1,985 matches
-
la o vacă. LE CUNOȘTEAM CA PE MAMA. Le dezmierdam, le aduceam fânul cel mai bun, că și ele erau cele mai bune de lapte. Câte o dată le mulgeam, dacă făceam rost de vre-o găleată, dar mai des ne năpusteam flămânzi drept la țâța (ugerul) vacii și sugeam lapte ca vițelușii... Zâmbeam, eram fericiți! De abia acum am găsit răspunsul la întrebarea de unde aveau vacile noastre lapte și pentru noi?!.. Mi-am dat seama mult mai târziu... Când plecau acasă
COPILĂRIE – FLORĂRIE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370021_a_371350]
-
copiii gemeni născuți din același ovul. Ea parcă prevestea că ceva nefast se va întâmpla cu mamă-sa și iată că această nenorocire s-a și produs. El i-a dat tăria de a face față singurătății, care s-a năpustit ca un tavălug asupra ei. Nu se mai regăsea în nimic și plângea tot timpul fără de motiv. Intrase într-o depresie, din care nu știa cum să iasă. Poate că amintirile îi apăreau în subconștient și de aici șiroaiele de
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370370_a_371699]
-
ca sigur că s-ar fi descurcat cu aceștia dacă unul dintre ei nu i-ar fi trimis o săgeată în piept, fiindcă tâlharul era înarmat cu o ,,sica” mai mică și două pumnale. Cu toate acestea Baraba s-a năpustit spre ei, însă aceștia au mai trimis două săgeți dintre care una l-a lovit în gât și i-a fost de ajuns. Purta în spate o raniță în care se afla ceva de mâncare și apă. Doar atât! Așa
AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370308_a_371637]
-
pierise. „ Astăzi e Ajunul, mâine e Crăciunul! Ne dați ori nu ne dați?” Vă dăm, vă dăm!” le răspundea mama degrabă, dăruind fiecăruia cu bucurie din munca ei. Din nou fața-i era scăldată de râuri de mulțumire, care se năpusteau să o lumineze și mai mult. O simt atingându-mi părul, răsfățându-l și răsucindu-l cu degetul arătător de zeci de ori, în timp ce îmi povestea despre lume, despre îngeri, iar eu moțăiam în poala ei. Aproape că nu mai
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
arunci în marea uitării tot ce doare, Sub talpă ta simți focul pământului arid, Sau când îți fuge calea-înapoi, de sub picioare Și te-împresoară gânduri, tristeți care ucid, Când simți că universul deodată te respinge Și valurile vieții urlând, se năpustesc, Când ești ocean de lacrimi dar nu mai poți nici plânge, Te-îndemn să-ți plângi durerea la tronul Lui, ceresc! Când deznădejdea vine și sufletu-l sfâșie, Cănd părăsit de toate și toți, pe lume, esti, Cănd singur cauți
ÎNDEMNURI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370570_a_371899]
-
lor ca un prinț neînfricat. La un al doilea semn discret al lui Arnăutu, căpitanul Sasu aruncă o suliță spre Contesă. Aceasta îi străpunse pieptul prin inimă și ieși în spate pe sub omoplatul stâng. În același moment, Arnăutu însuși se năpusti cu o altă suliță spre pieptul Contelui, dar spre uimirea sa trecu cu arma ca printr-o umbră. Contesa țipă de durere și cu ultimele puteri întinse brațele și cu unghiile își cuprinse adversarul de gât pe care-l străpunse
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
Acasă > Poezie > Credință > ÎNTRE DIMENSIUNI Autor: Emilia Amăriei Publicat în: Ediția nr. 2030 din 22 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Vuiesc oceane, vânturi le frământa Și valuri mii spre țărm se năpustesc , Un cântec nou, divin, pământul cântă De trecere spre alt tărâm ceresc. E forfota în scoarță pământeasca Carbonul se transformă în cristal Și freamătă în carnea omenească Celulele, de trecere, de val. Ne doare lutul greu care robește, Apasă-n
ÎNTRE DIMENSIUNI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370614_a_371943]
-
director al unui depozit de vinuri» (p. 30) etc., până între cei ce se călesc în talpa piramidei sociale, prin „munca la lopată“. În „deschiderea“ schiței se află scena simbolic-polivalentă a deposedării lui Măieruș (de către „țângăii căminiști-șantieriști în hărmălaie“: «se năpustiră toți să-l răstignească pe pat» - p. 28) de „bunurile“ personale / private (în ordine: „țigări“, „brici“, „curea“, „ciorapi“), mica „spoliere de-aici a valah-ens-ului“ anunțând „marea spoliere“ a tuturor „cetățenilor cu stare“ din România populară / socialistă. Antiteza romantic-revoluționar-muncitorească / șantieristică, deschidere
