2,943 matches
-
fără ascunzișuri sau falsități, cucerindu-ne din primul moment. Spre deosebire de noi, care privim ”detaliile” perene din moștenirea ancestrală ca pe un ”dat”, cam demodat, dar de la sine înțeles, jurnalistul care a cutreierat lumea știe ce anume ne individualizează în raport cu alte nații - simte că nu suntem comparabili cu nimic din altă parte și, mai grav, simte că planează un pericol. El se încumetă să facă un pas în apărarea acestor valori, mobilizându-se nu doar pe sine, ci și pe alții. Calități
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
ziua fiicei denaturate și mamei născătoare de monștri, savantei de doi bani și țaței politice, ci pur și simplu cum a fost de secole și cum va fi cât va dura țara. Sfântu’ Ion. Iar după acea următoare sărbătoare a nației din călindar nu va mai fi 26 ianuarie, ziua neprețuitului asasin, a dementului, a paranoicului, a călăului mult lăudat, cu pistolul în spate. Autorului inept cu mai multe volume publicate în toate limbile pământului decât bagajul de cuvinte folosite în
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
această funcție, pe Claudiu Lucaci. Demisia a fost anunțată ca urmare a protestelor apărute după ce Televiziunea Română nu a difuzat imagini în regim de breaking news privind incediul izbucnit vineri seara în clubul Colectiv din București. Astfel, Dragoș Pătraru, realizatorul „Starea Nației”, de la TVR 1, a scris, luni, pe blogul său că îi este rușine că TVR nu a difuzat imagini, vineri noapte, despre tragedia din Colectiv, publicând doar informații pe crawl, jurnalistul precizând că a aflat, cu stupefacție, că nu există
Şefa Ştirilor TVR şi-a dat demisia după ce televiziunea publică nu a reflectat vineri noaptea tragedia din Colectiv. Postul le-a cerut scuze telespectatorilor [Corola-blog/BlogPost/93306_a_94598]
-
uimit pe mine mai tare a fost uimirea lor, a străinilor raportată la felul nostru de a fi plini de dăruire, plini de dragoste, plini de suflet. La Roma s-a petrecut o minunată simbioză între noi români și toate națiile lumii. Cornel Diaconu a demonstrat că prin Voință totul este posibil. Miracolul este posibil. Prin Simpozionul Românilor de Pretutindeni Cornel Diaconu a format o ,,mică Românie” care trăiește în afara granițelor țării noastre, dar care are o altă viziune privită din
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]
-
român. Golul pentru moment nimeni nu îl poate umple!”, sublinia într-un panegiric academicianul Constantin Erbiceanu. ”Ortodoxia, comoara cea mare” Savantul Nicolae Iorga îi face, post-mortem, un portret aparte, în care subliniază calitățile de mare cărturar, de iubitor neîntrecut al nației române și apărător al Ortodoxiei, în apriga luptă pe care a dus-o cu ”papismul”... În câteva rânduri surprinde supărarea Episcopului Melchisedec care, înainte cu șase luni de a trece la Domnul, era cât pe ce să-și dea demisia
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
trece la Domnul, era cât pe ce să-și dea demisia din Sfântul Sinod. ”Pentru el Ortodoxia, pe care a apărat-o contra catolicismului agresiv, era comoara cea mare. Dar pentru el mai presus chiar decât Biserica, decât Ortodoxia era nația - cu amintirile ei de veacuri, cu legitimele ei aspirații. Cu nesfârșită râvnă i-a dat, în tinereță, cărțile necesare pentru orientarea cu un spirit mai liber în domeniul însuși al Teologiei. Apoi a început cercetarea vieții și faptelor ierarhilor de pe
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
revoluționară în Ucraina, iar majoritatea românilor noștri sunt prea pasivi, lipsiți de demnitate națională, prea îndobitociți și devotați regimului, puțini sunt dintre acei care îndrăznesc să-și apere drepturile și libertatea pe „baricade”. Or, după cum afirma Vasile Alecsandri: „Atunci o nație se apropie de moarte, când începe a fi surdă la glasul libertății”. Ce-i drept, sunt și dintre acei derbedei, care, cu toate că sunt fricoși și ticăloși, sunt mobilizați pentru „a-l apăra” pe Ianukovyci, pentru a sta în spatele „Berkut”-ului
ATUNCI O NAŢIUNE SE APROPIE DE MOARTE, CÂND ÎNCEPE A FI SURDĂ LA GLASUL LIBERTĂŢII [Corola-blog/BlogPost/93370_a_94662]
-
extrem de încordată. Era o perioadă în care poporul căuta vinovații de nenorocirea care se abătuse asupra țării atât înăuntrul granițelor cât și în afară. In aceasta conjunctura Generalul (viitorul Mareșal) Ion Antonescu, Conducătorul Statului, către care se îndreptau acum speranțele nației, era perceput ca fiind într-un fel întruchiparea căpeteniei care, în momentele dramatice ale neamului, a apărut de fiecare dată și a condus poporul spre izbândă. U.R.S.S., care-și avea spionii și agitatorii bine plasați în România, și în
