1,298 matches
-
doar în felul unei granițe a cunoașterii. În consecință, „necunoscutul [Dumnezeu însuși] se află atunci în diaspora, iar intelectul are de făcut plăcuta alegere între lucrurile pe care le are la dispoziție și cele pe care imaginația nu le poate născoci (monstruosul, ridicolul etc. etc.).“ Diferența absolută e citită fie în limbajul diferenței obișnuite, fie în cel al diferenței ciudate, cum se întâmplă când vorbim despre monștri și fantasme. Iar paradoxul intelectului stă exact sub această limită. Altfel spus, gândirea nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
Alt ritm ai, drăguțule; Nu mai bați ca în trecut Chiar necaz de-ai cunoscut. - Acum bat sub aparat, Sub impuls electric bat; Sunt supus sub ritm mecanic Ca și cum ar fi organic, Căci mai mult de un deceniu Bat cum născoci un geniu. Inimioara, uite-așa Multe-au încăput în ea; Au intrat făr’ să le-opresc Ca-ntr-un buzunar popesc, Că-n zadar te opintești Altă soartă să-ți găsești. Ce ți-i scris, rămâne scris Chiar de ai
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
doar în felul unei granițe a cunoașterii. În consecință, „necunoscutul [Dumnezeu însuși] se află atunci în diaspora, iar intelectul are de făcut plăcuta alegere între lucrurile pe care le are la dispoziție și cele pe care imaginația nu le poate născoci (monstruosul, ridicolul etc. etc.).“ Diferența absolută e citită fie în limbajul diferenței obișnuite, fie în cel al diferenței ciudate, cum se întâmplă când vorbim despre monștri și fantasme. Iar paradoxul intelectului stă exact sub această limită. Altfel spus, gândirea nu
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
scriu pe calculator ce se vorbește: - Gata, gata - STOP-JOC. Nu mai scrie! 3 ani și 10 luni Am inventat povestea asta pentru tine, tati, ca să te fac fericit Am inventat povestea asta pentru tine, tati, ca să te fac fericit. Am născocit-o pur și simplu. Ce poveste? De fapt, nu e chiar o poveste. Eu am un aparat care se cheamă aparatu' / mașinăria pentru visuri cu care intru in visele oamenilor și voi doar visați că aveți un copilaș și tot
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
când nu ajutam la tejghea, mă jucam în podul casei pe mormanele de blănuri ale unor animale necunoscute... Aici vocea ternă, de somnambul, a macedoneanului se întrerupse și părea că nu va mai continua... -...Până-ntr-o zi, când bunicul născoci o idee turbată. Își investi tot capitalul cumpărând câteva sute de jderi de la o crescătorie și naiba știe de unde o sumedenie de vizoni. îi puse separat, în două țarcuri, pe care le făcu în spatele casei. Animalele se înmulțeau cu repeziciune
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
limită de vârstă pentru a fi preot și nici nu are voie să aibă o amantă atunci, multiplicarea hormonilor declanșează la individ o invidie și o stare nervoasă asupra acelora ce au o viață normală...!! După părerea mea, cine a născocit religia catolică inclusiv canoanele preoților acestei religii,nu a fost prea bine inspirat...! Adică cum...? Lucrătorii religiei catolice să nu beneficieze de dragostea și tandrețea În Îmbrățișarea a unei femei șoptindu-i tandru, te iubesc...? Cum vine asta, dumnealor nu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
care el va face plângere la Însuși tovarășul Nicolae Ceaușescu, criminalul principal...! Iar atunci când timpul Îi permitea, trebuia să urmărească mișcarea materialelor pe punctele de lucru Încât, nu fura numai muncitorii, fura toată lumea care avea tangență cu punctele de lucru născocind cele mai ingenioase invenții pentru a nu fi descoperiți. Drept urmare a acestei supra solicitări fizice și nervoase, Tony Pavone avea dureri de cap, În timp ce o stare de leșin Îi solicita corpul. Conturile feței se adâncise afișând o culoare incertă În timp ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Penn Central sau la B & O. Investițiile În vite și ele primesc Încurajări similare. — Faci deja atâția bani că Îți trebuie reducerile astea? Sammler nu voia să-l conducă pe Feffer la conversații visătoare, exagerări, fantezii, minciuni. Nu știa cât născocea bietul tânăr doar pentru a impresiona, pentru a distra. Feffer avea o nevoie stranie să se acopere cu brocartul lăudăroșeniilor. Bani, fălire - cusururi evreiești. Și americane? Sărac În informații despre America contemporană, Sammler se arăta precaut În acest caz. Totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
