4,723 matches
-
narator al filmului o combinație între Char-lot cu clovneriile sale și soldatul Svejk al lui Ja-ros-lav Hasek. Atracția pentru acest tip de personaj este vădită la Jiri Men-zel și ea pro-vine dintr-o afinitate cu lumea teatrului și a filmului mut pe care regizorul o mărturisea cu ocazia Festivalului Filmului European, ediția 2007, la care a fost invitat: "filmul trebuie să fie asemenea teatrului - cu o parte care rîde și una care plînge." Astfel este și soldatul Ivan Cionkin, personajul principal
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
cu Trenuri bine păzite (1966), în ciuda acestui fapt, Ciocîrliile pe sîrmă realizat în 1970 și suprimat de cenzură a putut fi văzut abia în 1990. În noul său film, Jiri Menzel a reușit să îmbine spiritul vodevilesc cu gagurile filmului mut, istoria fiind culeasă cu literele mici ale unui om mic, un fel de Tom Degețel, o istorie care aparține nu numai lui Dite, ci și o istorie a Europei scrisă șucar, cu poante, prin plonjeul buf. Exuberanța personajelor care, trăind
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
plin farmecul timpului, sar să danseze, se agită, exultă lasă impresia că filmul este o comedie, ceea ce nu este neapărat fals, dacă filmul nu ar fi mai mult decît atît. Printre primele cadre avem transcrise cîteva episoade în convenția filmului mut al anilor 20 cu replicile inserate între o imagine și cealaltă, cu viteza specifică de rulare a imaginii care creează impresia unui dramatism burlesc, a unei teatralități nevricoase. Avem un gag tipic pentru un Charlie Chaplin - el și Lubisch, ca
Jan care rîde și Jan care plînge by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8793_a_10118]
-
exclus. Cert este că stă scris: Prozatorului de mare revelație, Paul Georgescu, această Anabasis, Expediție în interior, perpetuă Duminică a muților, pe care domnia sa, cred, îl va înțelege cel mai bine, - bizară afinitate,... "subtilă revenire într-o cușcă spartă". Duminica muților apăruse în 1967. Dedicația e deci posibilă, - deși nu înțeleg... în 1957 lucram, - neangajat - la revista "Secolul 20", primul număr, singur, cu o dactilografă. Edificiul Uniunii Scriitorilor se afla pe Kiseleff, clădirea unde azi e sediul P.S.D.-ului. Veneam, dimineața
Cele trei fraze memorabile ale prozatorului Paul Georgescu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8815_a_10140]
-
uriașă de doliu / apar maimuțe, lei, rinoceri, / admirăm piramidele grave/ și faraonii desgropați din tăceri.// După pauza de zece minute / vasul Titanic se scufundă în ocean / în timp ce orchestra adunată pe punte / suflă din alămuri cu mare élan" (De pe vremea filmului mut ).O copilărie încă neîncheiată în plan interior, dar înfrîntă de impactul dur cu viața, cu aspectul acesteia de hazard, de "roată a norocului", cu semne "albe ca ochii destinului", ce "se oprește cu scrîșnet de iad vlăguit", are, în economia
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
are apoi un caracter de suavă melancolie, ca parfumul unei flori delicate. Are un nu știu ce primitiv în prietenia colinelor ei, care te fac să-ți uiți viața cu necazurile-i de fiecare clipă și te adorm într-o blîndă și mută admirare. Visare a sufletului, care-ți adoarme durerea subt un văl de uitare, găsești pe costișele-i singuratice, în fînațurile-i deșerte, în pădurile acelea care nu cîntă decît pentru ele... O poezie fără nume care te cuprinde, pe care o
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
disperare în secundele zborului, înainte de impactul nimicitor cu solul? Nu vom ști niciodată. Dumnezeu să-l ierte! ... Și Dumnezeu să mă ierte pentru acest început sumbru de cronică. Dan Stanca nu a murit. Despre sinuciderea sa am aflat din romanul Mut, semnat chiar de... Dan Stanca. Precum colegul său de generație, poetul Ion Stratan (căruia, de altfel, îi este dedicată cartea), Dan Stanca (personajul romanului lui Dan Stanca, la rândul său, un scriitor de cincizeci de ani, cu părul grizonat, autor
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
abîme nu este nou în proza modernă. În cazul de față, el permite transgresarea lejeră, dintr-o parte în alta, a celor trei dimensiuni specifice prozei lui Dan Stanca (prezentul despiritualizat, obsesia istoriei, alternativa metafizică). La prima vedere, acțiunea romanului Mut este simplissimă. După moartea scriitorului Dan Stanca (cum spuneam, identificabil cu autorul prin portretul făcut de cei din jur și cărțile pe care le-a scris - aflate în bibliografia reală a prozatorului), un vecin din bloc, maiorul Radu Virgil (întâmplător
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
de nimic, mă autoficționalizez și cobor cu ochii larg deschiși într-un iad de hârtie, înfiorător de concret" (pp. 129-130). Dincolo de aceste însemnări aproape eseistice în care se regăsesc multe dintre întrebările pe care și le pune orice creator, romanul Mut readuce în atenție (firesc, aș spune) principalele obsesii literare ale lui Dan Stanca. Manelizarea societății, limbajul trivial, sexul devenit principala unitate de măsură (a valorii) în viața publică, existența sordidă, animalică, decerebrarea, vulgaritatea și pornografia care au inundat mass-media, violența