Pogromul de la Iaşi din iunie 1941. Date şi documente (5) [Corola-blog/BlogPost/93448_a_94740]
-
tactic. Pentru rest, strategic, cum s-ar zice, este mai greu de apreciat. Fiindcă această țară devine inamic al celui mai feroce adversar desemnat de NATO, în iminenta sa vecinătate, ceea ce va vectoriza, vorba geopoliticianului Gușă, toată vlaga și nădejdea nației într-un mod ireversibil. De aceea, un alt enorm antagonism al zilei, cel dintre TVA și DNA, formulat de Alina Gorghiu în clar cum că reducerea TVA-ului la alimente la 9 la sută nu este decât o diversiune pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93550_a_94842]
-
despre care am amintit. Ele converg din perspectiva uneia dintre, vădit grave probleme ce pare că deja amanetează Viitorul: Educația! Rememorând una dintre rostirile filosofului Nae Ionescu - s-ar putea spune că experiențele negative ale istoriei au indus în sufletul nației, apariția unui sentiment tragic al existenței istorice 4. Traversându-l, acesta s-a vădit nu odată ca o înstrăinare dintr-o ontologie originară. Iată de ce, apariția unor scrieri ce consemnează istoria celor care, cu dăruire s-au îngrijit de supraviețuirea
Despre Educaţie, Memorie, Uitare…et quibusdam aliis.. [Corola-blog/BlogPost/93525_a_94817]
-
permanente Și dus-au țara în eclipsă... Au conținut golit sau lipsă În ordonanțe, legi, decizii Și dus-au țara în eclipsă Toți huliganii și perfizii În ordonanțe, legi, decizii, Au sugrumat săraca țară, Toți huliganii și perfizii Doresc ca nația să piară. La mulți ani români! Unirea ne așteaptă... Referință Bibliografică: Speranțe deșarte / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V, 30 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SPERANŢE DEŞARTE de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383213_a_384542]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > DRAGĂ ROMÂNIE Autor: Marilena Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1797 din 02 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tu țară, floare printre flori În sânul tău ai felurite comori Râvnite mereu de multe nații, Curtându-te de N generații! Au mușcat din tine țară, Nu le-a păsat c-o să te doară... Îi purta doar interesul Nu să-ți ajute progresul! Râvnită ai fost de mii de ani, Jefuită de mulți dușmani, Le-ai
DRAGĂ ROMÂNIE de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383207_a_384536]
-
lucruri pe care le observ: lipsa de strălucire din ochii copiilor indiferent de subiect/materie/domeniu pe de o parte și relația de pură subordonare și autoritate impusă prin forță dintre profesori și elevi. Cred că în general românii că nație suferă de un ușor complex de inferioritate iar explicația mea este că acest complex este cultivat mai întâi în familie și apoi în școala unde o atitudine prea sigură de sine este imediat penalizata. Există două efecte extreme ale aceste
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
mari trădări de țară. Nelegiuți cu numele spurcat, Purtînd sămînța șarpelui în vene, Cu toți dușmanii țării-au pactizat, Punînd infam peceți pe anateme. De la Nădlac și pînă-la litoral, S-au pus ca să distrugă tot pămîntul, Și să-i înfigă nației un pumnal, Ca pe-un deșert, pe-aici să bată vîntul. Spre tine inclusiv ei au pornit, S-aducă jaf pădurii tutelare, Arînd c-un plug de fier nenorocit Întreaga verde-a munților splendoare. Cînd te lovește fieru-n miez de
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
mari trădări de țară.Nelegiuți cu numele spurcat,Purtînd sămînța șarpelui în vene,Cu toți dușmanii țării-au pactizat,Punînd infam peceți pe anateme.De la Nădlac și pînă-la litoral,S-au pus ca să distrugă tot pămîntul,Și să-i înfigă nației un pumnal,Ca pe-un deșert, pe-aici să bată vîntul.Spre tine inclusiv ei au pornit,S-aducă jaf pădurii tutelare,Arînd c-un plug de fier nenorocit întreaga verde-a munților splendoare.Cînd te lovește fieru-n miez de
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
părea să aibă răbdare cu oamenii. De-abia intrat prin Marea Poartă de Răsărit, drumețul e izbit de-un vuiet de chiote, de țipete, de strigăte care se apropie și-l înconjoară într-o clipită. O mie și una de nații sub o mie și una de înfățișări îl roagă viermuind în jurul lui ceva. Ce? Să cumpere. Ce? N-apucă drumețul, amabil și ușor stânjenit, să cumpere o acadea de-o para sau, mă rog, o chiftea, că, techer-mecher, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
