75,219 matches
-
asupra ei, iar dacă nu se dovedeau prea cooperanți în unele situații, sarcina revenea visului, poarta cea mai ușor de deschis către realitatea extinsă. În partea a doua a cărții, Lévy-Bruhl urmărește complexul mintal și afectiv care a dus la nașterea simbolului și a funcțiilor sale. Autorul a demonstrat în repetate rânduri că primitivii trăiesc într-o realitate dublă: prima cuprindea ceea ce ei percepeau cu simțurile, a doua era invizibilă și de aceea revelată. Simbolul a luat naștere prin “obiectivarea” imperceptibilului
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
a dus la nașterea simbolului și a funcțiilor sale. Autorul a demonstrat în repetate rânduri că primitivii trăiesc într-o realitate dublă: prima cuprindea ceea ce ei percepeau cu simțurile, a doua era invizibilă și de aceea revelată. Simbolul a luat naștere prin “obiectivarea” imperceptibilului, a revelației în experiența concretă. Interesant este că distanța pe care noi o percepem între simbol și obiectul simbolizat, în cazul primitivilor, era redusă până la identitate: simbolul este obiectul simbolizat. În consecință, ori de câte ori un om dorea o
O lume mai ușor de înțeles by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12974_a_14299]
-
diferite, dar nu incompatibile, spectacole care există deopotrivă în sine și pentru noi, spectatorii. Fără o minimă hermeneutică, obiectul acestor spectacole ar fi efemer sau fad. Un procent din drepturile lor la perenitate le revine din comentariile cărora le dau naștere. În al doilea rînd, mă aflu în dezacord cu Umberto Eco și pentru că nu cred că problema actuală - în epoca mass-media - este abuzul de discuții pe teme fotbalistice (și, mai în general, sportive) ori de altă natură. Problema este una
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
anul (!) 335. Cu câțiva ani înainte /lipsă traducere a cuvintelor „this happened” - n.n./, ce-a (sic!) / în loc de „cea” - n.n./ de-a doua soție a lui Julius Constantius, o doamnă dintr-o familie bitiană (sic!) /în loc de „bithyniană” - n.n./ influentă, a dat naștere /lipsă traducere a cuvântului „in fant” - n.n./ lui Iulian la Constantinopol, care nu după multe luni, (sic!) a murit (!) /Bowersock se referă la faptul că a murit mama lui Iulian, nu acesta - n.n./”. Faptul că cele două nu au înțeles
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acesta - n.n./”. Faptul că cele două nu au înțeles o iotă din ceea ce au tradus, căci altfel ar fi corectat tălmăcirea de mai sus, se poate vedea de la p. 23, unde apare clar că Iulian era „orfan de mamă de la naștere” (cf. p. 23 din original: „motherless from birth”), și de la p. 65, unde se arată că bunica sa maternă era din Bithynia (cf. p. 65 din original: „his maternal grandmother in Bithynia”); p. 23: „Of the three new Augusti Constantius
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
poezii a scris Eminescu. Multe sunt așterneri de versuri fără titlu, altele se ascund, abia întrupîndu-se, în dispersiunea așternerii lor pe hîrtie; altele își schimbă atît de profund inspirația pe parcursul evoluției lor, încît de la un stadiu încolo putem vorbi de nașterea altei poezii: cîteodată aceeași inspirație duce la două sau mai multe redactări care, deși înrudite între ele, nu pot fi considerate exact aceeași poezie, ci variații cvasiautonome pe aceeași temă, deci cu greu ar putea fi reduse la statutul de
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
mână departe de orice ghenă conținutul pungii de plastic, îi rămâne necunoscut pasagerului de altunde, nasul lui, obișnuit cu miresmele tari ale buteliei de spray primește efluvii ciudate, sălbatice, care-l alarmează. Și iată, cum, din te miri ce, ia naștere un malentandu! Și se produce un scandal, încât am, n-am frac de firmă și pantofi de lac, invitația la selectul club european îmi este pusă sub semnul întrebării. Îmi zgârie urechea zvonul că n-aș fi pregătit a sări
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
care va purta numele de Grégoire. Numele meu, al tatălui și al bunicului. Uneori mă trezesc noaptea și nu mai pot să dorm: bucurie, grijă, teamă, inutilitate, moarte... Moartea mea, moartea lui. Se va naște pentru a muri...(...) De ce leg nașterea copilului de... moartea mea?“ Cu o juvenilă pasiune, Bujor Nedelcovici practică lecturi din autori fundamentali spre a-și lămuri principiile vieții, spre a se limpezi lăuntric. Lecturi nu o dată cu mize contradictorii, în care situație înclină spre cele dătătoare de înseninare
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
