911 matches
-
Victima lui Tadeo Limardo Lunga căutare a lui Tai An H. Bustos Domecq Două fantezii memorabile (1946) Martorul Semnul Cu numele autorilor Cronicile lui Bustos Domecq (1967) PROLOG Omagiu lui César Paladión O seară cu Ramón Bonavena În căutarea Absolutului Naturalism la zi Catalogul și analiza diverselor cărți ale lui Loomis O artă abstractă Breslistul. Teatrul universal Înflorește o artă Gradus ad parnasum Ochiul selectiv Cei tăiat nu-i fluierat Un multilateral: Vilaseco O pensulă de-a noastră: Tafas Garderobă I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dacă meritau, așa cum făcuse deja cu Odiseea și O mie și una de nopți. La fel ca literatura la Începuturile sale, Nierenstein s-a redus la oralitate, căci nu ignora faptul că anii aveau să sfârșească prin a scrie totul. Naturalism la zi Nu fără un sentiment de ușurare am observat că polemica descripționism - descriptivism nu mai ocupă prima pagină a suplimentelor literare și a celorlalte publicații. După cumpătatele lecții date de Cipriano Cross (S.J.), nimănui nu-i este Îngăduit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
varsă În Río de la Plata. Pardo Bazán, Emilia, contesă de. Scriitoare spaniolă (1851-1921). Atentă la noutățile pe care sfârșitul de secol le aduce În Europa, volumul La cuestión palpitante ( Chestiunea palpitantă, 1883) o acreditează drept unul din principalii promotori ai naturalismului spaniol. Naturalismul său culminează cu Los pazos de Ulloa (Conace boierești din Ulloa, 1886-1887), capodopera artei sale narative, patetică frescă a decadenței lumii aristocratice și rurale din Galicia. Pardo de Figueroa, Mariano. Cunoscut cu pseudonimul Doctor Thebussem, erudit și scriitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Río de la Plata. Pardo Bazán, Emilia, contesă de. Scriitoare spaniolă (1851-1921). Atentă la noutățile pe care sfârșitul de secol le aduce În Europa, volumul La cuestión palpitante ( Chestiunea palpitantă, 1883) o acreditează drept unul din principalii promotori ai naturalismului spaniol. Naturalismul său culminează cu Los pazos de Ulloa (Conace boierești din Ulloa, 1886-1887), capodopera artei sale narative, patetică frescă a decadenței lumii aristocratice și rurale din Galicia. Pardo de Figueroa, Mariano. Cunoscut cu pseudonimul Doctor Thebussem, erudit și scriitor spaniol (1828-1918
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Voronca actul scrisului, „sărbătoarea poemului”, ca transfigurare a realității cotidiene, în replică la perspectiva prozaic-pozitivistă asupra lumii. Dacă s-a putut observa că „liricizarea masivă a unei părți a prozei ș...ț este contemporană ș...ț cu triumful deplin al naturalismului”, în mediile avangardiste mai recente un proces similar are loc, prin absolutizarea divorțului dintre poezie și existența „fără poeme” a secolului mercantil burghez, în care convenția utilitaristă înăbușe liberul flux al trăirii, atrofiind facultățile imaginative ale omului și interzicând astfel
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Davidson. Dacă tânărul Heidegger ar fi citit Tractatus, presupune Rorty, cu siguranță l-ar fi desființat. În vreme ce Wittgenstein evolua spre pragmatism, Heidegger țintea în direcția opusă. Tractatus va deveni paradigma filosofiei analitice, "o încercare eroică de a salva filosofia de naturalism"168. Pears sublinia că " Ideea principală [a lui Wittgenstein] este că putem vedea mai departe decât putem spune. Putem vedea tot drumul până la marginea limbajului, dar cele mai îndepărtate lucruri pe care le vedem nu pot fi exprimate în propoziții
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
abandonul căruia a crescut postmodernitatea, se coroborează perfect cu viziunea "dialectică" a lui Jameson 210. Prima revoluție tehnologică (1848-1890), aceea a mașinii cu abur, are corespondent un capitalism de piață (națională), arcuindu-se, în plan literar, între romantism și realism (naturalism); a doua revoluție tehnologică (1890-1940), a motoarelor electrice și a celor cu combustie internă, aparține capitalismului monopolist. Literatura a intrat în faza ei modernă, de la simbolism până la modernismul interbelic, prelungit ca neomodernism, după al doilea război mondial. A treia fază
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
susține c] afirmațiile despre moral] pot fi adev]rate sau false în mod obiectiv și c] putem afla ce principii morale sunr corecte într-o anumit] situație prin intermediului unui tip de intuiție sau cunoaștere legate de însușirile lor morale. Naturalismul CHARLES R. PIGDEN Că și intuiționiștii, naturaliștii consider] c] judec]țile morale pot fi adev]rate sau false și c] pot fi cunoscute. Spre deosebire de intuiționiști ins], ei nu cred c] exist] fapte sau însușiri morale speciale care s] fie cunoscute
