954 matches
-
un maxim de 25,5%, la V25 (N66P128K120 Folifag 2%) . Conținutul în proteină brută (%) are valorile cele mai ridicate în cazul fertilizării cu azot, fiind în corelație directă cu mărirea dozelor de îngrășământ. Cele mai mici rezultate le-a obținut năutul fertilizat numai cu fosfor sau cu potasiu când, procentul de proteină nu a depășit valoarea de 23% decât în puține cazuri, în genere fiind inferioare martorului nefertilizat.Variantele la care s-a aplicat și îngrășământul foliar Folifag 2% au avut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
și în cazul variantei V25-N66P128K120 + Folifag 2%. îngrășămintele pe bază de azot au avut un rol deosebit de important în creșterea producției de proteină. La toate variantele unde a fost prezent îngrășământul pe bază de azot cantitatea de proteină obținută de năut a depășit 600 kg/ha. îngrășămintele pe bază de potasiu, aplicate singure au avut o influență mică asupra cantității de proteină, valorile de 434 kg/ha - 455 kg/ha nefiind asigurate statistic față de martor. îngrășămintele pe bază de fosfor, aplicate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plus de proteină comparativ cu martorul de 387 kg/ha în cazul combinației N99P128, în schimb față de varianta fertilizată cu N99 sporul a fost de numai 68 kg/ha. îngrășămintele potasice în combinație cu cele pe bază de azot aplicate năutului au realizat producții mari de proteină cu diferențe semnificative față de năutul nefertilizat, combinația N99K120 fiind cea mai productivă cu 756 kg/ha proteină. în cazul folosirii îngrășămintelor foliare, producția de proteină a avut valori de peste 673 kg/ha la toate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cazul combinației N99P128, în schimb față de varianta fertilizată cu N99 sporul a fost de numai 68 kg/ha. îngrășămintele potasice în combinație cu cele pe bază de azot aplicate năutului au realizat producții mari de proteină cu diferențe semnificative față de năutul nefertilizat, combinația N99K120 fiind cea mai productivă cu 756 kg/ha proteină. în cazul folosirii îngrășămintelor foliare, producția de proteină a avut valori de peste 673 kg/ha la toate variantele unde au fost aplicate acestea. Adăugarea îngrășământului Folifag 2% a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cazul folosirii îngrășămintelor foliare, producția de proteină a avut valori de peste 673 kg/ha la toate variantele unde au fost aplicate acestea. Adăugarea îngrășământului Folifag 2% a favorizat obținerea unui spor de proteină la toate variantele fertilizate dovedindu-se că năutul reacționează destul de bine la acet tip de fertilizare (tabelul 41). Conținutul boabelor de năut în ulei a scăzut în majoritatea cazurilor în care planta a fost fertilizată cu îngrășăminte chimice și foliare. Creșterea procentului de ulei peste 6,0% realizat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la toate variantele unde au fost aplicate acestea. Adăugarea îngrășământului Folifag 2% a favorizat obținerea unui spor de proteină la toate variantele fertilizate dovedindu-se că năutul reacționează destul de bine la acet tip de fertilizare (tabelul 41). Conținutul boabelor de năut în ulei a scăzut în majoritatea cazurilor în care planta a fost fertilizată cu îngrășăminte chimice și foliare. Creșterea procentului de ulei peste 6,0% realizat la martorul nefertilizat, s-a obținut numai în cazul variantelor fertilizate cu P64, P96
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ulei la 5,9%. Același 77 lucru s-a întâmplat și în cazul fertilizării cu K, creșterea dozei de la 80 kg/ha la 120 kg/ha a favorizat scăderea procentului de ulei. Conținutul cel mai scăzut în ulei la realizat năutul fertilizat cu N66P128K120 + Folifag 2% (4,7 %), N33 + Folifag 2% și N99 cu un conținut de 4,8%. Adăugarea la îngrășămintele pe bază de azot a celor pe bază de fosfor și potasiu au mărit puțin procentul de ulei față de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
V9, V17, V23, V25 la care procentul a depășit 1,20% iar variantele cu cel mai scăzut procent au fost V13, V1, V5, V12 la care valoarea procentuală nu a depășit 1,08% (tabelul 43). Comparativ cu experiența privind fertilizarea năutului efectuată în condițiile ecologice de la Teleorman (NEGRILĂ MARIA, 1990), singurul de acest gen din țară, unde dozele cele mai valoroase s-au dovedit a fi N60P80 (2.304 kg/ha), N90P80 (2.270 kg/ha) și N120P80 (2.227 kg
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
