6,003 matches
-
credem a greși stabilindu-i o rădăcină comună cu aceștia și anume blamarea condițiilor mizerabile în care ne-am aflat cu toții în epoca finală a regimului totalitar din România, zisă "de aur". Ca dovadă avem cîteva texte de rejecție a naționalismului festivist ajuns pe atunci la saturație și încă neistovit. Ecoul imnului național se pierde într-un peisaj crud al indolenței, somnolenței, incuriei, desfigurat pînă la grotesc: "deșteptarea în gara de nord că măturăm culoarele/ astfel se trezesc din somn românii
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
alții ar fi preferat să o treacă la capitolul "nu s-a întîmplat niciodată", și anume reprimarea atroce de care legionarii avuseseră parte sub comuniști. Și cum lui Ierunca nu-i puteai scoate ochii învinuindu-l de fascism sau de naționalism cripto-legionar, cartea lui nu putea să fie supusă discreditării publice. Cineva îndrăznea să spună adevărul cu o libertate care friza inobediența ideologică și, grație autorității inatacabile a autorului, cartea reușea să depășească carantina impusă literaturii clandestine din jurul Piteștiului. Cred că
Curajul lui Ierunca by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9751_a_11076]
-
a comunismului, printre „stâlpii regimului“ comunist. Cam tot ce nu s-a spus în aceste zile despre Adrian Păunescu găsiți în Raportul comisiei prezidențiale pentru analiza dictaturii din România, în capitolul „Ideologie și teroare. Monopolul asupra vieții culturale“, subcapitolul „Etapa naționalismului comunist și a izolaționismului ceaușist“, pagina 508: „Cel ce se substituise partidului și se identificase cu țara aceea jinduită, binecuvântată, demnă de toate superlativele imaginabile și-a găsit un instrument excepțional de fortificare a puterii în persoana lui Adrian Păunescu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
a-l ține pe Tito pe linia de plutire, ca pe un potențial aliat în războiul global dus împotriva comunismului.107 Dar Tito a rezistat presiunii venite din partea Moscovei prin aceea că a reușit să mobilizeze un spirit nou, al naționalismului iugoslav; era prima și ultima dată când iugoslavismul a fost călduros îmbrățișat de toate masele, ca și ideologie unificatoare. Această ruptură dintre Tito și Stalin va avea efecte negative asupra întregii mișcări comuniste,108 mergând până acolo încât Chină și
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
lansare și control ideologic, constituind o bază pentru amestecul în afacerile interne ale diverselor state (în special cele din Pactul de la Varșovia), amenințându-le acestora structura internă.197 Dar faptul că în 1955 Moscova a decis să accepte conviețuirea cu naționalismul est-european, atât timp cât conducerea din țările respective rămânea neabătut comunistă (optând pentru reconcilierea cu Tito, ca fiind cel mai potrivit simbol al noii sale orientări), s-a soldat cu "deschiderea ecluzelor."198 După ce Hrusciov a dezvăluit crimele lui Stalin, comunismul a
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
independentă și suverană pe întreg teritoriul său, urmând ca din taxele ce le va încasa la trecerea navelor prin canal să constituie fonduri din care să fie finanțată apoi construcția barajului; și toate acestea le-a făcut prin apel la naționalismul arab.297 Aceste manevre au precipitat evenimentele în zona Suezului, prin aceea că Anglia și Franța au căutat să evite pierderea controlului asupra canalului și în acest scop ele au trimis trupe în Egipt în toamna anului 1956. Nefiind însă
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Diplomacy, USIP Press, Washington DC, 2005. Gernet Jacques, Lumea chineză, vol. I, Editura Meridiane, București, 1985. Giurescu Constantin C. și Giurescu Dinu C., Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, București, Editura Albatros, 1975; Glenny Misha, The Balkans. Naționalism, War, and Great Powers, 1804 1999, Penguin Books, New York, 2001. Gogeanu Paul, Dunărea în relațiile internaționale, Editura Politică, București, 1970. Goldwin Robert (coord.), Readings în Russian Foreign Policy, Oxford University Press, 1959. Harrington Joseph F.și Courtney Bruce J., Relații
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
97 ibidem, p. 423. 98 Paul Schumaker, Dwight C. Kiel, Thomas Heilke, Great Ideas/Grand Schemes. Political Ideologies în the Nineteenth and Twentieth Centuries, McGraw-Hill Companies, Inc., New York, 1996, p. 190. 99 ibidem, p. 190. 100 Misha Glenny, The Balkans. Naționalism, War, and Great Powers, 1804 1999, Penguin Books, New York, 2001, p. 573. 101 Kosta Caviski, Tito: Tehnologija vlasti, Belgrad, 1990, p. 19. 102 Misha Glenny, op. cît., p. 535. 103 Peter Zwick, op. cît., p. 26. 104 Donald W. Treadgold
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