producă decât niște desene banale, care nu i se arătaseră în vise. Pentru un furnizor de mâncare, a creat un antet și un meniu bordat cu fructe și legume; iar pentru pagina de web a unei firme de peisagistică a născocit un râu garnisit cu tot felul de plante care cresc pe marginea apei - trestii, sălcii, iriși galbeni și rugi de mure. Din cealaltă cameră, Jina a auzit exploziile regulate și urletele de coioți de pe Cartoon Network, distracția ocazională a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
s-o respire și s-o curbeze în orice direcție. Cum avea să plămădească stânci care să se ridice sau să se năruiască după pofta femeii. În beznă, și-a imaginat orașe și parcuri de distracții, iar la răsărit a născocit caruseluri. Jina și-a dorit să fi fost mai slabă; în ritmul ăsta, ar fi putut să-și constriască raiul zile întregi. Copilul și-a pierdut iar răbdarea. Dacă avea să i se ofere ocazia, probabil c-avea să devină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de care nu mă despărțeam pentru nimic în lume. Erjika era bine dispusă și râdea din orice. Parcă îi luase locul Creței și nu știu de ce, lucrul acesta mă deranja într-un mod straniu. Marius mă privea complice. Mintea lui născocea zeci de scenarii în care eu urma să termin ce începusem într-o altă seară. Sini era mult mai rezervată ca de obicei și atitudinea ei lăsa de înțeles că o deranja să fie la aceeași masă cu o persoană
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
-și țină gura. E adevărat că am și eu slăbiciunile mele, dar chiar să-ți bați joc și să n-ai deloc Încredere În mine... atunci ce rost mai are să te prefaci că ești cinstit? — Da, dar cînd Începi și născocești tot soiul de povești, nu te lași pînă nu mă scoți pe mine vinovată, nu ? ZÎmbetul Îi dispăru ca și cînd i l-ar fi smuls cineva. I se citi apoi pe chip HYPERLINK "http://sentimentul.de"sentimentul de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
ce-i străjuiseră în tinerețe singurătatea, născută de absența soțului prea zelos cu îndatoririle de serviciu, lecturi pe care memoria i le trezea la viață și de care făcea caz când se ivea prilejul, iar dacă nu se ivea îl născocea ea însăși printr-o abilitate a vorbirii pe care cele câteva prietene, de mult obișnuite în prelungile vizite de după-amiază, se făceau a nu o pricepe; continua să citească și acum, înnobilare la răstimpuri rare. În felul acesta se scurseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
viața atât de simplu. - Zic și eu așa, râse în timp ce ni se aduseră două prăjituri și două cupe cu înghețată, precum și paharele cu apă cu câte un cub de gheață. Mi-e simpatică. - Cine? - „Cofetărița”, spuse, accentuând copilărește asupra substantivului născocit de ea. Cred că e inteligentă, se vede după ochi, presupun că a fost elevă până de curând, dar mi-e jenă s-o întreb. - Ați da dovada unei deformații profesionale fără noimă, e ca și cum eu aș întreba-o dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de zile. Frica era împământenită. Puterea își realizase țelul, un popor întreg ținut în înfricoșare, rodul unei dictaturi de un tip nemaiântâlnit. Anul 1965 adusese impresia unei schimbări în care însă nu mai credea nimeni. Mulțimi de condamnați pentru vini născocite prin legi anume făcute ca să asigure stabilitatea, permanența regimului care-și mutilase propriile idealuri afișate, fură puși în libertate. Acum, după 18 ani de pustiire, această libertate nu mai deranja Puterea, căci țara întreagă devenise între timp un perfect lagăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
M-am întins pe canapea, încercând să îmi recapăt dispoziția necesară pentru plâns. Sus, Ornesto continua să-și zbiere cântecele și asta mi-a trezit o amintire: uneori eu și Aidan obișnuiam să cântăm. Nimic serios - o, Doamne, nu - ci născocind chestii, prostindu-ne. Ca în seara în care am sunat la Balthazar să comandăm cina acasă, și eu eram de-a dreptul în extaz. —E uimitor, aberam. Balthazar e unul dintre cele mai faine restaurante din New York- nu, rectific
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
chiulești de la oferta mea pentru Formula 12 pentru un nenorocit de avort? — Nu. Oh, Doamne, nu, nici gând. Eram îngrozită de beleaua în care mă băgasem, îngrozită de furia ei, de minciunile mele, de ceea ce dezlănțuisem. Și va trebui să născocesc și mai multe minciuni. Și s-o fac rapid. Este, hm, ceva pe colul uterin. —E cancer? Și-a înclinat capul întrebător și m-a privit un lung răstimp. —Ai cancer? Mesajul era clar: dacă aveam cancer, avea să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