celei mai mari producții de semințe/ha au avut și rolul cel mai mare în dezvoltarea parametrilor morfologici și a elementelor de productivitate, fiind o corelație pozitivă între toți factorii studiați. V.2. CERCETĂRI PRIVIND UTILIZAREA îNGRĂȘĂMINTELOR ORGANICE LA CULTURA NĂUTULUI îN VASE DE VEGETAȚIE V.2. 1. INFLUENȚA TIPULUI DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUCȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Aplicarea îngrășămintelor organice la orice plantă agricolă are un rol benefic în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
toți factorii studiați. V.2. CERCETĂRI PRIVIND UTILIZAREA îNGRĂȘĂMINTELOR ORGANICE LA CULTURA NĂUTULUI îN VASE DE VEGETAȚIE V.2. 1. INFLUENȚA TIPULUI DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUCȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Aplicarea îngrășămintelor organice la orice plantă agricolă are un rol benefic în creșterea și dezvoltarea acesteia dar și în îmbunătățirea calității solului. Gunoiul de grajd aplicat năutului a favorizat mai mult sau mai puțin producția de biomasă în funcție de tipul său
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUCȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Aplicarea îngrășămintelor organice la orice plantă agricolă are un rol benefic în creșterea și dezvoltarea acesteia dar și în îmbunătățirea calității solului. Gunoiul de grajd aplicat năutului a favorizat mai mult sau mai puțin producția de biomasă în funcție de tipul său: gunoi de grajd de bovine sau de ovine administrat într-o cantitate ce reprezintă media tuturor variantelor privind doza de îngrășământ organic (0-30 t/ha) Talia plantelor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Talia plantelor a crescut cu 1,6 cm atunci când îngrășământul folosit a fost gunoi de grajd de ovine față de cea a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de bovine. Gunoiul de grajd de bovine a determinat, prin aplicarea sa la năut, obținerea unor plante cu o talie de 51,4 cm, mai mică cu 3% decât a plantelor fertilizate cu gunoi de grajd de ovine (tabelul 44). Numărul ramificațiilor principale la o plantă a fost influențat semnificativ de tipul gunoiului de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fost influențat semnificativ de tipul gunoiului de grajd utilizat în cultură. Astfel îngrășământul de bovine a favorizat obținerea de plante cu un număr mediu de 4,1 ramificații principale la o plantă, iar cel de ovine cu 2% mai mare, năutul reacționând mai bine la aplicarea celui din urmă (tabelul 45). Fructificarea năutului exprimată prin numărul de păstăi pe o plantă a fost deasemeni mai bună atunci când la năut s-a aplicat gunoi de grajd de ovine (33 păstăi/ plantă) care
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
îngrășământul de bovine a favorizat obținerea de plante cu un număr mediu de 4,1 ramificații principale la o plantă, iar cel de ovine cu 2% mai mare, năutul reacționând mai bine la aplicarea celui din urmă (tabelul 45). Fructificarea năutului exprimată prin numărul de păstăi pe o plantă a fost deasemeni mai bună atunci când la năut s-a aplicat gunoi de grajd de ovine (33 păstăi/ plantă) care a depășit cu 0,7 păstăi/plantă, năutul fertilizat cu gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
principale la o plantă, iar cel de ovine cu 2% mai mare, năutul reacționând mai bine la aplicarea celui din urmă (tabelul 45). Fructificarea năutului exprimată prin numărul de păstăi pe o plantă a fost deasemeni mai bună atunci când la năut s-a aplicat gunoi de grajd de ovine (33 păstăi/ plantă) care a depășit cu 0,7 păstăi/plantă, năutul fertilizat cu gunoi de grajd de bovine unde s-a realizat un număr de 32,3 păstăi /plantă (tabelul 46
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
urmă (tabelul 45). Fructificarea năutului exprimată prin numărul de păstăi pe o plantă a fost deasemeni mai bună atunci când la năut s-a aplicat gunoi de grajd de ovine (33 păstăi/ plantă) care a depășit cu 0,7 păstăi/plantă, năutul fertilizat cu gunoi de grajd de bovine unde s-a realizat un număr de 32,3 păstăi /plantă (tabelul 46). Numărul de semințe la o plantă de năut și masa acestora a fost mai mare în cazul folosirii gunoiului de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ovine (33 păstăi/ plantă) care a depășit cu 0,7 păstăi/plantă, năutul fertilizat cu gunoi de grajd de bovine unde s-a realizat un număr de 32,3 păstăi /plantă (tabelul 46). Numărul de semințe la o plantă de năut și masa acestora a fost mai mare în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, dar diferența de valoare nu a avut semnificație față de varianta fertilizată cu gunoiul de grajd de bovine. Cu 32,7 semințe/pl. năutul fertilizat cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
