1,183 matches
-
decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ucigători de clipe prin iernile iubirii, Două furtuni ce-și varsă nestăpânit mânia, Rănim necontrolat artera fericirii De pare suspendată și lungă-i agonia. Se irosesc cuvinte și îngropăm speranțe, Pe-altar de neputință se năruie din vise, Nemulțumiți de noi, ne pierdem în nuanțe, În mii de întrebări și patimi interzise. În tonuri mult prea sumbre și fără strălucire, Neclară e culoarea iubirii dintre noi, Am alungat lumina... Ce tristă convertire! Celeste răsărituri se-mpart
PRIN IARNA ZDRENŢUITĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376634_a_377963]
-
petrece o noapte “fierbinte” cu focoasa Felicia. Măcar acum apucase să se bucure de o partidă de sex, dar cum era cea de acomodare, spera să urmeze și altele până a doua zi, mult mai deosebite. Iată că totul se năruia din nou. Fata asta avea darul de a-l călca pe nervi în tot ce făcea în ultima vreme. - Gata, nu mai stau, mi-am băut cafeaua și acum plec spre tine. Vreau să ajung cât mai repede în brațele
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
a micuței, se prăbuși cu un suspin abia auzit în brațele soțului orbit de lacrimi și vlăguit de disperare, la rândul său. Când își reveni în simțiri, cuvintele teribile îi umplură ca o otravă fulgerătoare mintea și sufletul. Universul se năruia asupra ei, precum piesele unui puzzle gigantic, strivind-o. Alături de ea Codruț hohotea încetișor cu fața îngropată în pumnii înălbiți, de strânși ce erau. Bietul om se străduia parcă, să-și zobească tâmplele ce nu lăsau să iasă durerea îngrozitoare
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
MĂ-NVĂLUI Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 217 din 05 august 2011 Toate Articolele Autorului Femeie, doar cu gândul mă-nvălui Femeie, doar cu gândul mă-nvălui Sunt brațele tale leagăn de-alint Tristețea în mine o nărui Frumoasă cu ochi de iacint. Ți-s buzele miere curată Ochii, strălucitoare oglinzi Trupul, o vraja iar tu înzestrata Fericirea în clipe s-o vinzi. Mătase ți-e pielea, iar sânii dulceața Degetele tale torc iubirii fuior, Zile și nopți
FEMEIE ,DOAR CU GÂNDUL MĂ-NVĂLUI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372787_a_374116]
-
familiei. După o discuție cu mama sa și cu ajutorul efectiv al unei nepoate, care muncea la Roma, Dorina ajunge menajeră într-o familie de medici. Nu știa că deschisese fără să vrea o „cutie a Pandorei”. Speranțele ei s-au năruit când a aflat de salariul lunar, de trei ori mai mic față de unul normal, dar...vorba soțului său, Ștefi, care i-a răspus la telefon: tu ai vrut muncă în străinătate. Fiind o femeie puternică și-a asumat toate consecințele
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
DRAGĂ ȘI SCUMPĂ, de George Pena , publicat în Ediția nr. 1854 din 28 ianuarie 2016. Mi-i scumpă făptura ta aleasă pe care o cuprind zănatic; cu copsele și sânii, cu gura păcătoasă, mi-i scumpă făptura ta aleasă. Mă nărui în dorință veroasă și mă pierd în ochii tăi fantastic; mi-i scumpă făptura ta aleasă, pe care o iubesc fanatic. Citește mai mult Mi-i scumpăfăptura ta aleasăpe careo cuprind zănatic;cu copsele și sânii,cu gura păcătoasă,mi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
adresat tuturor care erau acolo ori treceau pe la sediu la ora aceea. Polițiștii care erau de serviciu nu cunoșteau nimic. Nici alții... Când a apărut șeful cel mare, l-a privit direct în față și toate speranțele ei s-au năruit căci, după expresia ochilor lui, a înțeles că nu are noutățile așteptate. - Regret doamnă... Vă rog să mă credeți, dar asta este situația! i-a vorbit comisarul privind-o cu milă pe femeia cu față obosită și cu ochi încercănați
EPISODUL 4, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379680_a_381009]
-
în aer acel fantastic castel dăruit de Marta Deleș? Nu! După dezmeticirea mea mi-am dat seama că sunt pe front sub un tir aspru de artilerie; românii și rușii începuseră forțarea Mureșului. Dealurile roase din fața mea începuseră să se năruie, zăream prin focul aruncătoarelor îngrămădiri de oameni fugind ca bezmeticii, cătușele sovietice cu gurile lor numeroase de foc vărsau flăcări pe țevi. Nemții intraseră în panică și se petrecuse o învălmășală de nedescris. Am sărit în căruță și am vrut
INGERUL CARE A CAZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374723_a_376052]
-
lăsându-mă vlăguită și fără chef de viață. Dintr-o dată, nu îmi era clar viitorul relației noastre. Dar care relație? Poate venise timpul să vorbesc la trecut de ea, sau să nu mai vorbesc deloc. Cât de ușor se poate nărui totul într-o clipă! Chibzuiam acum, abătută fiind, că acel aforism celebru, “carpe diem”, este cel mai profund și realist îndemn din câte am auzit, în ciuda faptului că nu-l agreasem în trecut, neaflându-se pe lista preferințelor mele, deoarece