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Relatare > RUPTURĂ Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului La primul țipat al sirenei, cercetașul se năpusti spre cel mai apropiat adăpost, cu speranța că va ajunge să se pună în siguranță înainte de a se dezlănțui iadul. Nimeri din plin într-un amalgam nebun de oameni, animale și mașinării. Reuși să se lipească de un perete, cercetând
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
de viață agreată, dar A-Ma avea să schimbe acest lucru de îndată ce mugurii săi aveau să se dezvolte suficient încât să domine întreaga planetă. Explozia și vacarmul care îi urma, îl lua pe nepregătite. Valul de aer încins care se năpusti în adăpost fu urmat de valul de trupuri care se îngrămădeau să părăsească locația expusă. A-Ma răspunse semnalelor lui de alarmă cu încă o doză de tranchilizant. Și să fi vrut, acum nu ar mai fi reușit să-și
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
câțiva pași, și-ar fi zdrobit în întregime tot trupul, nu numai țeasta. Nu era necesar să facă asta! A-Ma avea rezolvare pentru toate! A-Ma se ocupă de toate! Cercetașul își semnala pentru ultima oară coordonatele și se năpusti peste buza stâncilor. Mugurele zvâcni demențial și sinapsele porniră să îi clocotească în momentul în care cercetașul își simți sângele șiroind în zona jugulara. Știu cu precizie momentul în care se produse ruptură și fu eliberat. Cu puțin înainte de momentul
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
demnității împărătești), Sapor-regele perșilor- a poruncit să fii jupuit (de viu) și îmbălsămat, spre a le fi (altora) de-a pururi pildă! Până la urmă tu însuți, Aureliane (tu, para-de-foc a tuturor fărădelegilor!), n-ai făcut tu nebunia de a te năpusti de-a curmezișul Traciei? Și n-ai fost tu spintecat acolo, sub privirile tuturor, chiar în mijlocul drumului, căruia i-ai umplut șanțul cu sângele tău blestemat? (Deci, cum rămâne cu „celebra retragere Aureliană”, atât de mincinos mediatizată?! n. a.) După sângeroasa
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
vreau să vă mai vadă lumea pe la fabrica mea.” Mihai își încordă maxilarul ca să se abțină să nu îl înjure pe acel om, ba mai mult simți o furnicare prin tot corpul o furie groaznică îl cuprinse s-ar fi năpustit asupra acelui individ să-l zdrobească în bătaie să-și reverse tot amarul adunat în ultimul timp însă se abținu îi întoarse spatele și plecă împreună cu Sofia așa o chema pe soția lui. În ultimul timp se certau tot mai
PAȘI SPRE ABIS de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353299_a_354628]
-
prinde.” Am auzit aceste voci în Spania și cunosc aceste argumente atât de bine tâlcuite, de asemenea am urmărit documentare despre cum unii africani ajung în Europa, apoi am văzut acele imagini ce arată cum o întreagă avalanșă umană se năpustește la frontera de la Melilla pentru a sări peste acele garduri înalte unde în ultimul timp le-au pus și un fel de cuțite ca să se rănească însă acei oameni plini de disperare le sar înfășurați cu cârpe la mâini iar
LUMEA PROSPERITATII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354404_a_355733]
-
că pe timpul tratativelor nu vor avea ostilități din parte armatei sale. Avram Iancu, acceptă masa tratativelor, în același mod pașnic de întreruperea ostilităților și de la Câmpeni trece la Abrud împreună cu prefecții lui. În timpul tratativelor , Maiorul Hatvani cu honvezii săi se năpustesc asupra Abrudului asediindu-l, călcând înțelegerea făcută. Ca prin minune Avram Iancu scapă dar perfecții Ion Buteanu și Petre Dobrea, care erau la masa tratativelor, sunt luați prizonieri, iar honvezii, în majoritate secui, se dedau la jafuri și omoruri a
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
închizându-se de zor în urma ei. * A mai trebuit să îndure Karl un nou afront, de data acesta din partea lui Albert, pe care-l întâlni într-o cafenea. Albert, de cum îl zări, se ridică din grupul de cheflii și se năpusti asupra lui Karl, cu aceste insolite vorbe: - Ha, ha, să vedem cine învinge dintre noi doi! Ai să vezi cum s-o sătura Alice de sărăcia ta și va ajunge să tânjească iarăși după faima și averea familiei mele!... Karl
ETERNELE VISĂRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353683_a_355012]
-
