1,231 matches
-
să scriu despre muzică. Pentru că nu puteam să fac gazetărie și să nu scriu, dar nici să nu fac compromisuri, am început să scriu cronică muzicală. Ulterior, mi s-a dat și rubrica despre plastică, cu toate că nu mă pricepeam. Anumiți muzicologi mă întreabă uneori de ce nu mă înscriu în Uniunea Muzicologilor din România, dar aș vrea să se știe nu sunt un muzicolog, ci am fost doar amator, a fost o perioadă de trecere. A venit apoi relaxarea, când ziarul "Scânteia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și să nu scriu, dar nici să nu fac compromisuri, am început să scriu cronică muzicală. Ulterior, mi s-a dat și rubrica despre plastică, cu toate că nu mă pricepeam. Anumiți muzicologi mă întreabă uneori de ce nu mă înscriu în Uniunea Muzicologilor din România, dar aș vrea să se știe nu sunt un muzicolog, ci am fost doar amator, a fost o perioadă de trecere. A venit apoi relaxarea, când ziarul "Scânteia" era mai deschis, erau anii '66, '67, '68, perioada de după
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să scriu cronică muzicală. Ulterior, mi s-a dat și rubrica despre plastică, cu toate că nu mă pricepeam. Anumiți muzicologi mă întreabă uneori de ce nu mă înscriu în Uniunea Muzicologilor din România, dar aș vrea să se știe nu sunt un muzicolog, ci am fost doar amator, a fost o perioadă de trecere. A venit apoi relaxarea, când ziarul "Scânteia" era mai deschis, erau anii '66, '67, '68, perioada de după Hrușciov, care anticipa Primăvara de la Praga și se simțea în aer relaxarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
interesat de istoria stilurilor muzicale, îndeosebi a celui francez, pe care el îl adoptase și-l dusese în țară pe culmi pe care nimeni nu bănuia că poate ajunge. Își pierdea ore întregi la Conservator cu diferiți maeștri, cu diferiți muzicologi, studia cu interes orice material legat de evoluția tangourilor-romanțe, încercând să înțeleagă însăși natura șansonetelor. Încerca de fapt, dincolo de o istorie factuală și rece, să descopere povestea muzicii sale, pe care să o simtă și să o trăiască, nu să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
trubadur (Editura Opinia, 1997). Pagina 308 - din poezia „Frig“, de Radu Gyr. Pagina 354 - editorial din presa vremii (1948-1949) : „De la glorie la decadență nu-i decât un singur pas“. Citatele din Cristian Vasile reprezintă mărturisirile sale dintr-un interviu acordat muzicologului și scriitorului Nicu Teodorescu, în anii ’70, la Sibiu, publicat apoi în cartea biografică Ultimul trubadur (Editura Opinia, 1997). Mai multe detalii despre documentare, materiale, personaje și alte informații se pot găsi pe zaraza.andreiruse.ro.
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de către generalul Jaruzelski, rușii pierduseră partida prin simplul fapt că nu mai puteau trece sub tăcere asemenea evenimente. Apăruse un precedent, și după câțiva ani altul, și mai spectaculos, când sistemul s-a ruinat. La Editura Hyperion, aveam o colegă, muzicolog, de origine poloneză, doamna Iulia Tzibulski. La sfârșit de an, 1987 sau 1988, în preajma revelionului, organizaserăm o serată de muzică și dans „în colectiv” la mansarda clădirii de 13 etaje, unde își avea sediul legendara noastră instituție - o sală mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
dregători. În această perioadă, deosebit de însușirile atestate pentru studii teoretice, el dovedește aptitudini remarcabile pentru muzică, făcând parte dintr-o formație corală de 20 de elevi care cântă pentru prima oară în limba română muzică europeană (Rossini) sub îndrumarea vestitului muzicolog și harpist Paulicec. După terminarea cu succes a studiilor de bază, în 1833, A. Fătu rămâne în colegiu încă un an spre a frecventa cursul de limbă germană, inițiat de autoritățile școlare, în vederea pregătirii pentru plecarea la studii mai înalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Dumnezeu, care ar putea unifica din punct de vedere spiritual, chiar și după moarte, acest neam pe care l-a iubit și l-a înnobilat cu genialitatea sa. După acest pretențios preambul, mă cuprinde emoția, întrucât, nefiind un cercetător sau muzicolog de profesie, nu cred că voi reuși o portretizare convingătoare a marelui compozitor și interpret. Minunatul copil, cu neobișnuitele sale calități, era dăruit de Dumnezeu părinților săi parcă pentru a le alina suferințele pentru dispariția timpurie a celorlalți șapte copii
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
a cărui taxă trimestrială echivala cu venitul Tatei pe o lună de zile. și tot ca Mihai, care din pasiunea lui pentru muzică reușise să intre în orchestre simfonice de prestigiu, iar apoi să devină unul din cei mai mari muzicologi ai țării, și eu, fără nici un studiu de specialitate anume și numai din pasiunea mea pentru istorie, am reușit să devin la numai douăzeci și doi de ani profesor la această specialitate la o școală medie, iar apoi - unul din