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
mamelor din lumea întreagă...Femeie, mamă, soră, fiică, bunică...iubită...da, întrunesc toate aceste atribute! Dar le simt greutatea ca pe un blestem! Bucuriile mele se jelesc dincolo de cerul ascuns sub bezna durerii. Nu îmi dau seama când s-au năruit peste mine zidurile destinului! Nu am auzit vuietul prevestitor al urii care mi-a demolat creația iubirii. Am crezut în semenii mei convinsă că iubirea generează iubire, necondiționat. Când trăiești printre stele, zburând laolaltă cu visele, dăruind iubire și încredere
DAR DE ZIUA MAMEI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375650_a_376979]
-
orice pe lumea aceasta. Neîncrezător, Mladin se întoarse la tatăl său și îi ceru acestuia să-i spună adevărul în ceea ce privește vrajba dintre el și Pană-Împărat. Cum Colț-Împărat o ținea una și bună cu vechea lui poveste, feciorul merse la turnul năruit de la hotar și găsi, așa cum spusese împărăteasa, ruinele acoperite de valuri de lăcrămioare. Înțelegând că crescuse și trăise atâta timp în minciună, părăsi împărăția animalelor și plecă cât vedea cu ochii. Nu se opri decât la țărmul unei mări nesfârșite
LIA CEA ÎNŢELEAPTĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375617_a_376946]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > RONDELUL ÎMPĂCĂRII Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 2044 din 05 august 2016 Toate Articolele Autorului Nu este timp de ceartă și de ură, Nu-i timp să năruim ce au clădit, Apune viața, se transformă-n zgură, Uitând să ne-ntrebăm unde-am greșit. Azi doborâm doar cu o lovitură Sudoarea alor noștri, ce-au trudit... Nu este timp de ceartă și de ură, Nu-i timp să
RONDELUL ÎMPĂCĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379177_a_380506]
-
ce au clădit, Apune viața, se transformă-n zgură, Uitând să ne-ntrebăm unde-am greșit. Azi doborâm doar cu o lovitură Sudoarea alor noștri, ce-au trudit... Nu este timp de ceartă și de ură, Nu-i timp să năruim ce au clădit... Atâta pizmă, grea încărcătură, Cuvinte grele câte s-au rostit, Pe toți, la fel, părinții ne-au dorit Crescându-ne cu pâinea de la gură. Nu este timp de ceartă si de ură... Rugăciune pentru frați și surori
RONDELUL ÎMPĂCĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379177_a_380506]
-
un spațiu poetizat, nici nu ți-ai dori să iradiezi între glorie și epos. Așteptîndu-mi întîrziat pașii, azi, spre un final de mîine, rostesc idei, evolutiv, într-un cosmos relativ, venerînd lumina soarelui, probanta, ce lasă o umbră de mit, năruit peste un suflet trecător, Iubitor de mult soare. (Poezie de Lilia Manole) Spre Chișinău, spre orașul cu mult soare și spre o mare de frunze verzi... Spre Chișinău, înarmați cu încredere în sine și perpetuând minunată zi de toamnă și
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE RENATA VEREJANU, UNICUL PRODUS SĂNĂTOS AL POEZIEI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379233_a_380562]
-
s-ar fi așteptat cineva. Tragedia a lovit scurt, dar mortal, în inima unui înger ce tânjea după pace și liniște. Acea după-amiază fatidică începuse cât se poate de normal, nimic nu dăduse de bănuit că totul avea să se năruiască atât de ușor. Ca de obicei, fata credulă s-a așezat pe nisip, stând în deplină liniște. A mai fost nevoită în trecut să își aștepte demonul, punctualitatea nefiind caracteristica sa forte. Doar că, de această data, așteptarea nu va
UN ÎNGER ŞI UN DEMON de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369149_a_370478]
-
exigență anume pentru persoana sa, Părintele este mai îngăduitor cu ceilalți, pe toți îi primește cu dragoste și pentru fiecare persoană are un mesaj de îmbărbătare, de încurajare, de entuziasm, de înflăcărare creștină. Dacă ți se pare că totul se năruie în jurul tău, mergi la Părintele Amfilohie și vei pleca mai sigur pe forțele tale, mai entuziasmat, mai puternic în credință și vei lua și Duh Sfânt. Părintele Amfilohie mustește a Duh Sfânt și este disponibil și dornic de a-l
DIN CABINA AVIONULUI ÎN CHILIA DE MONAH de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378683_a_380012]
-
Dimineți ce încă își mai șterg pleoapa, Cu aripa stângă-mi botează plămada, Cad stropii de rouă ce tind a pătrunde Prin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoane O hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de vise Sub dansuri de Iele,dorințe ucise! Mai picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai