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
derivat, si anume relativismul normativ care susține c] nu trebuie s] judec]m său s] încerc]m s] schimb]m valorile oamenilor din alte culturi. Prescriptivismul universal R.M. HÂRE Prescriptivismul universal încearc] s] evite obiecțiile binecunoscute aduse teoriilor „obiective” ale naturalismului și intuiționismului; totuși, în contrast cu teoriile „subiective” standard, acest curent teoretic acord] un loc extrem de important raționamentelor despre judec]țile etice. Se afirm] c] rezultatul este o cale de a lua decizii morale combinând elemente de kantianism și utilitarism. Spre deosebire de alte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
valori. Cu toate acestea, Buddha a susținut ideea conform c]reia obiectivitatea relativ] a afirmațiilor morale este crucial] pentru sistemul s]u etic, spre deosebire de viziunea adepților scepticismului și ai relativismului din acea vreme. Etică budist] prezint] o larg] deschidere spre naturalism și se poate spune c] anumite tipuri de certitudini servesc drept suport afirmațiilor morale. Astfel, în etică budist] nu exist] nici o leg]tur] logic] între faptele reale și valori, ins] exist] mai multe tipuri specifice de relevant] potrivit c]rora
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
credință, n]dejdea și milostenia. Str]vechii etici grecești i se aduce astfel o justificare din perspectiva teologiei. Teoria propus] de c]tre Toma din Aquino se situeaz] între viziunea naturalist] a vechilor greci și ostilitatea lui Kant fâț] de naturalism. În epoca Iluminismului, Kant a încercat s] fac] din moral] un derivat al rațiunii pure. Deși Sfanțul Toma din Aquino susținea ideea c] anumite adev]ruri privind morală pot fi cunoscute și prin simpla cale a rațiunii, el s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
4) Dragoste și intimitate O modalitate de dezvoltare a abord]rilor clasice este contestarea faptului c] sexul este acceptabil moral numai dac] este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dragoste și intimitate O modalitate de dezvoltare a abord]rilor clasice este contestarea faptului c] sexul este acceptabil moral numai dac] este însoțit de dragoste și intimitate. Variații ale acestei abord]ri sunt susținute de Vincent Punzo în Reflective Naturalism [Naturalismul reflexiv] și de Roger Scruton în Sexual Deșire [Dorința sexual]]. În viziunea lui Punzo, aceast] abordare înl]tur] restricțiile ceremonialului marital, ins] le înlocuiește cu o perspectiv] mai profund] a necesit]ții încrederii reciproce, a înțelegerii și a împ]rt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
to the Knights of the Teutonic Order. În Luther’s Works, ed. J.J. Pelikan and H.T. Lehmann (St Louis: 1955). MacKinnon, C.A.: Feminism Unmodified: Discourses on Life and the Law (Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1977). Punzo, V.C.: Reflective Naturalism (New York: Declaration on Sexual Ethics (Vatican City: 1975). Scruton, R.: Sexual Deșire: A Moral Philosophy of the Erotic (New York: Free Press, 1986). Vannoy, R.: Sex Without Love: A Philosophical Exploration (Buffalo: Prometheus, 1980). Alte lucrări Baker, R. and Elliston, F.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de fapte sunt aceste fapte morale? Exist] vreun loc pentru astfel de fapte într-o lume care poate fi descris] de științ]? Ar fi ușor de r]spuns la aceast] întrebare dac] am putea identifica faptele morale cu faptele naturale. Naturalismul este concepția potrivit c]reia faptele morale sunt doar fapte naturale (vezi capitolul 37, „Naturalismul”). De exemplu, unii utilitariști sunt naturaliști, susținând faptul c] aceast] acțiune produce mai puțin] fericire decât vreo alternativ] disponibil] este același lucru cu faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lume care poate fi descris] de științ]? Ar fi ușor de r]spuns la aceast] întrebare dac] am putea identifica faptele morale cu faptele naturale. Naturalismul este concepția potrivit c]reia faptele morale sunt doar fapte naturale (vezi capitolul 37, „Naturalismul”). De exemplu, unii utilitariști sunt naturaliști, susținând faptul c] aceast] acțiune produce mai puțin] fericire decât vreo alternativ] disponibil] este același lucru cu faptul c] este greșit. Dac] ar fi adev]rât, nu ar mai fi o problem] așa de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
