile și sufletele Înlănțuite de iubire și când dintr-o cauză greu de definit, dar ușor de bănuit ( vinul, fosta iubire!), o lacrimă se opri pe colțul mustății sale tremurânde, Îngălbenite de tutun și Încărunțite spuse drăgăstos: Să trăiești fata mea, ămâia mătii, Ilenuță, fa, că dragă mi-ai fost, da și eu ți-am fost! Așa-i? Așai, Ghiță-Ghiorghi! Ț-am plăcut și eu, și Lisandra și

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
Victor a precizat cu doi ani Înainte și foarte clar: Tată, vorbești uneori fără să te controlezi! Pe mine poți să mă Înjuri dar pe copilul meu, niciodată! El nu are mamă și ... nu mai discutăm! Bunicul a zâmbit pe sub mustața cu colțurile Îngălbenite de luleaua cu tutun prost, a spus În gând că Va „esti un olari bun”, iar cu voce tare a rostit: Ei, lasă Hasmațuchi că am să mă mai chiorăsc eu cum voi putea ca să aflu prețul

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703

Burcă. Nan sare pe mine și dă să-mi descheie cureaua la pantaloni. Burcică are dreptate, hai, fraiere, dă-ți țoalele jos, să vedem, ai daravelă, au ba. Lă-lăsa-ți-l în pace, nu ve-vedeți că n-are nici măcar puf de must mustață sub nas, ce voi ați fost mai bre-breji? Îngerii i-au lovit cu orbire pe desfrânații ce căutau să spargă ușa lui Lot și au slobozit ploaie de foc și pucioasă peste Cetățile lor. A nimicit nu numai cetățile, ci

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
puțin, așa, un început...“ - se milogește la un moment dat Ovidiu. Când ea se lasă, în sfârșit, convinsă, avem vaga bănuială că el nu se va ține de cuvânt. Limba de lemn a poeziei Autor de sonete și glose, Vasile Mustață respectă cu strictețe regulile acestor vechi forme fixe de poezie. Din strădania lui rezultă poeme cu o prozodie impecabilă, dar lipsite de poezie. Ele creează impresia că autorul nu are de fapt nimic de spus și că și-a făcut

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
cuvintelor. Este și cazul sonetelor și gloselor din volumul Ideograme lirice (Eminescu, București, 2008). Într-un stil declamativ-glorificator, folosind vocabularul „oficial“ al poeziei („cântec“, „vestală“, „tezaur“, „tâmplă“, „clopot“, „izvodit“, „destin“, „pecete“, „sfânt“, „astru“, „veșnicie“, „petală“, „talisman“, „spadă“, „galeș“ etc.), Vasile Mustață dezvoltă o retorică goală a extazului, care sună a poezie fără să emoționeze: „Ascult izvoare line și torente, / Emoția răsfrântă cu migală / Și toată suferința ancestrală / Remodelată-n sonuri opulente. // Vibrația uman-fundamentală, / Armonicile cele mai frecvente / Se întrețes în glasul

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
din Evul Mediu, cu împlinirile excepționale din Renaștere și până în zilele noastre, sonetul a împodobit cu glorie fruntea unor mari inspirați... [ei] au creat capodopere în această formulă aproape divină...“ Într-un limbaj similar îl ridică în slăvi pe Vasile Mustață, „colegul nostru întru preocupări lirice“, angajat în „truda superioară a poetului slujind cu devoțiune logosului“. Lui Radu Cârneci i se pare că versurile acestuia au uneori o frumusețe eminesciană. Nu au niciodată o asemenea frumusețe. Este vorba doar de utilizarea

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
logosului“. Lui Radu Cârneci i se pare că versurile acestuia au uneori o frumusețe eminesciană. Nu au niciodată o asemenea frumusețe. Este vorba doar de utilizarea mecanică a unor substantive, adjective, verbe preferate de Eminescu. Versurile „eminesciene“ ale lui Vasile Mustață aduc aminte mai curând de „carpetele“ cumpărate din Turcia de unii turiști români. „O salcie pletoasă se înclină / În lacul cu oglinda cristalină / Vezi luna, o cadână din serai. Doar câte-un nor cu-aripa străvezie / Filtrează, ca mânat de

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
carpetele“ cumpărate din Turcia de unii turiști români. „O salcie pletoasă se înclină / În lacul cu oglinda cristalină / Vezi luna, o cadână din serai. Doar câte-un nor cu-aripa străvezie / Filtrează, ca mânat de gelozie / Imaginile astrului bălai...“ Vasile Mustață are meritul de a folosi respectuos limba română. Atât și nimic mai mult. Mai bine să-i recunoaștem acest merit decât să-l copleșim cu aprecieri ditirambice, care îl pot face antipatic. Vesel Si fArA griji... După 1989 au debutat

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]