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
noastră, cu înțelepciunea noastră, ci de a le cultiva în sine, fără nici un scop util, ca pe niște necesități pure și spontane ale sufletului nostru, care nu duc la nimic decât la ele însele... Bilanț II Între timp, cariera de muzicolog a lui Mihai Rădulescu se consolida tot mai mult. În primul rând, părăsește Orchestra Cinematografiei. Nu mai era timp pentru așa ceva. Acum colaborează permanent la radio în calitate de autor al unor cicluri de prezentări muzicale, alături de Ada Brumaru și de Alfred
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și de oameni. După stagiatură însă reuși să se transfere într-o zonă mai umblată - aceea a Craiovei. și încercă să recupereze timpul pierdut. Mereu în lipsă de timp, mereu preocupat de marea lui vocație - tălmăcirea muzicii -, cel mai dăruit muzicolog al acelui timp, Mihai, era nevoit să se mulțumească doar cu expe diente trecătoare, oferite de hazard și consumate în grabă, date fiind împrejurările, dar mai cu seamă precaritatea specimenelor în chestiune... Pentru că, printre nenumăratele lui calități, Mihai avea și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
8. Conf.dr.ing. Sorea Niculai - inginer energetician, Facultatea de Inginerie Electrică, Automatizări și Calculatoare a Universității “Ștefan cel Mare“ din Suceava 9. Conf.dr.ing. Tiperciuc Gheorghe -inginer mecanic, Facultatea de inginerie Mecanică a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu 10. Conf.dr. Bucescu Florin - muzicolog, Facultatea de Interpretare Muzicală a Universității de Arte “George Enescu”din Iași 11. Dr. Nandris Gheorghe -doctor în medicină, cercetător științific principal gr.I la Centrul de Sănătate Publică Sibiu 12. Prof. Muntean George - critic literar, cercetător științific principal la
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93339]
-
strămoșească și față de noua societate». Marea sursă de inspirație a creatorilor români de ieri, de azi, de totdeauna a constituit-o, o constituie dragostea de patrie și sub acest raport, al trăirii intense în consonanță cu spiritualitatea epocii noastre, compozitorii, muzicologii și interpreții din toate generațiile au aprofundat directivele secretarului general al partidului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ajungând la unele concluzii deosebit de importante, în ceea ce privește noua estetică a artei noastre sonore, într-un dialog fertil cu marile sensuri morale ale umanismului revoluționar
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
interogațiile timpului pe care poporul nostru îl scrutează cu rodnice fapte de autentic eroism, răspunsuri la interogațiile pe care le ridică lumea contemporană în ascensiunea ei spre progres social și echilibru moral.“ („Certitudinea devenirii“, Săptămîna, 25 decembrie 1987) TOMESCU Vasile, muzicolog „Evenimentul memorabil în evoluția societății românești contemporane, lucrările Plenarei CC al PCR, desfășurate în acest început de noiembrie, angajează întreaga conștiință a poporului nostru în saltul spre desăvârșirea omului nou, spre împlinirea nobilului program de înflorire materială și spirituală a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
angajează întreaga conștiință a poporului nostru în saltul spre desăvârșirea omului nou, spre împlinirea nobilului program de înflorire materială și spirituală a României socialiste.“ (România liberă, 10 noiembrie 1971) „Atașați cu întreaga lor ființă programului elaborat de partid, compozitorii și muzicologii și-au consacrat energia și talentul înfăptuirii marilor deziderate ale culturii noastre contemporane. Creatorii din toate generațiile s-au alăturat pentru a da un nou avânt genurilor cu puternic răsunet social-educativ, punând accentul așa cum se sublinia ca fiind necesar în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ianuarie 1989) VALEA Lucian „Mereu am ales - dintre buni, Pe cei mai buni; dintre stele Steaua comuniștilor am ales-o Și ne-am înscris-o într-o zi pe drapele.“ („Votăm pentru România“, Cronica, 28 februarie 1975) VARGA Ovidiu, compozitor „Muzicologul militant de astăzi nu poate să ignore în nici un fel cele trei coordonate definitorii în cadrul cărora trebuie să-și stabilească criteriile de apreciere estetică a creației muzicale contemporane în țara noastră: 1) timpul socialist; 2) spațiul mioritic; 3) omul nou
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de a propune publicului o orchestră de estradă „Univers“, alcătuită din 35 de instrumentiști, majoritatea studenți la Universitatea de Arte „George Enescu“ Iași, organizând două ediții ale Festivalului „Blues pentru Iași“. În 1980 a devenit membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (U.C.M.R.). A organizat Festivalul „Flori de tei“, la care, de-a lungul edițiilor, multe premii au revenit elevilor Școlii Populare de Arte din Iași. A figurat în dicționare de jazz și în antologia jazz-ului românesc, editată
