1,059 matches
-
cele mari. Prin orice păcat îl necinstim pe Dumnezeu (Rom. 2,23), Îl disprețuim, ne înstrăinăm de El, întrerupem legătura cu El, Îi întoarcem spatele. Păcatele ușoare, pe care le săvârșim în fiecare ceas, în fiecare zi, cu știință sau neștiință și păcatele grele au fost clasificate în antichitatea creștină de Părinții duhovnicești, care au pornit o adevărată ofensivă împotriva păcatelor și a patimilor. De exemplu, Evagrie Ponticul enumera sute de păcate. Ioan Casian, însă, a redus această multitudine de păcate
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
a ne dezlega din lanțurile păcatului, de a ne scoate din bezna patimii la lumina mântuirii. În concluzie, să cugetăm la cuvintele Părinților totdeauna, ca acestea să nu rămână fără rod în noi, pentru ca să nu cădem în nepăsare și în neștiință. Să-i rugăm și pe ei să ne ajute ca să împlinim cu râvnă îndemnurile și recomandările lor, pentru ca atunci când vom ieși din această viață, să avem bucuria comuniunii lor în împărăția cea neînserată și să simțim astfel împreună din belșug
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
În schimb, Îi cerusem detalii asupra revoluției bolșevice care o surprinsese la Odessa unde tata și cu ea se deplasaseră cu Senatul pe urmele bunicului. Mi-ați redat un trecut care nu trăia În mine decât ciuruit de uitări sau neștiință și vă sunt profund recunoscătoare. știu că ați făcut același lucru și pentru literele românești deși din trista experiență a unei triste tranziții sunt mai sceptică asupra capacităților societății noastre, traumatizată de coșmarul suferit, de a-și aminti. În orice
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de 7 ani (nu se va împărtăși). De asemenea se socotește desfrânată femeia a cărui bărbat nu a murit și ea totuși se căsătorește cu altul (canon 34, 36 al Sfântului Vasile cel Mare). Femeia care s-a măritat din neștiință cu cel lăsat de soția lui a desfrânat din neștiință. Ea cu acesta a fost căsătorită legal. dar când el se întoarce din nou la soția sa, căsătoria a doua se consideră desfăcută. Din cele arătate mai sus observăm că
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
socotește desfrânată femeia a cărui bărbat nu a murit și ea totuși se căsătorește cu altul (canon 34, 36 al Sfântului Vasile cel Mare). Femeia care s-a măritat din neștiință cu cel lăsat de soția lui a desfrânat din neștiință. Ea cu acesta a fost căsătorită legal. dar când el se întoarce din nou la soția sa, căsătoria a doua se consideră desfăcută. Din cele arătate mai sus observăm că Biserica are canoane destul de aspre și reguli pentru reglementarea divorțului
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
fi fost fratele meu geamăn și nu vărul meu. M-am uitat la ceas și am văzut că era aproape miezul nopții. Într-adevăr, a doua zi trebuia să plec la Londra. {i m-am întrebat, cu tristă și neputincioasă neștiință, cum s-o fi întâmplat și ce-or fi făcut cu trupul lui neînsuflețit? Oare James mai ședea încă în fotoliu, mort, și zâmbind cu zâmbetul lui prostesc? M-am ridicat, îndreptându-mă spre pat, și mi-am adus aminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o figură distinsă și luminată de intelectual. La despărțire, i-am întins mâna, dar el s-a retras cu spaimă în ochi. Am aflat ulterior că nu avea voie să dea mâna cu civili, risca pedepse mari, desigur că prin neștiința mea puteam să-i fac un mare rău, și nu voisem așa ceva. Legăturile noastre cu restul lumii se făceau mai ales iarna când Dunărea era înghețată, doar prin stația radio. Acolo prindeam uneori mesaje radio curioase ca de exemplu „în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
animator unionist ardelean Ioan Popescu, profesor de pedagogie, care, într-o circulară adresată tuturor directorilor școlilor primare din toate județele, ruga să fie îndrumați cât mai mulți elevi spre "cariera de învățător în toate comunele rurale, care să destrame întunericul neștiinței de carte". Școala își începe cursurile cu o singură clasă de elevi, ca după câțiva ani să ajungă la patru clase, în localuri oferite sau închiriate, iar din anul 1897 să se instaleze în impunătorul local propriu, bijuterie arhitectonică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
nici Cernobîl. Dar, despre asta, las sămânță de vorbă mai la căldurică, atunci când viața va deveni, În veșnica ei ciclicitate, mai evidentă pentru ochii noștri mai mult Închiși. À propos: E lumea minunată? Nicidecum. Ea este așa cum e, și doar neștiința ne face să percepem minuni, atunci când - când și când - catadicsim să deschidem ochii... „Sâmbătă cu prieteni“, 15 februarie 2003, ora 18,44 76. Babe Poate speculativ, dar Întrutotul ancorat În experiment, implicit În convingere, sosesc și eu În această emisiune
