1,621 matches
-
germanii ne atacau din două părți. Dușmanii veneau viforos. Mitralierele românești secerau valuri după valuri, noi seceram întruna, dar numărul lor creștea. Țeava mitralierei roșise, dar nu înceta. Mă cuprinse jalea: locotenentul căzuse, camaradul meu era mort, fața îi era năpădită de sânge. Dușmanul sări lacom pe noi, ca niște barbari, omorâră pe răniți și pe noi, care mai rămăsesem, ne târa cu ei peste Dunăre. Nu mai rămăseseră din regimentul nostru decât vreo două sute de oameni. Eram prizonieri. Am fost
*Mărturie făcută de Gheorghe Dumitrică (din satul Molănești), în anul 1937 () [Corola-blog/BlogPost/339390_a_340719]
-
zbătându-se În labirintul grâului, macii înșelători Fulgerând potecile înflorite ale cărnii, Clipa de beție topită în miezul grădinii Amintirea cerului violet Asfințit de octombrie răsfrânt în iazul păstrăvului sălbatec. Amintirea florilor de măceș spuzind mărăcinișul grădinilor Fragi în fânețe Năpădite de căldura după amiezilor, Ploaie de mai, roua frunzișului crud al pădurilor, Pedepse ale prăbușirii, amintirile Singurul zbor permis prin rănile rămase În memoria îngerilor căzuți, După smulgerea aripilor COȘMAR În visele cele mai cuminți Când numai depărtarea de casă
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
pe nas, pe trahee, pe esofag, pe oriunde putea să strecoare în mine. Tușeam măgărește, spre hazul unui tip bărbos, care îmi arăta degetul mare al unei mâini, ridicat ca un falus în erecție. Îndesat, cu un tors de halterofil năpădit de păr, tipul părea întruchiparea lui Neptun însuși într-un moment de dispoziție ludică. Apoi, într-o clipă de respiro, când marea părea să-și ia un nou avânt împotriva pigmeilor ce se încăpățânau să-i țină piept, descoperisem un
POPAS ÎN CICLADE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341482_a_342811]
-
cu ochii mei ca să trăiești în mine. Știi să dansezi ceardaș? -Am mai dansat cândva. Amețită de vin, de evenimente, în decorul unor impresii surprinzătoare, îmbrățișarea lui însemna vârful dorințelor care vin fără să-și aștepte rândul. Vin ca să te năpădească, să te zăpăcească, să ajungi să confunzi voința cu dorința, ziua cu noaptea, visurile cu prispa casei bătută în cuie. Clipe, care prin zvârcolire, amestecă realul cu posibilul, perturbă liniștea interioară ca să producă energia de visare, de a trăi un
PE PUSTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341999_a_343328]
-
ochilor mei, mesajul Laviniei, lămurindu-mă despre starea sănătății sale. Plângeam și constatam cum definește ea viața, încercând cu orice preț să bareze toate obstacolele. Am învățat ceva ! Iată respectul și iubirea mea pentru sufletul Laviniei, într-un fel, suflet năpădit de dramatism; starea ei de sub semnul durerii, care puțini o înțeleg. Și când lacrimile-i curg, să știe că din amarul lor, vor pleca valurile dulci ale iubirii." Referință Bibliografică: Suflet răsfrânt în cuvinte / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN
SUFLET RĂSFRÂNT ÎN CUVINTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341784_a_343113]
-
putut să-ți părăsești fiul?” Fusese obrăznicie, îndrăzneală sau duritate din partea mea? Indiferent, nu trebuia s-o întreb. Îmi spusese cândva, atât cât trebuia să știu, cât putuse să-mi spună... Imediat, dându-mi seama de cruzimea întrebării, m-a năpădit regretul. Era însă prea târziu, scosesem pe gură acele « perle »; îi deschisesem mamei o rană. Mama izbucnise în plâns și nu se mai putea opri... Aveam eu dreptul s-o judec ? Am înțeles mult mai târziu că părinții nu trebuie
UN CANTEC DESPRE MAMA INTRUPAT INTR-UN ROMAN-ESEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341730_a_343059]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > AU NĂPĂDIT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Au năpădit Mi-au năpădit grădina spinii Într-un moment de relaxare. Chiorâș să uită toți vecinii La specii multe ș bizare. Și buruieni
AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342568_a_343897]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > AU NĂPĂDIT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Au năpădit Mi-au năpădit grădina spinii Într-un moment de relaxare. Chiorâș să uită toți vecinii La specii multe ș bizare. Și buruieni de multe neamuri Promit o stranie recoltă; În permanență-mi râd la geamuri Prin comportarea lor involtă. Să
AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342568_a_343897]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > AU NĂPĂDIT Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Au năpădit Mi-au năpădit grădina spinii Într-un moment de relaxare. Chiorâș să uită toți vecinii La specii multe ș bizare. Și buruieni de multe neamuri Promit o stranie recoltă; În permanență-mi râd la geamuri Prin comportarea lor involtă. Să mă revolt, să
AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342568_a_343897]
-
o stranie recoltă; În permanență-mi râd la geamuri Prin comportarea lor involtă. Să mă revolt, să le distrug? Căci simt adesea cum mă doare ... Dar înflorit-au din belșug, Că și durerile fac floare! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Au năpădit / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 289, Anul I, 16 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
AU NĂPĂDIT de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342568_a_343897]
-
apă pură și voi asculta susurul izvoarelor. Te voi găsi oare? Acum știu ce înseamnă singurătate. Dar nu voi accepta. Știu că într-o zi te voi găsi. Copacii îmi vor spune numele tău la tăiere, cănd lacrimile îi vor năpădi. Pădurile îmi vor cânta melodia compusă de tine pentru noi. Și, da, cu siguranta pianul tău din casă îmi va spune exact unde te afli. Văd mâinile tale apăsând clapele, aud melodia ta venind în valuri peste mine. Și fiecare
TE CAUT de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342672_a_344001]
-
gunoiul menajer pe care oamenii îl scoteau în fața porților. Obicei oarecum nou și urban pentru că, înaintea acestei măsuri de preluare organizată a resturilor menajere, străzile mărginașe aveau fiecare propria lor „groapă de gunoi”, de regulă o fundătură sau un tăpșan năpădit de buruieni, unde se aruncau toate deșeurile și lucrurile nefolositoare. În mahalaua Hărbăriei un astfel de loc era așa numita „Cărămidărie”, un teren plin de scobituri și tranșee, pentru că de acolo se săpa argilă pentru sobe sau pentru unsul caselor
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
ocupante rusești au desființat-o scoțând șinele și transportându-le în altă zonă) era tot un loc împânzit de gropi cu gunoaie. Sobe ruginite de tuci, burlane turtite, oale și sticle sparte, se adunau grămadă, unele peste altele, sub malul năpădit de urzici, care mai păstra încă urmele întăriturilor de piatră ce protejaseră cândva terasamentul căii ferate. Garduri părăginite, ținute pe alocuri în picioare doar de arbuștii deși de coacăz care se întindeau de-a lungul lor și de lianele încâlcite
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
întindeau de-a lungul lor și de lianele încâlcite și înțepătoare ale tufișurilor de zmeură, ascundeau îndărătul lor grădini invadate de buruieni, din care se ițeau frunze uriașe de brustur și pâlcuri de urzici mușcătoare. Câte un chioșc din lemn năpădit de licheni, o bancă sau o masă șubredă de grădină, se iveau din mijlocul buruienilor. Casele de la marginea orașului erau aidoma unor mici gospodării țărănești. Multe dintre ele, construite din lemn sau chirpici, erau acoperite cu șindrilă sau cu carton
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
de dalii și crizanteme colorate, curți mărginite de diverse anexe gospodărești (bucătării de vară, șoproane, adăposturi pentru animale și păsări), îndărătul cărora se întindeau grădini cu legume și pomi fructiferi. De-o parte și de alta a străzilor erau șanțuri năpădite de iarbă măruntă, de „coada șoricelului” tremurătoare, de frunze ovale de pătlagină și smocuri de romaniță. Locul nostru de joacă, al pușlamalelor din mahala. Stâlpi din lemn gudronat, care susțineau firele electrice, se înșiruiau de-a lungul drumurilor. Chiar dacă Suceava
PRIN MAHALALELE SUCEVEI DE ALTĂDATĂ de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341662_a_342991]
-
fost frică să nu râdă lumea de el cum că vorbește singur pe arie, le-ar fi cerut el socoteală! Ar fi întrebat vocile de ce le cășunaseră tocmai pe el?! Le-ar fi îndemnat să caute pustietăți îndepărtate... ori să năpădească mintea altuia, a vreunui vecin mai înstărit și mai fără griji... Și-apoi, de ce așteptaseră amar de ani?! De ce nu-și spuseseră mai demult păsul?!... De ce să-i cadă tocmai lui povara asta pe umeri?! Și taman acum, când se
VOCILE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341689_a_343018]
-
inocenții îngeri? Să te privească în tăcere, Veselă și nu în plângeri Este umila mea părere. Nu știu cum m-ai fermecat De nopțile mi-s fără somn, De chipul tău mă simt legat Te văd în vis când mai adorm. Suflet năpădit de gânduri Ca o gradenă plină de trandafiri. Te prind și pe tine în rânduri În inima plină de uimiri. Te văd peste tot și mă opresc Îmbrățișez coloane nevăzute, Strângându-le până se topesc Dar ele rămân veșnic tăcute
