KorAP: Find »[drukola/base=nalt & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...22 23 24 ...59 >

1,457 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915

spre a face onorile de primire. În una din zile societatea era mai numeroasă decât totdeuna și eu văzui printre mulțime pe-un bărbat pe care nu-l cunoșteam, care fixa însă necontenit ochii săi pe soția mea. El era nalt și slab, avea o față palidă și înfundată, niște trăsături drepte și fără viață, și numai ochii săi scânteietori, pe cari-i fixa cu oarecare indignațiune pe soția mea, arătau viață. Era îmbrăcat în negru și numai o stea mică

Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
bucur de-a fi găsit o rudă spirituală. În astfeli se începu cunoștința mea cu un om care, cu tot esteriorul său respingătoriu, cu tot esteriorul său rece și aspru, avea un suflet înflăcărat și o animă deschisă oricărei idei nalte. Din seara aceea don Caldero fu amicul meu, și mintea sa luminată, căldura sa atrăgătoare, care o putea comunica într-o limbă concisă și frumoasă, aduseră ideiele mele într-o direcțiune pe care o pregătise caracterul meu, pe care însă

Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
și într-adevăr n-am invitat pe nimeni altul pănă acuma decât pe domnia-voastră. Am vrut să te posed o seară numai eu singur, veți ierta egoismului meu". Mă conduse în cabinetul său interior. Aceasta era o cameră mică, însă naltă și mobilată cu un gust cu cât se poate mai sinistru decât celelalte. Păreții, îmbrăcați în catifea închis roșie, contrastau într-un mod mirabile cu pilastrii alți și ornați cu aur ce-i despărțeau. În mijlocul camerei sta o masă, și

Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
pe mine, mă desbrăcară de haine, pe urmă unul mă înfășură într-o fotă de lână de la brâu în jos, în vreme ce altul zicea că mă încalță cu niște picioroange uriașe (galenți), care pe loc mă făcură c-un picior mai nalt. Această încălțăminte popoiată nu numai că mă ținea ca în butuci, căci nu puteam fugi, dar chiar și să merg mă aducea în primejdie de a cădea, dacă acei doi robi ai mei pentru aceea vreme nu m-ar fi

Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

domnia preste români și bulgari trecu asupra frățîni-său Ioannitius (Ioan), care nu avea încă esperiență, nici se arătase cine-i. Ivanco găsi la-mpăratul o primire prietenoasă și îndemnătoare și știu să-și facă în curând vază la Curte. Bărbat nalt și subțire, de-o eminentă tărie fizică și spirituală; temperament vioi și pornit spre mânie, caracter statornic, plin de planuri cari mergeau departe, dar pe cari le cultiva cu îndărătnicie, prietenos în purtarea lui cu romeii dar mănțiindu-și pururea intactă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
pentru a izbucni în fățise fapte de silnicie. Cauza dezbinării a fost următoarea întîmplare. Cauza cea mai apropiată a mâniei sale asupra latinilor. Abia se văzuse Ioannițiu recunoscut în toată forma în demnitatea sa de rege de cătră cea mai naltă autoritate din Europa, când iată că, cu multă conștiință de sine, trimise la Constantinopol la împăratul Balduin I o ambasadă arătoasă, cu scopul de a i se oferi ca amic, tovarăș și ajutor la întemeierea din nou a împărăției romane

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
obligațiunea însă de-a păstra și întări cu jurământ raportul de vasalitate al țării cu împărăția grecească. Ajuns la putere, Theodoros Comnen uită curând jurământul și atârnarea sa vasalitică, se bizuia tot mai sus și întindea mâna după cele mai nalte semne ale puterii pământene. După săvârșirea din viață a lui Theodoros Laskaris (1222), i-a fost dat să aibă un urmaș vrednic în persoana ginerelui său Ioannes Dukas, numit în genere Vatatzes, înțelept ca om de stat și cu putere

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
o cucerire tot fără osteneală și vărsare de sânge. La Tessalonic domnea Dimitrie, fiul lui Teodor Comnenos (Angelus), un tânăr cu mințile ușoare, iubitor de petreceri, care mai nu se ocupa cu afacerile serioase ale stăpânirii, însă îndaltmintrelea era crescut nalt și subțire și frumos de chip, imberb încă și o jucărie în mînile sfătuitorilor săi vicleni și lipsiți de conștiință. Aceștia uneltiră o conjurațiune în contra lui, se puseră în relații tainice cu Vatatzes, tratară cu el condițiile predării Tessalonicului, scoaseră

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
soția lui Nogas, care izbutește a-l scăpa teafăr și a-l trimite acasă. Astfel se sfârși acel om vrednic de mirare prin darurile și soarta lui, el care împreunase în sine lucrurile cele mai de rând cu cele mai nalte și care repede și c-o rară putere primitivă, se ridicase și se menținuse printr-o neînfrînată ambiție care-l și răsturnă. Amenințarea hotarălor, incomodarea, strămutatul și răscumpărarea românilor. În urma încurcăturelor bisericești și politice, precum în urma decadenței generale ași împărăției