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
o arată o propunere de invenție, dar și câteva articole, are proprietăți bioactive, pe lângă - mai precis În consecința - caracterului ei polimer... Te-ai săturat, coane, și treci la ecologie? Păi asta e știința - chiar dacă adesea devine, din exces de zel, neștiință - relațiilor dintre organisme și dintre acestea și mediu. Și e valabilă și În - culmea! - oraș; acela aparent artificial, dar de fapt doar un spațiu scos temporar de sub controlul Naturii. Dar Natura nu doarme. Ne terorizează câinii, ciorile și țânțarii, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a fost regizat de aici, din Iași, cu vodcă și coniac. 4. De altfel, dezinformarea și legenda sunt în floare. Eu cer la examene, inclusiv la perfecționare, ca oamenii să cunoască lucruri absolut esențiale, iar unii dintre ei își apără neștiința zicînd că le cer amănunte. și legenda începe să circule... Realitatea este că oamenii absolut serioși, cînd știu că dau cu mine un examen (adică fac un dialog cu mine), se pregătesc foarte bine. Un exemplu: la perfecționare, anul acesta
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
centură de siguranță; moneda din hârtie s-a impus pe fondul dezvoltării fără precedent a schimburilor comerciale, după descoperirea Americii și începutul procesului de globalizare; crizele monedei din hârtie nu sunt crize ale consumerismului, așa cum în mod eronat și din neștiință se exprimă mulți dintre noi, ele existând odată cu criza lalelelor din cursul secolului al XVII-lea; inflația trebuie redefinită și am redefinit-o pornind de la viziunea keynesistă și, de asemenea, inflația trebuie analizată ca un fenomen economic universal, specific tuturor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
metamorfozat în ratări lamentabile și acte condamnabile. Cine știe? Până la urmă, tind să accept ideea că, încă din copilărie, au existat în mine morbul distrugerii și al mistificării, ambele fiind implanturi ale medicinii luciferice. Dixit! Păcatele tinereților mele și ale neștiinței mele nu le pomeni. (Psalm 24:7) 25. ATAC LA PERSOANĂ sau PURICII DEZLĂNȚUIȚI În lumea asta sunt două feluri de oameni: bogați și săraci. Bunicii mei, cu o casă plină de copii, făceau parte din a doua categorie. Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
de convertire, de divorț sau de căsătorie mixtă adresate Mitropoliei Moldovei sau emise de aceasta În primele decenii ale secolului al XIX-lea : „jidovul” este „rătăcit În umbra legii evreiești”, care este o „lege rătăcită”, fiind o „neagră haină a neștiinței de Dumnezeu” sau „haina ace[ea] Întunecată a necredinței pravoslavice”, În timp ce „botezatul din evreu” este considerat „luminat cu Sv[ântul] Botez din națâia evreiască” și adus la „adevărata credință a noastră” <endnote id="(190 ; 191 ; 535, p. 317)"/>. Este o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
facă la lumina unui felinar chior care nu-l ajuta prea mult. Pe la sfârșitul de secol nouăsprezece, școlile rurale erau încă puține, ceea ce făcea ca numărul știutorilor de carte să fie mic. Întunericul nopților fără lună se suprapunea peste întunericul neștiinței de carte care cuprindea majoritatea populației. Bezna analfabetismului era compensată într-o oarecare măsură de lumina înțelepciunii dobândite la școala vieții, de lumina moralității, a curățeniei sufletești și a credinței. Bătrânii, deținătorii unei bogate experiențe de viață, erau totodată continuatori
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
celor opt ani de învățătură ca elev normalist și mai apoi în activitatea de educator i s-au clarificat multe dintre aspectele profesiei pentru care a optat, și a ajuns la concluzii limpezi și plauzibile. Învățătorul, asemeni unui vraci, vindecă neștiința, luminează mințile copiilor și pune bazele personalității acestora în curs de formare, înzestrându-le și dezvoltându-le intelectul, îmbogățindu-le afectivitatea și modelându-le caracterul. Trăsăturile personalității copilului se construiesc în grupul stabil și divers, așa cum este clasa de elevi
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Fă-l să Înțeleagă că tocmai pentru asta ești În preajma lui. Știi prea bine că și tu vei afla unele lucruri În această Însoțire. Și tu ai multe mirări care, În mare parte, ar putea fi lămurite cu acest prilej. Neștiința pe care o afișează elevul tău este un lucru remarcabil de la care trebuie să pornești În stabilirea traseului și profilului formării. Dă-i de Înțeles că și tu cauți, odată cu el, ceea ce are nevoie (de multe ori, chiar așa stau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