disponibil] este același lucru cu faptul c] este greșit. Dac] ar fi adev]rât, nu ar mai fi o problem] așa de mare în a g]și loc pentru fapte morale într-o lume a științei. Dar intuiționiștii au respins naturalismul. Au procedat astfel din cauza pluralismului lor. Dac] crezi c] exist] multe tipuri diferite de lucruri nearanjate în vreo ordine sau form] clar], care conteaz] pentru cum ar trebui s] te comporți, atunci te vei gândi c] exist] prea multe c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Urmson, J.O.: 'A defence of intuiționism', Proceedings of the Aristotelian Society, 75 (1975), 111-19. Williams, B.A.O.: 'What does intuiționism imply?', Human Agency: Language, Duty, Value, eds. J. Dancy et al. (Stanford University Press, 1988), pp. 189-98. 37 Naturalismul Charles R. Pidgen i. Ce este naturalismul? În FILOSOFIE, nu numai doctrinele, dar și definițiile doctrinelor sunt subiect de disput]. Este și cazul naturalismului etic. Definiția mea este, prin urmare, una personal], dar sper c] și idiosincratic]. Prin naturalism înțeleg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Proceedings of the Aristotelian Society, 75 (1975), 111-19. Williams, B.A.O.: 'What does intuiționism imply?', Human Agency: Language, Duty, Value, eds. J. Dancy et al. (Stanford University Press, 1988), pp. 189-98. 37 Naturalismul Charles R. Pidgen i. Ce este naturalismul? În FILOSOFIE, nu numai doctrinele, dar și definițiile doctrinelor sunt subiect de disput]. Este și cazul naturalismului etic. Definiția mea este, prin urmare, una personal], dar sper c] și idiosincratic]. Prin naturalism înțeleg mai mult sau mai putin același lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Agency: Language, Duty, Value, eds. J. Dancy et al. (Stanford University Press, 1988), pp. 189-98. 37 Naturalismul Charles R. Pidgen i. Ce este naturalismul? În FILOSOFIE, nu numai doctrinele, dar și definițiile doctrinelor sunt subiect de disput]. Este și cazul naturalismului etic. Definiția mea este, prin urmare, una personal], dar sper c] și idiosincratic]. Prin naturalism înțeleg mai mult sau mai putin același lucru cu alti filosofi - deși aceast] variație difer] de la caz la caz. Deci, naturalismul este o doctrin] cognitivist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
37 Naturalismul Charles R. Pidgen i. Ce este naturalismul? În FILOSOFIE, nu numai doctrinele, dar și definițiile doctrinelor sunt subiect de disput]. Este și cazul naturalismului etic. Definiția mea este, prin urmare, una personal], dar sper c] și idiosincratic]. Prin naturalism înțeleg mai mult sau mai putin același lucru cu alti filosofi - deși aceast] variație difer] de la caz la caz. Deci, naturalismul este o doctrin] cognitivist] (sau familie de doctrine). Ea afirm] c] judec]țile morale sunt construcții care pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
disput]. Este și cazul naturalismului etic. Definiția mea este, prin urmare, una personal], dar sper c] și idiosincratic]. Prin naturalism înțeleg mai mult sau mai putin același lucru cu alti filosofi - deși aceast] variație difer] de la caz la caz. Deci, naturalismul este o doctrin] cognitivist] (sau familie de doctrine). Ea afirm] c] judec]țile morale sunt construcții care pot fi adev]rate sau false. Judec]țile morale pretind c] prezint] lucrurile așa cum sunt. Naturalismul se opune astfel noncognitivismului, emotivismului și prescriptivismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
variație difer] de la caz la caz. Deci, naturalismul este o doctrin] cognitivist] (sau familie de doctrine). Ea afirm] c] judec]țile morale sunt construcții care pot fi adev]rate sau false. Judec]țile morale pretind c] prezint] lucrurile așa cum sunt. Naturalismul se opune astfel noncognitivismului, emotivismului și prescriptivismului care ethicheteaz] judec]țile morale că exclamații, „stimuli” psihologici sau cvasi-comenzi. Într-un sens mai modest, naturalismul este și o doctrin] realist], considerând unele judec]ți morale ca fiind adev]rate. (Explicații mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care pot fi adev]rate sau false. Judec]țile morale pretind c] prezint] lucrurile așa cum sunt. Naturalismul se opune astfel noncognitivismului, emotivismului și prescriptivismului care ethicheteaz] judec]țile morale că exclamații, „stimuli” psihologici sau cvasi-comenzi. Într-un sens mai modest, naturalismul este și o doctrin] realist], considerând unele judec]ți morale ca fiind adev]rate. (Explicații mai detaliate despre aceste curente pot fi g]site în capitolul 35, „Realismul”, în capitolul 38, „Subiectivismul” și în capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este și o doctrin] realist], considerând unele judec]ți morale ca fiind adev]rate. (Explicații mai detaliate despre aceste curente pot fi g]site în capitolul 35, „Realismul”, în capitolul 38, „Subiectivismul” și în capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Prin urmare, naturalismul se opune teoriei erorii a lui J.L. Mackie care este de acord cu faptul c] judec]țile morale propun afirmații care sunt fie adev]rate fie false, dar neag] faptul c] vreuna dintre ele este adev]rât]. Pentru un naturalist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]