zis fericită. OK, refrenul. JOEY, JOEY E O LABĂ. ARE-O MUTRĂ CIUFUTĂ ȘI CIZME CARAGHIOASE. Ne-am umplut patruzeci și cinci de minute cu asta: eu cântam o strofă și Jacqui cânta cu mine la refren. Apoi Jacqui a născocit câteva strofe proprii. Ne-am distrat de minune, cu excepția contracțiilor lui Jacqui, care erau tot la șapte minute. Aveam să ajungem vreodată la cifra magică de cinci minute? Cred că ai nevoie să mergi puțin, am zis. Torcătoarea de Vrăjeli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
este totuși adevărul gol-goluț. Dacă moartea n-ar fi inevitabilă, omul și-ar fi pierdut întreaga viață ferindu-se de ea. El n-ar fi riscat nimic, n-ar fi încercat nimic, n-ar fi întreprins nimic, n-ar fi născocit nimic, n-ar fi construit nimic. Viața ar fi fost o convalescență veșnică. Da, frații mei, să-I mulțumim lui Dumnezeu că ne-a dăruit moartea, pentru ca viața să aibă un rost; noaptea, pentru ca ziua să aibă rost; tăcerea, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
simțit cu atât mai ofuscat. Ca să-mi arăt dezaprobarea, am descălecat și am pus piedică piciorului cămilei. N-a zăbovit să vină înapoi spre mine. — Scuză-mă pentru râsul meu. Am râs pentru că ai zis că-s rotunde. N-am născocit eu asta. Ibn-Battuta, marele călător, spune chiar așa: piramidele „au formă circulară“. — Asta pentru că nu le-a văzut niciodată. Sau poate de foarte departe, și noaptea, Dumnezeu să-l ierte! Dar nu-l condamna pentru atâta lucru. Când un călător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pila, gladius și scutum, se pregătiră de înfruntarea cu dușmanul, iar în spatele frontului veni în pas alergător și restul manipulului - optzeci de soldați aliniați pe opt rânduri, toți având scutul oval numit „tăietorul de capete“. Văzută de sus, dispunerea strategică născocită de Antonius semăna perfect cu o pâlnie: frontul soldaților reprezenta partea superioară, laturile erau formate din cele două valuri de pământ dotate cu castrapila, iar în fund se afla centuria alcătuită din optzeci de soldați. La un semn al lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Săreau peste cadavre și peste membrele tăiate și împrăștiate în zăpada plină de sânge. 12 Antonius își ținea calul în spatele centuriei din fundul pâlniei. Se uita calm la quazii care veneau în goană și intrau în capcana pe care o născocise. Mai așteptă o clipă, nesfârșită... Voia să fie sigur că erau ultimii din hoardă. Nu mai ieșea nimeni din pădure. Aceea era clipa pe care o aștepta. Se uită spre tubicen, care îi răspunse cu o privire nerăbdătoare și slobozi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
amestecau. Valerius îl privea pe băiat. — Mi se pare că ne-am mai întâlnit, dar... Băiatul îl întrerupse. — Vreau să-ți vorbesc despre jocurile de mâine, zise agitat. Știu că Vitellius a poruncit să nu afle nimeni despre ce a născocit el ca să uimească poporul... Nici măcar voi, gladiatorii care veți lupta. Tu nu știi ce vă așteaptă. Valerius simți stomacul strângându-i-se dureros. Uneori, vechea spaimă revenea, chinuindu-l, dar învățase s-o învingă. Respiră adânc, redobândindu-și calmul. — Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
-te. — Nu pot să mă liniștesc, răspunse țâfnos Flavius Sabinus, aranjându-și toga. Și apoi, eu am oroare de sânge. M-ai adus aici cu forța. Tot ce vreau e să mă ridic și să plec; nu mă interesează ce-ai născocit tu ca să-i omori pe gladiatori. Și acum mai am coșmaruri... Mă chinuie de când am văzut focurile lui Nero... Toți creștinii ăia care ardeau de vii pe cruci!... Închise ochii, palid. Vitellius însă nu-i mai dădea atenție. La un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și simplu, produsul finit: în felul acesta, spunea Fielding, ne păstrăm independența artistică în timp ce facem cu mult mai mulți bani. Credeam că numai oamenii mari pot să pună la cale o asemenea șmecherie, dar uite că și puștiul reușise să născocească așa ceva. Avea niște relații extraordinare, și nu numai în lumea filmului. În timp ce el vorbea, și eu mă luptam cu lungul șir de coniace și cafele, am simțit strângerea și îmbrățișarea banului adevărat. Bani, drace. — Știi, moșule, îmi spuse el - sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]