romane-fluviu: el știe să aleagă din informația aluvionară elementul revelator, acordând fiecărui personaj șansa de-a fi, simultan, solist și acompaniator. Din acest punct de vedere, Stalinism for All Seasons e un desăvârșit roman politic și un discurs psihologic asupra nașterii și pervertirii unui mit. Spre deosebire de majoritatea copleșitoare a celor ce-au studiat comunismul din România, Vladimir Tismăneanu adoptă deliberat, ba chiar apăsat, partitura obiectivității. El nu e nici vindicativ, nici apologetic, nici patetic, nici melancolic. Andrei Codrescu descifra în scrisul
Demonii (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13018_a_14343]
-
fiindcă a început să dea legi morale, încălcând norma lui Protagoras, “omul măsură a tuturor lucrurilor”. Indiferent dacă ne adâncim ori nu în aceste subtilități logice, absolutul își conservă valoarea: este principiul însuși, acel ceva datorită căruia lucrurile sunt, iau naștere și pot fi cunoscute. El nu este exterior creației pentru a fi anormal, ci este esența acesteia. În Despre îngeri există o frază ce poate condensa orice pledoarie pentru acest subiect: “Absolutul încetează să mai fie utopic dacă transformăm distanța
Absolutul și Relativul by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/13034_a_14359]
-
bistrițene de către fratele lui Steinhardt, care trăiește în Belgia. * Ce vă spuneam? AXIOMA (numărul din februarie) vine cu o nouă aniversare: Cristopher Marlowe s-a născut exact acum 440 de ani, în februarie 1564, an care este (atenție!) și al nașterii lui Shakespeare. * Dl Constantin Trandafir publică tot în revista de la Ploiești un foarte bun comentariu (pornind de la Jurnalul de copilărie și adolescență) despre Geo Bogza. Ca ilustrație, e reprodusă coperta unui număr din 1928 din revista Urmuz, pe care puțini
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
a sedus pe Ion Pillat, el îi oferea și o excelentă bază de orientare: “Trebuie să așteptăm tocmai perioada «Sturm und Drang» a secolului XVIII-lea, epoca lui Goethe și a lui Schiller, ca să găsim ceva comparabil cu acea Renaștere, naștere din nou a sufletului liric european, dezmorțit și chemat la o nouă viață de splendoarea culturii greco-latine, redescoperită tocmai atunci de o omenire dornică și uimită.” Clipa istorică în care omului corporativ și anonim al Evului Mediu, omului furnică, tipului
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
cu identitatea rămasă incognito, învestită cu onoarea de a fi „vox populi” - iar campanilismul cel mai autentic îl regăsești la o terasă înțesată cu microbiști, în jurul unei pizze în Testaccio, dar și acolo unde se păstrează vie memoria romanilor prin naștere sau prin adopțiune ce au jalonat cultura italiană. Doar un străin venit pentru prima dată în oraș ar putea fi surprins de numeroasele reeditări ale poeților și prozatorilor care au cultivat dialectul, de faptul că va găsi cu greu bilete
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
nume ca Trilussa, Pasolini, Fellini, Moravia atrag indiscriminat, ca o plasă de păianjen, insecte culturale de cele mai pestrițe extracții sociale și de cele mai diverse vârste, dar cu o singură carecteristică în comun: romanitatea. Evreu de origini venete prin naștere, creștin prin botez și internațional prin călătorii și prin deschidere culturală, Alberto Moravia Pincherle a fost unul dintre cei mai atenți și mai cinici cronicari ai societății italiene, dar cu precădere al celei romane, din a doua jumătate a secolului
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
și servilism, să îi permită să publice în continuare și îl asigura de propria bună credință față de regim. Epistolele respective, publicate chiar în aceste săptămâni în presa italiană și alăturate acelei așa-zise „abjurări” de la identitatea de evreu, au dat naștere unei îndelungi polemici asupra unei atitudini pe care unii au definit-o drept „nicodemism”, iar alții au considerat-o chiar colaboraționistă. Asupra acestui aspect, mărturiile prezentate în cadrul expoziției nu aduc prea multe lămuriri, dar subiectul, neputând fi trecut sub tăcere
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
operei lui Istrati au încercat să descopere specificitatea existenței autorului prin raportare la personajele și întîmplările care îi marchează opera, Mircea Iorgulescu parcurge drumul în sens invers. El pornește de la existența reală a lui Gherasim Istrate - numele de pe certificatul de naștere al viitorului prozator -, o urmează pas cu pas, cu o tenacitate de detectiv, în încercarea de a descifra „cazul” scriitorului Panait Istrati. În acest demers autorul este prea puțin un critic literar (el nu face decît tangențial judecăți de valoare
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
este animat de semnificative gesturi de recunoștință față de marele poet. Ele pornesc din chiar inima cetății Primăria orașului. O dovedește un palat impunător, din cărămidă roșie, stil neoclasic, ridicat În anul 1898 și târnosit În același an, la sărbătorirea centenarului nașterii lui Giacomo Leopardi. Pe pereții fastuos ornamentați sunt inscripționate versuri din marele poet. În biroul primarului tronează statuia poetului, sculptata de Monteverde. În fața primăriei În Piața Centrală (și de promenada) a orașului se Înalță un impozant monument reprezentându-l pe