VISEZ ÎN NOAPTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340649_a_341978]
-
întoarcem că ne-a prins amurgul pe drum. - În curând ajungem la castel, Măria Ta! Până mâine dimineață vă odihniți în liniște și pace în patul domniei voastre. - Mai puțină liniște, căci gândurile și dorul de nevasta mea mă vor năpădi din nou. Ele mă ucid cu fiecare zi care se scurge. O aștept să mă viziteze iarăși de la miezul nopții până în zori. Ajunși sub stejarii seculari încălecară și fără grabă porniră la un trap printre copacii stufoși pierzându-se în
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
căci am intrat în cabinetul medical. După un consult de rutină al doctorului, pe care îl fac la două săptămâni, asistenta a început să-mi înlocuiască bandajele. M-a dezinfectat cu betadină... Sentimentul avut la coborârea din taxi m-a năpădit brusc. Oare dezinfectantul este ceea ce trebuie să fie? Își va face oare efectul până la următoarea mea vizită la doctor? După ultimele știri televizate cu Hexi Pharma ar putea fi unul „diluat”. Diluția ne costă pe toți! Am încercat să nu
O mână nevăzută mi-a crescut tariful la taxi și mi-a scăzut flacăra la aragaz. Efectul pe care Hexi Pharma l-a avut asupra mea () [Corola-blog/BlogPost/337785_a_339114]
-
să simțim, cu fiecare viață curmată, doar o jenă constatatoare de cifre. 84, 16, 153, 2... Ne mobilizăm scurt și ne liniștim iute cu declarațiile depășite ale autorităților care ar trebui să ne protejeze. Suntem, de fapt, un corp social năpădit de un cancer galopant cu metastaze pe care le tratăm topic, mințindu-ne că, luând aspirină, avem toate șansele să scăpăm. Suntem, din păcate, un corp decapitat, care zace cu coloana retezată și care nu mai e în stare decât
Decapitarea bătrânei Europe în fața enoriașilor corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/337897_a_339226]
-
șansele să scăpăm. Suntem, din păcate, un corp decapitat, care zace cu coloana retezată și care nu mai e în stare decât de reflexe mecanice ale nervilor periferici. Capul ni l-am tăiat, voioși, singuri cu mult înainte să fim năpădiți de tumoarea care acum își face harnică treaba în carnea noastră. Ne-am decapitat în clipa în care ne-am livrat, printre lacrimi de crocodil și oftaturi politic corecte, unei ideologii bolnave rezultate dintr-un dezechilibru al spiritului nostru european
Decapitarea bătrânei Europe în fața enoriașilor corectitudinii politice () [Corola-blog/BlogPost/337897_a_339226]
-
au găsit drum spre noi. Și, dintr-un joc fericit cu litere și cifre romane, a ieșit numele acestei ediții - Amural(ii). Misiunea festivalului rămâne aceeași - să aducem frumosul în viețile noastre, să facem educație vizuală într-o societate dezorientată năpădită de urât, și să umplem spațiile dintre ziduri cu ceva substanțial. Ce vom vedea diferit la această ediție față de precedenta? Care sunt noutățile? Ne-am străduit să aducem artiști și lucrări din afara țării, pentru a seta un standard, pentru a
Călătorie vizuală După Zidurile Cetății [Corola-blog/BlogPost/100317_a_101609]
-
flutură sutiene în loc de batiste. Dacă lipești urechea de cuvintele lui Radu, auzi un ecou îndepărtat din Conrad, plecat cu nostromul lui să clătească lumea în ape verzi și în spume nervoase. Iar dacă te oprești o clipă din citit, te năpădește gîndul că în viața fiecăruia dintre noi există porturi, refugii și tristeți. Și că în fiecare îmbobocește cîndva - nu se știe cum și nu se știe cînd - un explorator. Sînt în poveștile acestea ale lui Radu Niciporuc un veritabil festival
Pascal desenează corăbii, de Radu Niciporuc [Corola-blog/BlogPost/100897_a_102189]
-
au îmbuibat Fie-le viața amară Ducă-se de-aici, să piară! TRISTEȚE Seara tristă, goală pe dinăuntru vuiet de vânt săgeți de lumină și-un suflet rezemat de un vers își caută liniștea pierdută-n pământ umezit de ploi năpădit de nevoi sau rătăcită pe un colț de stea în univers... AZI NU MAI VREAU SĂ ȘTIU DE SUPĂRARE! Azi nu mai vreau să știu de tine, supărare! Te-alung și te condamn pe veci la penitență Departe de tumultul
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
cjuvinte mai potrivite decât cele din Confesiunile Sfântului Augustin: „Târziu te-am iubit, Frumusețe atât de veche și atât de nouă, târziu te-am iubit. Căci erai în mine șu eu eram în afara mea! Și acolo te căutam; urâciunea mea năpădește tot ce-ai făcut frumos. Tu erai cu mine și eu eram cu tine. Ceea ce mă îndepărta de tine erau acele lucruri ce n-ar fi dacă nu ar exista în noi. M-ai chemat, m-ai strigat și mi-
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343722_a_345051]