1,005 matches
-
și se acorda cu paralelele strânse ale buzelor - gura unui rege celtic. Se poate ca În trecut să se fi antrenat ca halterofil olimpic. Era un om extrem de puternic - dar la ce‑i folosea? Battle Își nesocotea darurile naturale. El năzuia spre subtilitate - spre mișcările machiavelice ascunse, complexe, perfide, insidioase. Ar fi putut să urmărească a provoca frustrarea unui șef de catedră, influențând un decan indiferent să sufle o vorbă unui rector, et cetera. Nimeni n‑ar fi suspectat vreodată o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lupta și să se înfrunte cu această blestemată de civilizație, dacă nu yubani-i? Yubani-i sunt curați, liberi, nevinovați. Nu construiesc, dar nici nu distrug. Nu vor altceva, decât să trăiască în pace, fără să deranjeze și fără să fie deranjați, năzuind să moară lăsând pământul așa cum l-au găsit. Oh, Dumnezeule! Mi-ar plăcea să creez cu ei o armată. Zâmbi la propriile sale gânduri, mișcă din cap de parcă ar fi dorit să alunge o idee năstrușnică și aruncând o ultimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
unui om brutal care nu știe să mângâie. George avea mâinile catifelate, fine și pline de căldură, o voce calmă și plăcută, pe când vocea lui Petre parcă era din topor. - Văd că ești foarte direct, dar pâna acolo unde năzuiești tu, mai este; te cunosc superficial, de la dansuri. De ce te grăbești? Petre își aprinse o țigară pentru că simțea că nu îl place Frusina și nu voia să se enerveze fiindcă era un tip coleric, imediat sărea la harță atunci când se
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
tarlale ale acelei Întreprinderi agricole de stat (I.A.S.) cu nume bolșevic. Se bucurau țăranii, când Îl auzeau pe Ică zicând „Este rușinos nu să muncești orice și oriunde, ci să trândăvești, fiind povară pentru părinți sau pentru alt Întreținător.” Năzuia Ică de la o vreme să devină cadru didactic și să facă apostolat chiar În comuna-i natală. Drept care, În 1967, nu ceru reînmatricularea la Politehnică pentru continuarea studiilor (Întrerupte În anul al III-lea, când fusese arestat și apoi condamnat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să contramandezi Întâlnirea noastră de joi. În consecință, mă anunți și telefonic, miercuri, că nu mai vii să-mi Întorci vizita, cum erai dator, căci așa se cade, potrivit uzanței și datinei noastre strămoșești. Puțin Îți pasă ție că eu năzuiam să-ți fac o primire, dacă nu regească măcar una de lord. Iar ca decepția să fie cît mai profundă mă preveniși că n-ai să mă vizitezi nici În vreo altă zi mai proximă, nici că-ți amâni vizita
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Însă, la cezar și vorbind despre reforme politico-economice cu restructurare În toate domeniile de activitate (perestroika) Înseamnă că, măcar la Începutul acestui proces din cale-afară de complex și plin de riscuri, de pericole, deci În perioada tranzitorie, ar trebui să năzuim nu la eradicarea din temelii a Întregului sistem de tiranie absolută, ceea ce, practic, s-ar dovedi o soluție pe cât de imposibilă pe atât de pernicioasă, ci la eliminrea lui treptată prin democratizare și alegeri parlamentare cu adevărat libere. Fii sigur
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
întotdeauna deschisă față de lumea în care suntem chemați să ne dedicăm cu pasiune prin dăruirea propriei vieți. Există o luptă fraternă zilnică împotriva individualismului și a narcisismului, care tind să încline persoanele spre egoism prin modalități depresive, spiritualmente vorbind, ori năzuiesc să le identifice cu atitudini eroice sau cu ipostaza de «funcționari» eficienți și imposibil de înlocuit. În hora comuniunii, însă, fiecare ar trebui, aproape zilnic, să evite centrul ori periferia unei vieți de comuniune, optând să intre într-un flux
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
de Cod civil, legea belgiană din 1851 pentru regimul ipotecar, au folosit în câteva locuri și dreptul vechi românesc, iar atunci când au întrebuințat Codul francez, au căutat să rezolve controversele, ținând seama de critici, de jurisprudență, de comentarii și au năzuit la o lucrare mai bună și mai la curent cu ideile timpului și ale țării noastre. Semnalând toate diferențele față de Codul francez care reprezentau un progres, Academicianul Andrei Rădulescu conchidea că " În foarte multe din aceste deosebiri, alcătuitorii codului au
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a fi socială se asociază implicării atunci când valorile în jurul cărora se cristalizează atitudinile elevilor sau ale grupurilor școlare au o înaltă semnificație socială, când pregătirea acțiunii și realizarea ei afectează global viața comunității școlare. O personalitate se implică social când năzuiește și activează pentru binele colectivității, în timp ce un subgrup școlar, care nu-și urmărește decât interesul propriu, fără a-l raporta la cel general, dă dovadă de neimplicare socială. Așadar, calitatea de a fi socială este dobândită de implicarea indivizilor și