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
când, cu prilejul omagierii centenarului trecerii sale În eternitate, s-a Înființat cu sediul În acest palat Centrul Național de Studii Leopardiene, cu scopul de a sintetiză și impulsiona cercetările legate de viață și opera acestuia. În anul 1998 bicentenarul nașterii poetului a fost creat, sub același acoperământ, Centrul Mondial de Poezie și Cultură „Giacomo Leopardi”, cu scopul de a Întreține legături cu alte instituții similare, naționale sau (mai ales) internaționale, consacrate poeților. Din 1937, la conducerea Centrului Național s-au
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
lîngă pervazul ferestrei. Nu trăiesc, zburătoareo, îi spun, du-mă la maimarele tău// pe care eu îl numesc Francisc al găgăuților, spune, că o rodie a plesnit de necaz și a vărsat semințele pe cîmpuri. Și curge sînge!” (ibidem). Ia naștere astfel un spațiu ambiguu, al respingerii și atracției, al eliminării și al recuperării idiomului poetic. Poeta cultivă variațiuni pe teme diverse, aidoma acelor cópii pe care pictorii moderni le fac uneori după tablourile unor înaintași, îngăduindu-și schimbări, imixtiuni ale
Lupta cu artificiul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13060_a_14385]
-
cum o aripă pămîntul răgușit pe limbă cum apa linia funicularului șerpuind la-ntîmplare pe cer deasupra creștetelor noastre-nmărmurite așa începe vara și nu se mai termină niciodată. Pe chipul tău efemer un rid etern cum Cetatea eternă. Niciodată Niciodată nașterea nu-i întreagă niciodată nu-i întreagă moartea toată viața ele se luptă și-n cele din urmă se-ndură se-ntregesc una pe alta fiecare acordă ce-i lipsește celeilalte rămînînd totuși nespus de străine. Nimeni nu este Nimeni
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
violet care-mi înfășoară gâtul; privesc panorama nemțească și caut înfrigurat un pont, o lovitură care să-i consterneze pe toți capsomanii. Je me remets en selle. Merg în Pasagiul Român la prăvălia lui Müller, aleg cadouașul pentru ziua de naștere a lui Boicesco. Intru și la Bröhm, cumpăr un nou termometru pentru conac. Ajung apoi la Imperial, unde convenisem întâlnirea cu Cezar. Care întârzie - nu poți afla punctualitate nobilă la el, fiu de vechil. Altfel, știe să fie semeț, în
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
tot înjură. Tinerel uscățiv, iritant; trebuie ocolit cu grijă: înțeapă repede și se retrage în scorbură. Păianjen de zodie, ar paraliza cultura întreagă pentru a o revizui, totul în literatură i se pare deformat. 25 martie - ziua Bunei Vestiri, ziua nașterii mele. Acum cincizeci de ani mă iveam în casa Mariei de pe strada Frumoasă. Când pot, trec prin zonă; construcția se află la numărul 14, nu la capătul ce dă pe Pod, ci la celălalt, care se afundă în mahalaua Buzeștilor
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
cf. Adrian Bucurescu, Dacia Magică. Mai amănunțit și chiar mai relevant (n.n.: a se vedea cum Lupul Cosmic este asimilat, perfid propagandistic, cu cele mai cumplite păcate ale sângelui - incesturile!): “Multe credințe populare atribuie originea lycantropiei unei Întâmplări ciudate la nașterea copilului ce va deveni , sau unui atribut cu care se naște. În concepția populară, cei născuți cu căiță sunt predestinați să aibă stări extatice. Dacă această “tichie” este albă, avem de-a face cu un spirit pozitiv, un “dreptmergător”; dacă
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
În concepția populară, cei născuți cu căiță sunt predestinați să aibă stări extatice. Dacă această “tichie” este albă, avem de-a face cu un spirit pozitiv, un “dreptmergător”; dacă e neagră sau roșie, cu unul malefic. Particularitățile, ciudățeniile legate de nașterea cuiva, de momentul sosirii sale În lume, nu pot fi ignorate și par a-l urmări pe copil, pe tot parcursul vieții. a) “Pricolici sunt toți oamenii care se nasc cu capul acoperit cu tichie (XI 19)” (cf. Ion Muslea
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
LUP”!). b) “Pricoliciul se face din oameni sau femei cu coadă“ (cf. Mușlea, Bârlea). Tot această coadă, ca una dintre cauzele lycantropiei periodice, este menționată și de N.L. Kostaki. “ăia care să naște de strigoi are o coduță dinapoi, din naștere. Aia așe-i. Aia nu vre ei, da’ așe-i născut.“ (cf. Despre omul-lup, În Maria Ioniță, Cartea Vâlvelor). c) “Pricoliciul se face din copil bastard, a cărui mamă a fost de asemenea «de după garduri» (XVII 103) (cf. V 194, IX 76
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]