DESTINUL NU ARE HARTĂ... de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378758_a_380087]
-
Dimineți ce încă își mai șterg pleoapa, Cu aripa stângă-mi botează plămada, Cad stropii de rouă ce tind a pătrunde Prin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoane O hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de vise Sub dansuri de Iele,dorințe ucise! Mai picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai
GEANINA NICOLETA [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
are hartă...Dimineți ce încă își mai șterg pleoapa,Cu aripa stângă-mi botează plămada,Cad stropii de rouă ce tind a pătrundePrin ochiuri de cer,ating suflete mute! Mai strigă destinul privind spre icoaneO hartă-mpărțită -n puncte cardinale, Mai năruie gânduri, castele de viseSub dansuri de Iele,dorințe ucise!Mai picură norii strigând curcubeul,Mai tună Ateul și zdruncină cerul...Dar încă mai simt că prin vene tot curgFlori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea
GEANINA NICOLETA [Corola-blog/BlogPost/378764_a_380093]
-
ca Paul Morand prezența Orientului, însă a unui Orient redus aici la starea de negativ al Occidentului: "Mahalaua este regatul ruinelor, este Orientul care nu-și îngroapă cadavrele, care nu-și mătură gunoaiele". Casele din chirpici, colibele stînd să se năruiască; locuitorii lor: țigani, evrei, vagabonzi. Impresia de provizoriu, de trecere a timpului care se repetă fără a însemna că e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă Calea Victoriei afirmă pretenția de eleganță, cu circulația sa intensă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
secolele care au urmat, până în zilele noastre. Dar, căderea Constantinopolului nu poate fi socotită ca un moment istoric real crucial, de vreme ce capitala rămăsese un ultim bastion al unui imperiu (Bizantin) deja adus la totală neputință și, în fapt, cucerit. Se năruia nu o forță, ci un simbol, ceea ce demonstrația istoriografică trebuie să ia în considerare, adică să facă deosebirea între faptele istorice reale și cele simbolice. S-a răspândit o imensă literatură, cu deosebire publicistică, care, aliniindu-se afirmației lui Albert
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Omului; Leul își bate joc și e setos de sînge. Ei urlă, " O Păianjene, întinde-ți pînză! Mărește-ți oasele și-umplut Cu măduva, tendoane, carne, Înalță-te31 și-atinge-o voce. Cheamă-ți întunecatele oștiri; căci se adună fiii Oamenilor Ca să le năruie Cetățile! Omul nu va mai fi!" "Treziți-vă, O Armii!" 400 Cîntắ pe dealuri coardă arcului, "Luváh și Vala plutesc Triumfator în ceru-nsîngerat, si chipul Omenesc nu mai există". Fiind numai urechi, aștrii-auziră, și prima rază-a dimineții porni napoi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să și-o piardă Și cu această pe șine să se piardă în blîndețe, ea focurile-i le cuprinse-n brațe. Precum atuncea cînd Cutremurul Pămîntului din hruba-i se deșteaptă, urieșeștii-i umeri 130 Se arătă deasupra Muntelui care se năruie, o clipă-n juru-i E Tăcere, apoi uluitoare groază din Centru răbufnește, Înflăcărații cîini se nalta, urieșeștii umeri se arătă Acestfel Orc rostogolit-a-n jur nourii săi230 peste Străfundurile-ntunecatului Urthona, Știind că artele lui Urizen erau dragostea Blîndă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pluti în albe haine de în pur: Probabil aluzie la "inul curat" din Apocalipsa, care înseamnă faptele sfințeniei. 113 (III, 121) Dîm sugerează un întuneric de amurg, nu unul total (cf. germ. Dämmerung amurg). 114 (III, 141) făcînd ravagii: Sau "năruindu-se" (verbul to ruin are și sensul intranzitiv de "a cădea cu capul în jos", cf. lat. ruere = a cădea, a se prăvăli). 115 (III, 151) stihiile nimicitoare: Sau "care se sfarmă" (sens intranzitiv). Ambele sensuri, credem, sînt valabile, căci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mistică, "tipul", personalitatea energetică). Fiecare formă se propune ca unitate sufletească și ca element al ordinii de finalitate. Lucrarea de față descrie și interpretează formele personalității prin aceste condiționări. Desfășurarea determinismului prin finalitate nu este însă o curgere nedezmințită care năruie orice stabilitate. Dimpotrivă, formele istorice ale personalității au o structură aptitudinală care, în cazul unui acord cu determinările mediului "fizic" și cu cele culturale, devine vocațională. Vocația este condiția împlinită a omului și chipul concentrat al întregii existențe; ea confirmă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]