drogurile ( medicamente) aduse de Virginia, fata ei, de la fratele Smarandei Gârbea, care era farmacist, și i le trimisese la rugămintea ei, fiind colegă cu farmacista Smaranda Gârbea pentru una din fete, zicea ea. Dar acum, așa din senin, s-a năpustit asupra sertărașului cu pilulele de arsenic, a pus flaconul la gură, și l-a înghițit cu cu o poftă demențială. Când a venit Virginia, a găsit-o în neștire, a fugit repede la chilioara măicuței Frevonia Sârboaica s-o ia
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
niște licăriri nefirești, urechile sale auziră niște foșnete stranii și sângele prinse să-i ardă în trup, vestind primejdia. - Sunt lupii lui Udor, șopti mama lui, transformându-se pe loc în nălucă și înfășurându-l în ceață. Fiarele uriașe se năpustiră pe urmele lor, urlând înspăimântător. Ionuț nu mai văzuse în viața lui asemena colți și înțelese că, oricât ar fi fost de protejat de cețurile pădurii, lupii tot îi simțeau mirosul. Se hotârî să se lupte cu ei, folosindu-și
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
semnătura ! PÂRÂUL ȘI BOLOVANII Pârâul curgea de ani și ani Ocolind stânci și bolovani. Un firicel de apă, subțirel, Ducând cu el prin munți un cântecel Abia șoptit. Dar când ploi după ploi Veneau peste păduri, el în șuvoi Se năpustea și-n calea sa Ca un mistreț turbat râma. - Ce faci așa un zgomot infernal ? Îl întrebă un bolovan banal. - Păi, din deal și până-n vale Îmi stați zeci și zeci în cale. De n-ați fi voi, nu aș
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
pe cap. După aplauzele îndelungate a apărut pe scenă o fată, o tânără de care mama ei se miră că e mai slabă decât ea. Era Irina. O mare bucurie a inundat sufletele tuturor și ropote de aplauze s-au năpustit în urechile copiilor care erau agitați neștiind ce se întâmplă. Apoi, liniște. Un glas puternic, o orchestă veselă au pornit a cânta muzică populară, storcând lacrimi din ochii asistenței. Timpul a trecut repede. Obosită, Lăcrămioara a adormit. Când s-au
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
îmbogățește cu cele ale lui Iulius Jungetu și Edward Gibbon și supune pseudo-teoria lui Roesler la un examen destul de argumentat și destul de critic. (Opere vol X, Ed. Academiei, București, 1989, p.701) Mirajul aurului și-a bogățiilor dace, i-a năpustit pe Hunii în frunte cu fiorosul Attila peste noi, Dacoromânii. Neputând să-și împlinească visul prin faptul că Tezaurul dacic fusese capturat de Traian și romanii lui, Hunii s-au încăierat între ei după care s-au îndreptat spre Roma
CINE SUNT HUNII-UNGRO-MAGHIARII? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353592_a_354921]
-
și pe noi. Dați-vă seama ilustre, ce isterie va urma dacă vor avea motive să spună că galileeanul a înviat! Dintr-o dată se auzi o bubuitură de afară și toți întoarseră capul către ferestre. Un vânt turbat parcă, se năpustise din nou dinspre deșert iar cei care se aflau lângă ferestre putură vedea un zid de praf și de nisip ce se ridica până departe spre cer și care venea ca un tăvălug în lumina acelei după amieze. Nimeni nu
AL SASELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354053_a_355382]
-
Acasa > Versuri > Farmec > MĂRGĂRITARE DE GÂND Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 179 din 28 iunie 2011 Toate Articolele Autorului Mă năpustesc spre slovă culegând cuvinte măiestrite de trăirea sufletului și adun în salbe mărgăritare de gând pe care ți le dăruiesc cununi, cununi sub aripi de înger atingându-te, dragoste... în cupe de cleștar, pline cu flori de nufăr care și-
MĂRGĂRITARE DE GÂND de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354250_a_355579]
-
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - MUNȚII FĂGĂRAȘ - VERSANTUL SUDIC: SUFERINȚĂ - JERTFĂ - MIRACOL DIVIN Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului „Cu ochi de șoim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboară în pridvor./ Mă năpustesc prin vetrele străbune/ sub zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
-n gânduri Și floare-albastră-i umple-alesul gând ... GÂNDURILE, FLORI CE CRESC PE TÂMPLE Gândurile, flori ce cresc în tâmple Visele-ncăpute-n palma vremii Călimări de suflet ce se umple Cu dureri ascunse-n trupul iernii Năvălesc în noi precum furtuna Și se năpustesc rupând zăgazuri De pe boltă-și oglindește luna Chipul șters în luciul din iazuri Pustiiri de vise-n copci de gheață Între două ierni - parfum și muguri, Primăveri cu dor nestins de viață Înflorind în liniștea din crânguri Pumni de ghiocei
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]