profesori care de abia așteaptă să-și „articuleze” elevii (cu note proaste, bineînțeles), să le demonstreze că „nu știu”, că „știu prea puțin” (comparativ cu ei!). Aceștia pun note, paradoxal, când elevii nu știu, și nu atunci când ei știu. Evaluează neștiința, și nu știința. Notarea nu trebuie să se transforme Într-o instanță „psihanalitică” de deturnare a unor pulsiuni, de tratare a nervilor acumulați. Evaluăm nu pentru a ne „rezolva” pe noi Înșine, ci pentru a-i ajuta pe alții. Alți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
și nu se supără pe cei ce pizmuiesc; dar nici nu se fălește cu lucrul pizmuit și nu se socotește pe sine că a ajuns la țintă. Iar În privința lucrurilor pe care nu le știe, Își mărturisește, fără să roșească, neștiința. Astfel face mintea fără trufie și o pregătește să sporească necontenit În cunoștință. CITAT RETRAS!!! Plecăm de la supoziția că cele două acte (cunoașterea și iubirea) au parcursuri și finaluri diferite: prin cunoaștere „des-vrăjim” lumea În care trăim, Îi „smulgem” tainele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
idee, mai bâjbâi prin bucătărie, Întunericul se lasă, gândurile te cuprind. Îți aduci aminte de trezirile intempestive din somnurile copilăriei tale, din reverii, di bolile și oboselile de tot felul. Chipul mamei deasupra capului tău. Și un fior dureros al neștiinței: că nu realizezi ce e cu tine. Paradoxul trezirii la realitate! Îl reeditezi cu pioșenie și sfială mergând În dormitorul ei: este timpul să te trezești și tu! E Început de vară, e zăpușeală, e plictiseală. Bunicii Își pregătesc cina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ce traversează lacul. Pas dacă interesează pe cineva! Maximum de libertate În cetate. Jetul de apă din lac (emblema nouă a orașului) urcă În șuier spre cer, autoturismele fudule trec ca fulgerul pe lângă tine, ceasul făcut din flori merge În neștiință Înainte... Deodată, din turnul clopotniței Catedralei Sf. Petru, de pe colina de peste râu, se aude chemare de clopot. Ieși din pasivitate și amorțeală și Îți Îndrepți pașii spre acolo. Cu sufletul golit și cu speranța că acolo vei găsi pe cineva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
adunarea poporului orice pot. Cum de nu? Sunt totuși învinovățiți de către celălalt grup - chiar dacă nu doresc vreo revoluție - că uneltesc împotriva poporului și că sunt oligarhi. Ei bine? Până la urmă, după ce văd că poporul, chiar dacă nu de bunăvoie, ci în neștiință de cauză și amăgit de către calomniatori, caută să le facă rău, atunci, vrând-nevrând, devin cu adevărat oligarhici, nu de bunăvoie, ci bondarul acela naște acel rău, înțepându-i. Hotărât așa. Apar denunțuri, judecăți, procese ale unora împotriva altora. Firește. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
impune din această fabulă este aceea că trăim în mijlocul unei lumi de aparențe înșelătoare pe care, din ignoranță, le luăm drept niște realități adevărate. Suntem, ca atare, sclavii ignoranței în care ne aflăm. Se impune, iarăși, o constatare fundamentală: suprimarea neștiinței la care este condamnat omul prin alcătuirea metafizică a realității contează ca o condiție fundamentală a eliberării sale din peștera în care îl închid simțurile sale, întrucât doar pe baza acesteia el va putea distinge cu claritate între realitate și
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
probabil cel mai cunoscut din întreaga filosofie a lui Platon, trece pentru cei mai mulți dintre interpreții platonismului ca o metaforă a condiției umane. Conform cu aceasta, omul este condamnat să-și ducă existența într-o lume de aparențe, dar pe care în neștiința sa fundamentală, în necunoștință de cauză, este ispitit s-o considere ca fiind cea cu adevărat reală. Prizonierii închiși în peșteră oferă imaginea condiției umane însăși, caracterizată prin perseverența cu care omul insistă într-o gravă eroare metafizică, una în
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
deschiderea în care se înscrie întreaga filosofie. Desfășurarea interogativă a mirării în fața a ceea este rămâne sarcina formării sufletului de către sine însuși și - mai departe - sarcina întregii gândiri europene. Astfel, „sufletul, care făcând experiența ne-științei sale, experiența conștiinței acestei neștiințe, își experimentează ființa proprie - se experimentează ca fiind curajos, în măsura în care se expune pe sine însuși interogației; înțelept prin această conștiință a ne-științei ce ia forma examenului; reținut și disciplinat deoarece subordonează toate celelalte scopuri ale vieții acestei lupte a
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]