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
măreața construcție europeană. Gura lui Verheugen, ca botișorul unui mormoloc, emitea sunete graseiate. Din spatele ochelarilor săi cu lentile prismatice ne urmărea însă o privire impersonală, neiertătoare și, totuși, neputincioasă" (p. 227). Prozatorul Dan Stanca a murit fictiv la începutul romanului Mut. Trăiască autorul Dan Stanca, cel care l-a ucis pe prozatorul Dan Stanca - creat după chipul și asemănarea sa -, pe chiar prima pagină a romanului Mut! Din fericire, el este bine-mersi, iar steaua sa literară este încă în ascensiune. În pofida
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
și, totuși, neputincioasă" (p. 227). Prozatorul Dan Stanca a murit fictiv la începutul romanului Mut. Trăiască autorul Dan Stanca, cel care l-a ucis pe prozatorul Dan Stanca - creat după chipul și asemănarea sa -, pe chiar prima pagină a romanului Mut! Din fericire, el este bine-mersi, iar steaua sa literară este încă în ascensiune. În pofida unor lungimi exagerate (există câteva dizertații lungi și plictisitoare a căror absență nu ar fi produs nici un fel de pagubă ficțiunii, dimpotrivă), romanul Mut mi se
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
a romanului Mut! Din fericire, el este bine-mersi, iar steaua sa literară este încă în ascensiune. În pofida unor lungimi exagerate (există câteva dizertații lungi și plictisitoare a căror absență nu ar fi produs nici un fel de pagubă ficțiunii, dimpotrivă), romanul Mut mi se pare cea mai inteligentă carte scrisă până în prezent de Dan Stanca. Subtilitatea construcției, creionarea memorabilă a personajelor, întrebările pe care le pune, problematica foarte actuală transformă această carte într-o lectură de neocolit pentru admiratorii scrisului lui Dan
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]
-
urmărit pe postul RTL cîteva dintre regulile împrospătate din codul bunelor maniere în Europa. Atenție la telefonul mobil: este un intrus într-o discuție, o prezență dezagreabilă, indiferent ce superbă melodie i-ați alege. Așadar, trebuie să fie nevăzut și mut. Dacă e obligatoriu totuși să răspundeți, sînt obligatorii și scuzele. Nepoliticos, chiar jignitor este să-l țineți pe masă, fie ea și masă de ședințe. l La masa cealaltă, mult mai plăcută decît cea de ședințe (excepție România literară, unde
Codul bunelor maniere by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9960_a_11285]
-
bugetari. Cu toate aceste obstacole amintite mai sus și avându-le în minte și pe cele discutate cu elevii, am constat deopotrivă noi, echipa « Pasul cel mare », cât și personalul didactic de la unitățile școlare vizate prin proiect, că cei mai muți elevi au apreciat oportunitatea de a paticipa la activitățile propuse. Însă noi dorim ca asemenea activități să nu fie doar oportunități sporadice, ci să devină activități curente în licee și grupuri școlare din mediul rural/orașe mici, mai evident sprijinite
Introducere. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2367]
-
hală. Cantități uriașe de risipă placidă. Încruntări nebănuite într-o lume morbidă. Către acest vizibil misteru-mi lugubru Se îndreaptă totul și încă mai umblu. Aștept încă o sinteză a ceea ce am făcut. Să mai râd o dată și să strig iar mut. Nicicând n-am simțit că am încă totul! Vreau să ofer, nu să dispar insignifiant cu tot potul! Te(oretic)...vreau! E clar că sunt alături de tine Și vreau cu siguranță să rămânem doi. Ar urma un "dar" iar așa
by MIHAI TODERICĂ [Corola-publishinghouse/Imaginative/1008_a_2516]
-
ceafă. Negocierea. Inițial, pașnică. Precipitarea acțiunii și părăsirea dialogului. Sînt secvențe de film, care, prin succesiunea lor, prin accelerarea ritmului nasc, într-un timp foarte scurt, alte zeci de povești. Paranteze, drumuri lăturalnice, capete de alte istorii. Ca în filmul mut, distanța dintre taifas și bătaie nu e cine știe ce. Iar cei doi actori sînt desăvârșiți. Fiecare gest își are rostul limpede definit. Corpul are, și el, o anumită dinamică. O permanentă legătură cu iuțeala sau cu lentoarea cuvîntului. Pare un calcul
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
sînge și de vin din struguri albaștri crescuți/ pe coapse de sirene-n mediterane fabuloase am plîns cu lacrimi de elefant în rafale" (cosînzeana cu pulpele cele mai vînjoase și curajoase). Așijderea "domnița poesie" face obiectul unei asimilări concupiscent-decorative: "era mută și foarte frumoasă și-n loc de ochi și de sîni avea unele cu altele-mbrățișate multe văzduhuri albastre/ și prin pulpele ei se zărea ca prin vitralii halucinante cum furnicile vii ale morții și cum furnicile moarte ale vieții dansau
Un nou avatar al avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9029_a_10354]
-
personajului și sentimentul de aleatoriu pe care-l creeză Tornatore, care reușește să reunțe la retorica sublinierilor dramatice, în favoarea unei note mai moderate, autenticiste, acolo unde intervin relativizările și posibilele neexprimate în locul unei didactice conflictuale. Dialogul monologal, avîndu-l ca interlocutor mut pe fosta prietenă Gina, redusă la proporțiile unei măști, au în straniul lor solipsism o emoție aparte, pe care întreg filmul lui Tornatore o creează cu cruzime și tandrețe.