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
deci primi în mînele sale jurământul lor, le făcu lor jurământul său și întemeie astfel o comunitate solidară de drepturi și de interese. Când împăratul ajunse, prin trădare, la cunoștința acestei întîmplări, convocă mare sfat, compus din stările cele mai nalte și din autoritățile capitalei, pentru ca, sub președința sa, să judece pe despotul acuzat. Acesta nu putu aduce decât o apărare slabă, prin care nu zicea nimic, fu condamnat la recluziune în palatul împărătesc împreună cu soția și cu copiii din căsătoria

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
a exercita vo înrîurire invederată și folositoare în trebile lumești. De oarecare greutate a fost {EminescuOpXIV 161} mai târziu, deși nu totdauna, atitudinea mitropolitului, a celor doi episcopi și a egumenilor mănăstirilor mai mari, cari parte prin poziția lor mai naltă, parte prin o cultură mai îngrijită, își apropriase o înțelegere dreaptă a trebuințelor sociale și a trebilor țării și nu erau cu totul lipsiți de credit în această privință. Pe aceste baze tradiționale și aplicată asupra celor patru clase ale

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
german, a uitat chiar în începutul dramaturgiei sale calea de-a se face conductor și actorului. Daca i-ar succede încercărei de față să întemeieze o cunoștință (Bewusstsein) mai adâncă asupra unei arte care e chemată să sensibilizeze cele mai nalte comori spirituale ale popoarelor în forma cea mai nobilă și să influințeze astfel asupra a mii de oameni, într-un mod (vivificător) regenerator (befruchtend) și liberat de 315 r sarcina vieței de toată ziua; daca i-ar succede să brazde

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
SISTEMATICE DEFINIȚIUNEA ARTEI DRAMATICE. - DELĂTURAREA PREJUDIȚIILOR CONTRARIE ACESTEI ARTE Artea reprezintărei dramatice are de scop realizarea artistică a dramei. Ea presupune prin urmare esistența dramei, precum drama presupune înfățisarea scenică, prin care poezia dramatică ajunge la dreptul său cel mai nalt, la cel mai nalt al său rezultat. Și fiindcă drama are de fundament individualitățile ce se desfășoară dinaintea noastră prin a cărora exemplu (Ineinandergreifen ) reciproc apare ideea poetică a întregului, de aceea artea dramatică își propune (înfățișarea) manifestarea artistică și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
DELĂTURAREA PREJUDIȚIILOR CONTRARIE ACESTEI ARTE Artea reprezintărei dramatice are de scop realizarea artistică a dramei. Ea presupune prin urmare esistența dramei, precum drama presupune înfățisarea scenică, prin care poezia dramatică ajunge la dreptul său cel mai nalt, la cel mai nalt al său rezultat. Și fiindcă drama are de fundament individualitățile ce se desfășoară dinaintea noastră prin a cărora exemplu (Ineinandergreifen ) reciproc apare ideea poetică a întregului, de aceea artea dramatică își propune (înfățișarea) manifestarea artistică și-n sensul poetului a

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
spiritualistă, cu cuvântul, este tocmai de-aceea și cea mai spiritualistă, coprinzând toate împregiurările omenești cari se pot reproduce în genere de arte. Spiritul artei ajunge așadar în {EminescuOpXIV 220} {EminescuOpXIV 221} {EminescuOpXIV 222} poezie la perfecțiunea sa cea mai naltă. Culmea acestei arte este drama, ca să zic așa fructul cel mai copt al poeziei, (purcesă) rezultată organic din lirică și din 311 r epos. Cum presupu ne drama (conform noțiunei sale) concepționalmente esistența liricei și a epopeei, pe care le

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
poeziei cuvântul (vorba). Aceasta, materia în sine cea mai spirituală, pe care ea-l întrebuințează pentru dezvelirea fantaziei poetice, face din ea cea mai înaltă și cea [mai] coprinzătoare (copioasă) din arți. Artea înfățișări dramatice, ca realizatoarea (Verwirklicherin) celei mai nalte specii de poezie, are întreagă personalitatea omului de material al ei. Prin mijlocul aceleia ea (rezolvă) dezleagă în același (sens) înțeles tema ei (Aufgabe), precum și le rezolvă și pictura prin lumină e coloare, sculptura prin metal or marmură, poezia prin