163 Ipoteze 164 Date și metodă 168 Rezultate 172 Profilul grupurilor AAP 173 Inconsistența la nivel de gospodărie: predictori structurali și cognitivi ai grupurilor de acțiune 177 IS ca variabilă dependentă 179 Concluzii 180 Ideologii difuze în domeniul identitar-etnic 187 Naționalismul între universalism și particularism 187 Caracterul contradictoriu al ideologiilor difuze 195 Radicalismul în ideologiile sociale 197 Regionalizări identitare 202 Fenomene și spații identitare 202 Tradiționalism identitar 203 Regionalizarea problemelor sociale 206 Concluzii 210 Dicționar de termeni folosiți în analiza dezvoltării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
CAR la proiect FRDS 93 Caseta 11. Un facilitator despre „grupul de inițiativă al femeilor din Ghizela-Timiș” 95 Caseta 12. Principiile cadrului comprehensiv de dezvoltare CDF 98 Caseta 13. Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace 142 Caseta 14. Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie 190 Caseta 15. Ce este extremismul? 197 Principalele abrevieritc "Principalele abrevieri" AAP Atitudini față de Acțiunile Publice folosite pentru a distinge între Democrați, Comunitarieni, Autoritariști și Rebeli ca tipuri sociale majore în spațiul de opinie publică din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
extrem de importantă în construirea și menținerea unui edificiu social. De aici nu decurge însă că o simplă inventariere a opiniilor prin sondaj poate fi sursă de etichetare a unui grup sau a unui segment social ca intolerant, discriminator sau extremist. Naționalismul între universalism și particularismtc "Naționalismul între universalism și particularism" Există un singur tip de naționalism și acela se traduce prin respingerea celorlalte grupuri etnice sau naționale? Voi încerca să dau un răspuns la această întrebare din perspectiva unui set de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
menținerea unui edificiu social. De aici nu decurge însă că o simplă inventariere a opiniilor prin sondaj poate fi sursă de etichetare a unui grup sau a unui segment social ca intolerant, discriminator sau extremist. Naționalismul între universalism și particularismtc "Naționalismul între universalism și particularism" Există un singur tip de naționalism și acela se traduce prin respingerea celorlalte grupuri etnice sau naționale? Voi încerca să dau un răspuns la această întrebare din perspectiva unui set de date de sondaj 1. Datele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o simplă inventariere a opiniilor prin sondaj poate fi sursă de etichetare a unui grup sau a unui segment social ca intolerant, discriminator sau extremist. Naționalismul între universalism și particularismtc "Naționalismul între universalism și particularism" Există un singur tip de naționalism și acela se traduce prin respingerea celorlalte grupuri etnice sau naționale? Voi încerca să dau un răspuns la această întrebare din perspectiva unui set de date de sondaj 1. Datele respective vorbesc despre ideologii difuze, cu grad redus de structurare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
adevărat că multe dintre opiniile susținute sau respinse de către populație vin din lumea politicienilor, a mass-media sau a specialiștilor. Aceasta nu anulează însă caracterul lor difuz, nestructurat. Starea de opinie a populației indică patru tipuri de orientare națională (tabelul 27): - naționalism identitar moderat, manifest în special în zonele mai dezvoltate ale țării; - naționalism identitar accentuat, manifest în special în zonele sărace ale țării; - naționalism de segregare, de promovare a ideologiilor apropiate de ideile de separare etnică; - ideologii ale afinității naționale reduse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
lumea politicienilor, a mass-media sau a specialiștilor. Aceasta nu anulează însă caracterul lor difuz, nestructurat. Starea de opinie a populației indică patru tipuri de orientare națională (tabelul 27): - naționalism identitar moderat, manifest în special în zonele mai dezvoltate ale țării; - naționalism identitar accentuat, manifest în special în zonele sărace ale țării; - naționalism de segregare, de promovare a ideologiilor apropiate de ideile de separare etnică; - ideologii ale afinității naționale reduse. Persoanele care manifestă un naționalism de tip identitar pot fi recunoscute prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
caracterul lor difuz, nestructurat. Starea de opinie a populației indică patru tipuri de orientare națională (tabelul 27): - naționalism identitar moderat, manifest în special în zonele mai dezvoltate ale țării; - naționalism identitar accentuat, manifest în special în zonele sărace ale țării; - naționalism de segregare, de promovare a ideologiilor apropiate de ideile de separare etnică; - ideologii ale afinității naționale reduse. Persoanele care manifestă un naționalism de tip identitar pot fi recunoscute prin faptul că își afirmă identitatea națională prin aderența la anumite valori
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
