1,175 matches
-
moșneagului era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă, cumpătată și chibzuită; fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă, rea la inimă, lacomă, nechibzuită; babei îi mergea gura ca unei moare hodorogite, era cârtitoare, nedreaptă, rea, cărpănoasă; moșneagul era muncitor, liniștit, necăjit, bun la suflet, temător de gura babei. Se vor grupa personajele în: principale, secundare, pozitive și negative. Se vor purta discuții de final referitoare la mesajul poveștii. Scenariul didactic - ora a IV-a Recitirea integrală a poveștii. Povestirea în scris
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
își prezintă nuca și explică de ce a ales-o. Dacă a fost cazul precizează cum au procedat dacă nu și-a găsit nuca sau dacă alt coleg a luat-o. Răspunsuri: veselă, ochioasă, pătată, fină, delicioasă, tristă, țepoasă, netedă, lemnoasă, necăjită, amărâtă, rea, fericită, jucăușă, pitică etc. 5. COLOREAZĂ-MI LUMEA Scop formarea unei imagini pozitive despre sine Obiective: să asocieze colectivului un simbol; să stabilească culoarea preferată a tuturor copiilor din grupă; să discrimineze sunetele ce compun cuvântul respectiv; să
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
însemnele unei artisticități baroce, având un rol important în cultivarea poemului în proză și a pamfletului, Fantome marchează o dată în evoluția prozei românești. Acest „carnet al unui ieșean” e completat de „carnetul unui fost parizian”, inclus în volumul Povestea celor necăjiți. Evocarea unor personalități (Oscar Wilde, Jean Moréas), schițarea unor figuri enigmatice, povestirea unor întâmplări insolite iau câteodată turnura unui adevărat eseu socio-psihologic și relevă atitudini contradictorii. Nostalgia idealizatoare este limitată de o viziune lucidă a Parisului, Babilon modern, care înstrăinează
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
Iosif), I-II, București, 1908-1910; Carmen saeculare (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1909; Fantazii, București, 1909; Cireșul lui Lucullus (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1910; Portrete (în colaborare cu St. O. Iosif), București [1910]; Povestea celor necăjiți, București [1911]; Fantome, București, 1911; Oglinda fermecată, București, [1912]; Triumful vieții, București, [1912]; Steluța, București, [1913]; Războiul (în colaborare cu Victor Eftimiu), București, [1913]; Opere complete. Poezii, București, [1922]; Opere complecte. Proză, București, 1924; Poezii, îngr. și pref. D. Murărașu
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
în manuscris. În volumul Poezii (1926), editat împreună cu frații lui, Eugen și Savin, poemele lui C. sunt grupate sub titlul Litanii pentru cei uitați. E aici un lirism estompat, în care, fără stridențe, dar și fără culoare, sunt plânși cei necăjiți, suferinzi, înfometați, lipsiți de un adăpost și de o mângâiere. În deriva tristă a soartei lor, „gloata de epave” (un vagabond, un cerșetor ș.a.) păstrează, sfielnic, „fărâme de nădejdi”. Tristețea sporește în Ceasuri ostenite (1930), preschimbându-se în durere și
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
a unor scheme, trădează convingeri, obsesii ale autorului. Ele nu se ridică la o filosofie a vieții și a tainei, ca la M. Sadoveanu, cel din povestiri, model atât sub raportul lumii evocate, cât și al stilului. Apariții fragile, suflete necăjite, candide, personajele lui B. sunt dezarmate, incapabile să se apere, chiar dacă realizează distanța dintre iluzii și josnicia vieții. Prin bătrâni slăbiți și oropsiți (Mătușa Anița), prin nebunul cu ochii curați (Lefter) și cățelul chinuit (Mutul), prin cruzimea inconștientă (Nepotul), autorul
BELDICEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285681_a_287010]
-
nu-mi scapă neci o idee de panglică sau materie; nu-i așa, ce-ar mai fi bieții poeți daca le-ar lipsi fluturii, aur, catifea, mătase și celelalte și celelalte. (ea deschide carta și arată lui Histrio) HISTR[IO] (necăjit) Vă rog domnișoară... ROSAM[UNDA] Vă rog nu-mi mai spuneți nimica, știu eu că vreți să-ncepeți a-mi face complimente, e de prisos. Eu ți-arăt cu mare plăcere, sunt mândră de asta, și lui Primo-quinto i le-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