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
Brumaru, cu senzori ascuțiți la maximum, cu vibrații interioare acutizate, proaspete, adolescentine. E.B.: Mă contopeam cu dealul, cu crinul, cu melcul, cu piatra, cu bariera, cu păcura căzută pe traverse din osiile trenurilor mixte și marfare, cu mărarul, dovleacul, fluturele mut (deseori m-am gîndit la niște fluturi ciripitori ca păsările; vă dați seama ce hărmălaie cristalină s-ar fi iscat?), cu motanul meu siamez, Scămoșilă, cu elevele ducîndu-se în silă (dezvirginate cu aplomb de prin clasa a V-a) la
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
și a II-a povestea trebuie să fie scurtă, mișcările să imite munca cât mai precis. Se fixează de la început locul pe unde se va alerga. Elevii prinși îl ajută pe tată să prindă cât mai mulți fii. 11.Jocul mut Locul - clasă. Elevii stau în bănci fiecare la locul său. Învățătorul numește un elev care să înceapă jocul. Acesta stă în fața clasei. În timpul jocului nimeni nu are voie să facă cel mai mic zgomot. Elevul chemat face semn cu mâna
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
înainte de a-mi dezvălui ce cuțit te-a sfâșiat. suflete al meu, zdrobit în bătăliile mărunte, n-aș vrea să treci în neființă, până când nu înțelegi, cât de sacră e lumina ce destramă umbra din cuvânt. floarea soarelui ce iubire mută și oarbă dinspre tine spre mine venea? fără vorbe, fără priviri, în neliniștea sticloasă din sânge, ca un năvod se întindea. la început, am crezut că e o capcană. am dat să fug, dar ochiul tău m-a tăiat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ca o apă, că, o vreme, m-am îndoit că ar și exista, întoarsă cum tot timpul era după simpla ta căldură și lumină. când noaptea venea, și asta se întâmpla des, în neculoare se înfășa și aștepta răsăritul. iubire mută și oarbă, floare a soarelui, te prinde toamna într-o rază, din ea te strig, din ea te chem, suav descântec, sfânt blestem. iubire să-ți afli salvarea într-un strigăt, să-ți găsești odihna într-un oftat, să zbori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ce se întâmplă în aer, în mine și în pământ, câtă vreme în cer se primenesc anotimpuri, nu-i timp de răsuflet, doar grabă, chicotit gâfâit, despletiri de fiori și o singură, mare, sfântă slujbă. alunecare miezul pietrei palpită și mut se dezghioacă în calicii de floare, în nebănuite catifele și moliciuni. acolo se desfată o culoare ce aduce a sidef și foc. miezul pietrei are sămânță de lună, sămânță de soare. uneori, e verde și doare, neliniștit, adună în sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
unei himere pe care principiul neîntrupării a părăsit-o, nesățios de paradox și de schizofrenie impersonală - iată boala semantică a unei idolatrii care nu se poate mani festa decât descompunându-și delirul în logica unei întâl niri erotice cu fantasma mută, fotosintetic visate în inteligența păstoasă a proteinelor și a lanțurilor de aminoacizi dezgus tători: cuvintele și-au mărturisit în sfârșit epuizarea poetică. * În poemul Prințesa Sabbath, al lui Heine, vestita prințesă are drept logodnic un prinț, „prințul Israel“, pe care
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Liviu Dănceanu S-ar putea spune că o expoziție este poezie mută, iar un concert este ca o expoziție cântătoare. Poate de aceea tot mai frecvent reuniunile muzicale se derulează în preajma simezelor, pentru ca simezele, la rândul lor, să înconjoare din ce în ce mai curajos habitaturile concertistice. O atare întâmplare s-a petrecut miercuri, 16 mai
Miscellanea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9434_a_10759]