plantă de năut și masa acestora a fost mai mare în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine, dar diferența de valoare nu a avut semnificație față de varianta fertilizată cu gunoiul de grajd de bovine. Cu 32,7 semințe/pl. năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de bovine a fost depășit doar cu 1% de năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine, iar masa semințelor a fost de 6,3 g/pl., în primul caz de fertilizare și 6,5
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
grajd de ovine, dar diferența de valoare nu a avut semnificație față de varianta fertilizată cu gunoiul de grajd de bovine. Cu 32,7 semințe/pl. năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de bovine a fost depășit doar cu 1% de năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine, iar masa semințelor a fost de 6,3 g/pl., în primul caz de fertilizare și 6,5 g/pl. în al doile caz bovine (tabelele 48,49). Masa plantelor a crescut în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Masa plantelor a crescut în cazul când tipul de îngrășământ a fost de ovine cu 0,8 g/pl.față de cel de bovine, greutatea plantei de 17,9 g/pl. fiind cu 5% mai mare. Deci se poate concluziona că năutul a crescut și s-a dezvoltat mai bine când îngrășământul a provenit de la ovine, comparativ cu cel provenit de la bovine (tabelul 50). MMB (g) a avut o masă de peste 190 g în ambele cazuri. Cu o masă a 1000 de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a dezvoltat mai bine când îngrășământul a provenit de la ovine, comparativ cu cel provenit de la bovine (tabelul 50). MMB (g) a avut o masă de peste 190 g în ambele cazuri. Cu o masă a 1000 de boabe de 197 g năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine a depășit cu 5 g pe cea a boabelor provenite de la plante de năut fertilizate cu gunoiului de grajd de bovine, diferență care nu a fost semnificativă (tabelul 51). Conținutul semințelor în proteină
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
avut o masă de peste 190 g în ambele cazuri. Cu o masă a 1000 de boabe de 197 g năutul fertilizat cu gunoiului de grajd de ovine a depășit cu 5 g pe cea a boabelor provenite de la plante de năut fertilizate cu gunoiului de grajd de bovine, diferență care nu a fost semnificativă (tabelul 51). Conținutul semințelor în proteină (%) și producția de proteină (kg/ha) raportată la unitatea de suprafață au fost mai valoroase la năutul fertilizat cu gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
provenite de la plante de năut fertilizate cu gunoiului de grajd de bovine, diferență care nu a fost semnificativă (tabelul 51). Conținutul semințelor în proteină (%) și producția de proteină (kg/ha) raportată la unitatea de suprafață au fost mai valoroase la năutul fertilizat cu gunoi de grajd de ovine. Procentul de proteină a crescut de la 23,9 %, obținut de boabele de năut fertilizate cu gunoi de grajd de bovine, la 24,6% cât s-a obținut în cazul fertilizări cu gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Conținutul semințelor în proteină (%) și producția de proteină (kg/ha) raportată la unitatea de suprafață au fost mai valoroase la năutul fertilizat cu gunoi de grajd de ovine. Procentul de proteină a crescut de la 23,9 %, obținut de boabele de năut fertilizate cu gunoi de grajd de bovine, la 24,6% cât s-a obținut în cazul fertilizări cu gunoi de grajd de ovine. Producția de proteină brută obținută în urma fertilizării cu îngrășăminte organice a fost de 633,3 kg/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ajungând la 674,9 kg/ha în cazul folosirii gunoiului de grajd de ovine (tabelele 54,55). V.2.2. INFLUENȚA DOZEI DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUCȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A BOABELOR LA NĂUT Pentru a determina influența dozei de îngrășământ organic asupra creșterii și fructificării năutului, s-a folosit gunoiul de grajd de bovine și ovine în proporție de 1:1. Talia plantelor a avut valori cuprinse între 36 cm/pl. (martor nefertilizat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]