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
să inventeze un limbaj nou acolo unde limba existentă nu este suficientă. Imaginația poetică Își creează propriul limbaj. Bachelard plasează imaginația literară În rîndul activității naturale corespunzînd „unei acțiuni directe a imaginației asupra limbajului” (L’air et les songes). Heliade năzuiește mai sus. Prin poezie se exprimă, după opinia sa, impulsiunile, puterile Marelui Verb. Ca și acesta, verbul scriitorului poate naște obiectul dîndu-i un nume. Deocamdată, preocuparea lui Heliade este să folosească bine verbele existente și să umple golul prin altele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
propriu-zis nu visează. Reveria lui e leneșă. Scopul ei este să seducă, nu să disloce elementele materiale. Să le seducă pentru a ajunge mai repede la cuibul ocrotitor și a intra În acea stare de comodă beatitudine la care poetul năzuiește mereu. * Este aproape imposibil de a descoperi În erotica lui Alecsandri o figură specială a spiritului, o atitudine care să implice mai profund sensibilitatea lui. Călinescu o găsea, de altfel, „senzuală și zaharată”, iar Șerban Cioculescu „Înecată În dulcegărie”. Al.
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Întins!”* O strofă ce pare scrisă de un Arghezi mai tînăr cu o jumătate de veac. O nedeslușire calculată, un simbol cu mai multe straturi, o metaforă ascunsă În niște versuri ce curg limpede. Cine este Îngerul căzut În noroi, năzuind ca abstracta ființă argheziană, spre O lumină inaccesibilă? Poetul, creația, iubirea, existența? Alecsandri atinge În acest fragment o nesperată profunzime. O figură nouă se deschide În lirismul lui explicit: figura indeterminării și ambiguității, proprie poeziei moderne. X Spitalul amorului „L
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cele două spații ale pastelurilor. Este agentul a două dorințe, a două reverii: satisface voința de comoditate (securitate) a poetului și satisface, În același timp, nevoia de evaziune. În pustietatea, neclintirea iernii, sania este un semn al migrației reconfortante”. Poetul năzuiește la starea de „comodă beatitudine”. „Cu el poezia română atinge un nivel de stabilitate. Spaimele Începătorului au dispărut. Alecsandri are Într-un grad considerabil psihologia scriitorului profesionist”. Conachi, „cel mai complex și mai profund poet erotic de pînă la Eminescu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Una și aceeași ființă, insul pieritor și înțeleptul din Ioanide ajung uneori la dezbinări frapante și, cu toate că se orientează categoric într-o direcție precisă, conduita omului se află veșnic sub semnul contrastului. Se înfruntă în erou două suflete - unul grav, năzuind spre absolut, liber de patimi, despovărat de dorințe, altul vijelios, neastâmpărat, sensibil la adulări banale, accesibil micilor vanități, dăruindu-se clipei cu înfrigurare, iradiind de plăceri trecătoare, dar mai adesea crispîndu-se de durerea jignirilor îndurate. Un demon lăuntric ațâță necontenit
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
De aici, subtonul de melancolie al întregii noastre vieți. Emoția nu trebuie să înăbușe celelalte sfere ale vieții spirituale. Toate emoțiile puternice produc în mod trecător un fel de stagnare a vieții sufletești și o stare de încordare internă care năzuiește spre destindere și eliberare. Nu e deloc extraordinar ca, după o emoție puternică, cineva să vadă ceva ce nu există (Voltaire). Astfel se poate înțelege cum emoțiile au virtutea de a grupa imaginile într-o ordine nouă. Emoțiile pot avea
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
nume propriu și nici un citat nu există în ele), o carte inventată din gândurile, pasiunile și lecturile uitate ale autorului; și uneori chiar din mizeria vieților noastre și a istoriei petrecute în această parte a lumii. Acest discurs despre limită năzuiește de asemenea să fie o construcție și, în acest sens, el este o carte de filozofie aproape în înțelesul tradițional al cuvântului. De aceea capitolele despre frică, nehotărâre, destin, lene, ratare, prostie, putere sau iubire nu sânt pagini grupate arbitrar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
insatisfacției resimțite în fața limitelor proprii. Căci nu orice insatisfacție față de aceste limite este justificată. Spre deosebire de ratat, căruia i-ar fi stat în putință să depășească ceea ce are de depășit pentru a atinge limita ce pare că i se cuvine, bovaricul năzuiește să depășească limita ce i se cuvine pentru a atinge o limită care îi e inaccesibilă. Bovarismul este o boală de resurse provocată de o limită de atins care joacă rol de fantasmă. Bovaricul nu are resurse spre a se