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și de-a și-o (scădea) dezidera, cum am zice la un caz, pentru o alta. Însă această destinațiune (Bestimmung) neseparabilă de artea dramatică (Schauspielkunst) este totodată și rădăcina tuturor prejudițiilor încuibată odată până și-n cei d-o cultură naltă, astăzi în mulțime contra acestei... (Kunsttatigkeit), și care dusese odată la un prejudițiu atât de îndărătnic în privința întregei pozițiuni de actor dramatic (Schauspielerstand). Pozițiunea ce-o ocupă actorul în esercițiul său față cu publicul privitor oamenii o făcuse oarecum permanentă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
aparține mai puțin artei", Compară Lucian, De sallat[ione], c. 27. Notă. "Amatorul - zice Abatele din Guillom Meister - caută numai o satisfacere în genere" indecisă, opera de arte să-i placă cam ca o operă a naturei". {EminescuOpXIV 235} mai naltă?... Asta însă e numai atuncea posibil când ea va recunoaște mai mult decât pîn-acuma necesitatea d-a se supune pe sine însăși unei arhitectonice mai stricte și de-a impune adepților săi condițiunea unei sistematice culturi prealabile, o trecere diligentă

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
e pus de poet în ecuilibru deplin cu coprinsul (general) în genere a celor reprezentate. Daca concentră tocmai înspre partea asta puterea sa, el dă tocmai ceea ce a negles autoru. Daca actorul nu ne poate oferi tot ce-i mai nalt în activitatea creatorie ce-o (presupunem) [stătorim*] noi la transformarea unei creaturi mai mult ideale într-o ființă cu totul vie, personală; apoi totuși poate deja produce impresiuni însemnate prin inteligența, care-i deschide înțelegerea cugetărilor, și prin avântul retoric

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de des față cu artiste, cauză care a făcut [că] ele se retrag adesea de voie bună de la un rol de teamă că nu vor mai putea produce, față cu o asemenea măsurătoare (Massstab), efectul, posedând chiar artea cea mai naltă. Dacă artea nu e decât o copie a naturei, apoi au într-adevăr dreptate. Daca cei mulți privesc o operă Toți contimporanii capabili de-a judeca ai lui Eckhof consimt într-asta că în reprezintațiunile sale a domnit cel mai

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
actorul cel mare prin lucrările sale o măsură pentru creațiunile sale, pentru că și el asemenea stă mai sus decât publicul căruia-i aduce ofertul (donurilor) [d]arurilor (dotei) sale. Actorul ce face epocă stabilește oarecum el singur pretențiunile cele mai nalte față cu artea dramatică, căci realiză lucruri până acuma necunoscute și dovedește reprezentabilitatea lucrurilor pe cari fiecine și le visa numai ca idealuri abstracte. De aceea pretențiunile cele. mari făcute artei românești și tuturor celor românești în genere, căci varga

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
perfect în acea parte unde, va să zică, se poate dejudeca într-adevăr mediocrul și greșitul și unde nu ai de-a adăsta o aparițiune însemnată, pentru a se orienta în privința pretențiunilor și asupra măsurei celor date. Fără-ndoială că măsura mai naltă (hoehere Massstab) se pierde câteodată cu totul daca s-afundă epoce întregi într-un caos surd și rătăcesc în direcțiuni în cari se manifestă un simț sau înăbușit într-o letargie spirituală, sau umblă kuenstlich angespannt desființitor de orce viață

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
acestei arte de-a grămădi efectele cele mai gigantice într-un singur moment. Purtat de (valoarea) contenanța spirituală a unei creațiuni bogate el aduce înaintea intuițiunei atât sensuale cât și spirituale viața deplină a omului în espresiunea sa cea mai naltă, în împregiurările cele mai pătrunzătoare, fluxînd și refluxînd în albia gigantică ce i-a dat-o Weltanschauung poetică și pe unde-a îndreptat fantazia fluviul vieței. Tot ce poate esperia sufletul mai zguduitor, manifestarea unei bucurii bete, strășnicia naturelor demonice

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
vie, care simte afectele de-ntotdeuna ale reprezintatorului, afecte ce tremură încet încă în mulțime (după ce creațiunea lor a încetat), acesta e acel safragiu singur adevărat, nefalsificat și nefalsificabile, în care artistul reprezintator poate să-și așeze mândria sa cea mai naltă, pentru că e productul geniului său. În el are stânca sa salvatoare în mijlocul elementului nesigur al opiniunilor zilei și în freamătul unei mulțimi ce salută printr-o esploziune neașteptată de aplauz efectele rude a unor tonuri de coloare grelă, în fine

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
unitate în cuget și ființă, în reflecțiune și simțire nerupte încă, se-nțelege că activitatea critică se retrage; ea se ridică abia atuncea când viața artei, ce se dezvoltă organice ca o operă a naturei, și-a pierdut cea mai naltă putere productivă a sa. Critica învia în Grecia pe când disflorise deja frumoasa viață greacă în nemijlocita sa productivitate. Cele ce se produsese în regiunea poeziei, mai mult dintr-un instinct creator și dintr-o intuițiune poetică înrădăcinată în spiritul poporului

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]