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Vasile (1911-1968), cariera universitară, cercetător, autor; BUZDUGAN, Adrian, ( n. 22 aprilie 1971), profesor de Științe sociale, învățământul preuniversitar din Brăila, autor de povestiri, pamflete și eseuri; BUZNEA, George (1903 1976), poet, traducător. CALESTRU, Vasile (n. 1942), istoric; CARPIS, Victor (1903-1973), muzicolog, dirijor și animator al vieții cultural muzicale din Giurgiu; CĂRARE CARP, Mihai, profesor doctor, decan al Facultății de Medicină Veterinară din Iași, autor. CEHAN, Aurel (n, 1950), epigramist, volume publicate; CELARU, Anton, pe numele său adevărat Iosif Faerstein (1919-2010), eseist
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
n. 25 noiembrie 1949), autoare; CODREANU, Theodor (n. 1945), scriitor, reputat eminescolog; CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre (1892-1977), academician, istoric și om politic. COSTĂCHESCU, Ștefan (n. 1916-1995), procuror general, președintele Tribunalului Militar Suprem; COZMEI, Mihai (n. 1931-), fiu de cântăreț bisericesc din Huși, muzicolog; CRĂCIUN, Emil (1896-1976), medic anatomopatolog, autor; CREANGĂ, Nicolae S., autor și traducător; CREȚESCU, Ioan (n. 1976), actor. Își desfășoară activitatea la Teatrul „Mihai Eminescu”din Botoșani (1999 2003), iar din 2003 la Teatrul Dramatic „Fani Tardini”din Galați. DAVID, Ion
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
acestui liceu. MUSICESCU, GAVRIIL (1847-1903ă COMPOZITOR, DIRIJOR ȘI PEDAGOG Muzician de înaltă pregătire, dirijor și organizator de talent al uneia dintre cele mai impunătoare formații corale care s-au înființat pe pământul României - corul Mitropolitan din Iași -, unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esența comorilor folclorului românesc, excelent pedagog muzician, Gavriil Musicescu a desfășurat pe cele mai diverse planuri, o adâncă operă de creație, de promovare a valorilor artistice românești, de educație muzicală. Născut la 20 martie 1847 la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
trimite în Salon; îndrăgostiții pentru întăiul plic, înainte de-ai încredința destinul cutiei de scrisori”. Născută la 12 octombrie 1871, în Ismail, Sofia era primul din cei cinci copii pe care i-a avut familia Musicescu. Tatăl, Gavriil Musicescu (18461903ă, muzicolog și compozitor de prestigiu; mama, Ștefania, născută Fetov, din sudul Basarabiei, casnică. Foarte devreme, Sofia se dovedește înzestrată cu un auz muzical absolut și o remarcabilă capacitate de a reproduce și armoniza melodii la pian. Și-a început pregătirea școlară
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
constați c), de fapt, În câteva minute Îți spune o groaz) de lucruri. Un alt paradox - la cin) pare c) se gândește la lucruri sumbre, Ins) pleci cu sentimentul c) ai petrecut momente dintre cele mai pl)cute. Doamna Cohn, muzicolog, este o femeie solid), impulsiv), impresionant), cu un farmec deosebit. Judec)torul a fost obligat s) le explice colegilor s)i din Comisia pentru Drepturile Omului de ce un Cohn a trebuit s) plece din Israel pentru a se putea c
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și nu mi-e rușine de eclectismul meu. Într-o zi, la sfârșitul reprezentației cu Umbrelele, am aflat că cineva ținea morțiș să-mi vorbească. Mi s-a recomandat: era Brian McMaster, directorul Operei din Cardiff, În Țara Galilor. Era un muzicolog rafinat (câțiva ani mai târziu, avea să preia și conducerea Festivalului de artă din Edinburgh), dar și profund interesat de teatralizarea spectacolului de operă, fiind unul dintre primii directori care au avut inițiativa să colaboreze cu regizori de teatru, cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
etc.) și de poet, calitate în care „cântă” iarmarocul de la Sfântul Ilie din Fălticeni. În Arhiva Societății științifice și literare din anul II, nr. 9 (1891, pp. 513-529) publică un articol despre Horodniceni. În urma dezvăluirii de la Băiceni-Cucuteni făcută de documentaristul, muzicologul și folcloristul ieșean Theodor Burada, N. Beldiceanu, împreună cu D. Butculescu, va sonda, între 29 și 30 mai 1885, însoțit de patru lucrători, promontoriul „Cetățuia” de la BăiceniIași. Astfel el devine primul descoperitor al celebrei culturi neolitice „Cucuteni” care câștigă în curând
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-i face portretul. Constantin Ciopraga, donat Muzeului „Ion Irimescu”. I-am făcut portretul la Iași. Se afla În apartamentul meu din cartierul Alexandru cel Bun anume. Mi-a dat o carte cu autograf (un album de artă). Prof. Univ. Dr. (muzicolog, muzician) George Pascu. Am făcut portretul, acasă la el, În Iași. Se operase de ochi la doctorul Vancea (bătrânul) și-mi sugerase acest lucru secretara Conservatorului, doamna Pagu, care fusese interesată de viorile construite de mine - fiica ei fiind studentă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]