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că nu încearcă depășirea; bovaricul, că o încearcă. El face fără nici o justificare ceea ce, cu depline justificări, ar fi trebuit să facă ratatul. În afara insatisfacției sale, bovaricul nu posedă temeiul obiectiv pentru a ieși din hotarele eului său și a năzui spre "altceva". El nu a întreprins și nu poate întreprinde nimic pentru a obține acest temei și nu și-a câștigat dreptul să facă din limita lui o limită de depășit. Spațiul care se întinde între limita de depășit și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de fapt prima formă a găsirii. Ca o atare atitudine, așteptarea este ipostaza adolescentului în fața lumii. Fără să fie o împlinire, adolescența rămâne, totuși, preambulul afectiv al oricărei împliniri viitoare. Aceasta este vârsta când rumoarea nediferențiată a dorințelor și aspirațiilor năzuiește către liniștea unei forme, singura care, prinzând, mai târziu, contur, poate aduce cu sine acel grad de stabilitate de la care pornind se poate vorbi despre o lege proprie, deci despre o personalitate și un destin. Transpusă în spirit, așteptarea aceasta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
manipulat (behandelten)..." Formația filozofică a Friedgardei își pune pecetea pe stilul scrisorii și sentința "păpușii manipulate" se rostogolește asupra bietului Cioran amplificată de rigoarea codului metafizic: "Așadar, iubite: m-ați azvârlit în nemijlocirea univocă a unei relații trupești, în vreme ce eu năzuiam către ambiguitatea erotică a legăturii "spirituale"." Desigur, se grăbește ea să adauge, acest lucru "nu contrazice decât aparent înclinația noastră de a vedea și înțelege lumea la fel". Scrisoarea se încheie frumos și vexant, trimițând la Holderlin, la Diotima și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
prin istorie: dintr-o "sătulie" în alta. Mama mea la 85 de ani: spunea că nu mai vrea să trăiască. Ajunsese la "sătulie". miercuri, 4 aprilie Fiecare meserie încearcă să-și creeze însemnele ei pentru a fi recunoscută. Mai toate năzuiesc către un element de uniformă, către un panaș de identificare, către o recuzită specifică, vestimentară, gestuală sau verbală. Intelectualul umanist face tot ce poate pentru a obține, mai cu seamă când e fotografiat sau filmat, o aură inconfundabilă. Fiind cabotin
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
stăpânul Torceștilor între 1752 și 1767, va muri tot în pribegie, ca și bunicul său, Vasile Costache, fiind ultimul dintre Costăchești care-și sacrifică tihna și viața, implicându-se fățiș în lupta politică a țării și timpului în care se năzuia spre restaurarea dreptului de a pune pe tronul Moldovei un domn pământean, în locul fanarioților, crez politic exprimat pregnant de către predecesori și fără nici un fel de ambiguitate de către cel mai ilustru reprezentant în acest sens al familiei, marele vornic al Țării
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Este acum știut că locuitorii satelor, ei care formau baza social-economică a țării, nutreau speranța unor schimbări în mai bine prin producerea anumitor transformări de structură în viața politică a statului, a țării, chiar dacă nu se gândeau și nu puteau năzui încă la o participare și implicare directă în sfera politicului rezervată exclusiv celor cu avere. Includerea și participarea țărănimii clăcașe, prin reprezentanți proprii, în Adunările Ad-hoc din 1857, a însemnat o încurajare a luptei și aspirației lor spre zări mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
termeni oarecum globali, în funcție de programul ideologic cu care‚ a fost impregnat. Ideologiile produc acte simbolice care mobilizează, ele instaurează "lupta", produc strategii de combatere a adversarului și de schimbare a concepției sale. Explicând și justificând valorile pentru care au optat, năzuind să obțină adeziunea, ideologiile se prezintă ca un important factor psihosocial al schimbării (Adrian Neculau, 1996, p. 228). Există în conținutul oricărei culturi elemente care își au originea în afara acesteia. Contactele între societăți fie că sunt prietene fie că sunt
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
și universale - deși SPA produce, mai mult decât altele, elemente culturale unice”.<footnote Ibidem, p. 2. footnote> Proiectul orientat spre om („uman-centrat”, „social-compatibil”) acordă o atenție deosebită grupului de muncă, care „sunt proiectate În concordanță cu un principiu holist ce năzuiește spre sarcini, puteri și responsabilități foarte largi”.<footnote O’Siochsá, Prospects for APS in Less Industrialiserd Members States, FOP 150, vol. 6, 1990, p. 14. footnote> De aici, conceptul de „insulă de producție”, cu alte cuvinte, „un grup de muncitori
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]