special în zonele mai dezvoltate ale țării; - naționalism identitar accentuat, manifest în special în zonele sărace ale țării; - naționalism de segregare, de promovare a ideologiilor apropiate de ideile de separare etnică; - ideologii ale afinității naționale reduse. Persoanele care manifestă un naționalism de tip identitar pot fi recunoscute prin faptul că își afirmă identitatea națională prin aderența la anumite valori sau entități asociate cu grupul național propriu fără a nega altor națiuni sau grupuri etnice drepturile lor. Persoanele respective exprimă un acord
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
respective exprimă un acord puternic cu afirmații de genul „îmi place limba română”, „îmi place România”, „sunt mândru că sunt român”, „simt că România este țara mea”, dar cu un foarte accentuat dezacord față de orientările de segregare etnică (tabelul 27). Naționalismul identitar are intensități și accente diferite în funcție de situația economică percepută și de nivelul de dezvoltare al zonei de rezidență. Nivelul moderat al naționalismului identitar se manifestă în regiunile în care nivelul mediu de dezvoltare este mai ridicat și pentru persoanele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
România este țara mea”, dar cu un foarte accentuat dezacord față de orientările de segregare etnică (tabelul 27). Naționalismul identitar are intensități și accente diferite în funcție de situația economică percepută și de nivelul de dezvoltare al zonei de rezidență. Nivelul moderat al naționalismului identitar se manifestă în regiunile în care nivelul mediu de dezvoltare este mai ridicat și pentru persoanele care au o percepție pozitivă a situației lor economice actuale în comparație cu cea anterioară. În schimb, naționalismul identitar accentuat este specific zonelor sărace și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
al zonei de rezidență. Nivelul moderat al naționalismului identitar se manifestă în regiunile în care nivelul mediu de dezvoltare este mai ridicat și pentru persoanele care au o percepție pozitivă a situației lor economice actuale în comparație cu cea anterioară. În schimb, naționalismul identitar accentuat este specific zonelor sărace și persoanelor care au o percepție negativă a situației economice actuale. Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)tc "Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%)" Calculele sunt efectuate numai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
incertitudine, de graniță difuză între diferitele segmente sociale, se poate estima că ponderea persoanelor cu orientare naționalistă neagresivă, identitară este de aproximativ două treimi din populația adultă a țării. Segmentul de populație care pare să fie mai apropiat de polul naționalismului de excludere, favorizând ideile de segregare etnică, este de aproximativ 17%. Cu o pondere egală apar și cei care au o foarte slabă aderență la ideologiile naționaliste, indiferent de tipul lor identitar sau exclusivist. Caseta 14tc "Caseta 14" Despre măsurarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de excludere, favorizând ideile de segregare etnică, este de aproximativ 17%. Cu o pondere egală apar și cei care au o foarte slabă aderență la ideologiile naționaliste, indiferent de tipul lor identitar sau exclusivist. Caseta 14tc "Caseta 14" Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinietc "Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie" Extinderea fenomenelor naționaliste evidențiate prin cercetări calitative sau cantitative este în funcție de definirea conceptului. Este adevărat că „diversele definiții ale naționalismului sunt contradictorii tocmai datorită diversității fenomenului însuși. Prea mulți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
este de aproximativ 17%. Cu o pondere egală apar și cei care au o foarte slabă aderență la ideologiile naționaliste, indiferent de tipul lor identitar sau exclusivist. Caseta 14tc "Caseta 14" Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinietc "Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie" Extinderea fenomenelor naționaliste evidențiate prin cercetări calitative sau cantitative este în funcție de definirea conceptului. Este adevărat că „diversele definiții ale naționalismului sunt contradictorii tocmai datorită diversității fenomenului însuși. Prea mulți observatori s-au mulțumit să teoretizeze asupra
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
identitar sau exclusivist. Caseta 14tc "Caseta 14" Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinietc "Despre măsurarea naționalismului prin sondaje de opinie" Extinderea fenomenelor naționaliste evidențiate prin cercetări calitative sau cantitative este în funcție de definirea conceptului. Este adevărat că „diversele definiții ale naționalismului sunt contradictorii tocmai datorită diversității fenomenului însuși. Prea mulți observatori s-au mulțumit să teoretizeze asupra naționalismului fără a căuta suficiente evidențe empirice” (Dogan, 1999, p. 245). În contextul acestei analize, în funcție de natura datelor disponibile (opinii pentru care contextul este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]