învârtea întreaga conversație: Zbignew și Malgorzata. Frumoși tineri! El, înalt, cu mustăcioară, bine legat, având pe chip una din acele expresiuni nobile ce trezesc considerațiune în rândurile sexului atent; ea, subțire, mlădioasă, cu obrajii rumeni unde se putea ghici sănătatea nației și cu un păr negru, bogat, în care câteva răzlețe fire de fân mărturiseau belșugul acelor ținuturi. Ivirea lor tinerească din cadrul ușii, ca doi copii neastâmpărați care veneau de la o neastâmpărată, îndelungată hârjoană, fu atât de fermecătoare, încât doamna Potoțki
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nu-ți mai trebuie retorică, ori ai oaste puțină și-atunci taci. De-o pildă: cunoașteți Dumneavoastră, sanctissime, vreun mare gânditor turc? — Nu cunosc - răspunse papa. — Nici n-au - spuse Metodiu - n-au nici unul, nici măcar unul mic, de sămânță. Toate națiile au gânditorii lor, turcii n-au. Din 60.000 de ieniceri și spahii câți au venit acum trei ani numai la noi, unul nu era mare gânditor; vorba cea: cum e turcu’, și pistolu’. Cu toate acestea - oftă Metodiu - poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
al veteranilor, nici pe ei nu trebuie să-i uităm, au luptat atâta... Episodul 220 SPRE VALAHIA — Vorbele domniei-tale mi-au lămurit multe lucruri, iubite frate turc - zise Metodiu. Căci ceea ce nu înțelegeam eu, anume cum se face că o nație ce pare unora nu tocmai inteligentă, ba uneori de-a dreptul săracă întru duh, a supus atâtea popoare, acum înțeles-am deslușit. Totul se trage de la educația eminamente militară ce le dați copiilor. Da, da - încuviință turcul - nu suntem deștepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
toți oamenii normali, că de ce nu merge la vreo școală ecțetera ecțetera. Pe Abdulah asta îl scoase și mai rău din minți. Cum adică, erau și părinții lui ca toți înfumurații ăia de albi englezi și te miri ce alte nații? Se vede treaba că stăteau de prea multă vreme acolo, se adaptaseră, societatea aia rea îi asimilase cu totul. Așa se face că Abdulah se hotărî să nu mai amâne mult măreața decizie pe care o luase. De explozibil făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
fotografii (ce importanță are aici fața!), care apar în reviste, și puțin mai lipsește ca asemenea oameni să nu devină o mândrie națională. Poți să înțelegi când o națiune se mândrește cu un Beethoven, Voltaire sau Tolstoi (deși, ce caută nația aici!), dar, dacă o națiune este mândră că toracele lui Ivan Țâbulkin e mai puternic decât cel al lui Hans Müller, nu vi se pare, domnilor, că o asemenea mândrie este expresia nu atât a puterii și sănătății lui Ivan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
disponibilitatea proprie de a-și schimba viața cu aceea a insului pe care îl aplaudă; e clar că, cu cât există mai mulți asemenea oameni care aplaudă, cu atât este mai previzibilă modificarea opiniei publice și, odată cu aceasta, a întregii nații care și-l ia drept ideal pe sportsman, dorind să devină un Ivan Țâbulkin, al cărui merit unic și unanim recunoscut sunt mușchii lui foarte puternici“. De un milion de ori spun aceste cuvinte. Și vreau să țin în loc noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
mai numeroși decât toți ceilalți luați împreună. încă din anul 1437 când între unguri, sași și secui s-a încheiat înțelegerea numită „Unio trium nationum”, Unirea celor trei națiuni, românii au fost excluși, fiind declarați venetici, tolerați și lipsiți de „națio”, de origine nobilă. în baza acestei înțelegeri, românii au fost marginalizați, excluși de la funcții, umiliți și batjocoriți, transformați în robi pe moșiile nobililor. în secolul al XVIII-lea când începe să se dezvolte conștiința națională românească, mișcarea pentru recunoașterea națiunii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dumneavoastră, care cred că gândesc și au răspunsuri la toate Întrebările, acești indivizi se află În centrul tuturor harababurilor. La un moment dat vorbesc despre „brutalitatea și neomenia prusacilor“, iar În clipa următoare afirmă că „ar trebui să exterminăm toată nația nemțească“. Totdeauna cred că „lucrurile stau rău acum“, dar „n-au nici pic de Încredere În idealiștii ăștia“. Azi Îl numesc pe Wilson „doar un visător fără simț practic’, iar peste un an se aliază Împotriva lui pentru că și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Whatua. Am trăit o senzație greu de definit. Faptul că am asistat la spectacolul oferit de Ansamblul „Doina”, vigoarea și ritmul dansurilor prezentate de gazdele maori, au făcut să vibreze toate inimile la unison. Toți sub același acoperiș, provenind din nații și spații geografice diferite, am respirat același aer, am văzut același soare pe cer, am pășit pe aceeași iarbă. Români, maori, kiwioți și chiar chinezi, vizitatori din acea seară, am asistat împreună la acest spectacol oferit din inima de cele
INTERCULTURALITATE de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364287_a_365616]