d-apoi regina cea frumoasă, de la cap pîn' la picioare numai ermelin, apoi diadema cu pietre adevărate!... Ce zici d-ta, n-o să-mi șază bine? îndealtfel îmi pot pune numai un cerc de aur prin păr. HISTR[IO] (necăjit) Domnișoară, pot să știu... [ROSAMUNDA] Daca am mai multe d-alde astea?... Da' slab mai gândești... Ia cată numai aci frumoasa mireasă a unui brigand, Amalia, aci Luisa în Intriga și Amorul. Ei! Apoi nu! Ophelia de-abia s-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de lume ei [Dumnezeu și sfinții] vorbiau De Sân-Petru pomeniau. Nici cuvântul nu-l gătară Sân-Petru se arătară. Cu paharul i-a întins însă Petru n-a primit Că el a fost necăjit. Dumnezeu din graiu grăi : - Ce ești, Petre, necăjit ? Și Sân-Petru răspundea - Doamne, Dumnezeul mieu, Am scăpat de-am adurmit Iuda cheia mi-a furat Și în rai că s-a băgat (12, p. 87). Cu toate că este vorba de un motiv auxiliar, mă voi opri în treacăt asupra primelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Harnici, gospodari 20,7 % 1. Harnici, gospodari 7,2 % 2. Buni, cumsecade 17,0 % 2. Cinstiți 2,4 % 3. Hoți, ticăloși, parșivi 5,3 % 3. Buni, cumsecade 2,0 % 4. Răi, dușmănoși 5,1 % 4. Deștepți, inteligenți 1,2 % 5. Necăjiți, amărâți 4,5 % 4. Egoiști, avari, zgârciți 1,2 % 6. Deștepți, inteligenți 3,9 % 4. Ospitalieri, primitori 1,2 % 7. Săraci 8. Deschiși, calzi, prietenoși 3,7 % 3,4 % 4. Hoți, ticăloși, parșivi 5. Deschiși, calzi, prietenoși 1,2 % 1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Vico la Croce, București, 1941; Massimo Bontempelli, De-a noastră, București, 1942; Vittorio Alfieri, Mirra, București, 1943; Gabriele D’Annunzio, Fata lui Jorio, București, 1943, Cetatea moartă, București, f.a.; Carlo Goldoni, Mincinosul, București, 1943; Emilio de Marchi, Romanul unui om necăjit (Demetrio Pianelli), Craiova, 1943; Niccolò Machiavelli, Mătrăguna, București, 1943; Philippe Bouhler, Napoleon. Zbuciumul neînțeles al unui geniu, Craiova, 1943. Repere bibliografice: Al. A. Philippide, V. Alecsandri - Călătorii și misiuni diplomatice, ALA, 1931, 533; Petre Constantinescu-Iași, „Tattarescu”, VR, 1931, 11-12; Andrei
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
oamenii. M. îl despoaie, în poezie, și îl împământenește, făcându-l să semene cu păstorul cel bun (bonus pastor), cu semănătorul și plugarul. Mitul cristic crește, ca la Crainic, „din vlaga pământului românesc”, Iisus este mereu cu cei mulți și necăjiți: „Când crucea vieții te doboară/ Pe tine la pământ, creștine,/ Grozava soartă te-nfioară/ Fă-ți pace: Domnu-i cu tine” (Mângâiere). Se valorifică în cheia folclorului de inspirație religioasă toposul luminii cerești și acela al răsăririi stelei ce vestește marea minune
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
ani de zile tînjesc să fac parte din echipa respectivă. — Am Înțeles, zic după o scurtă tăcere. Păi atunci... ar trebui să te duci. Trebuie să o sprijin. E vorba de cariera ei. Dar nu pot să nu fiu ușor necăjită. Abia mi-am cunoscut sora de care habar nu aveam și acum dispare În celălalt capăt al lumii. Păi m-am cam hotărît să mă duc. Ridică ușor capul și mă trezesc uitîndu-mă drept În ochii ei căprui cu punctișoare
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Într-un magazin, așa cum mi-am dorit dintotdeauna. Cel puțin, acolo m-aș simți relaxată și fericită. Și măcar m-aș alege cu niște haine pe de-a moaca. Nu știu ce să fac. Las paharul de vin jos și mă uit necăjită la Suze, apoi la Jess. — Am Încercat deja varianta cu discutatul pe șleau cu Luke. Mi-a zis că Între ei nu e absolut nimic, și că sînt doar amici. Dar mie numai amici nu mi s-au părut azi
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
dedicată „celor care au luptat în Zboina, pe Richitaș, la Cocoșila, Mărăști și Oituz pentru apărarea munților” și cu un moto celebru: „Torna, torna, fratre”. Aparent independente, nuvelele Moșnegii, Buruiană, Pribeagul, Fagul, Învățătorul din Pădureni, Un bursuc, Ciutacul, Hoțul, Suflete necăjite, Visul Maicii Domnului sunt unite prin intenția scriitorului de a realiza monografia existenței unei zone umane nealterate de intervenția civilizației și a culturii urbane, prin exploatarea elementului istoric, etnografic și folcloric, utilizarea evocării, descripției, portretului, observației realiste, toate întrunite spre
MEHEDINŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288078_a_289407]
-
atât mai mult bătaia -, chiar dacă se rezolvă un comportament nedorit pe termen scurt, costurile psihologice pe termen mijlociu și lung sunt mai mari pentru copii (mânie, resentimente, frică și ură), iar uneori și pentru părinți, ei simțindu-se vinovați, confuzi, necăjiți, suferind alături de copii. Mulți părinți trec imediat de la violentarea copiilor la tandrețe și „cocoloșeală”. Se intră astfel într-un stil de atașament ambivalent-anxios care suplimentează efectele negative asupra copiilor. Apoi, așa cum s-a mai insistat pe parcursul lucrării, pedepsele fizice aplicate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
un moment dat pe tânăr îl cuprinde moleșeala și, abandonându-se somnului, își lasă „iubita” să coboare înainte ca el să ajungă la destinație, resemnat de a nu o mai revedea, poate, niciodată. În Bariera un acar joacă șah singur, necăjit că din caisul apropiat nu cad fructe, deși sunt coapte, alinat de gândul că, dacă nu și-ar fi pierdut un deget de la o mână, ar fi putut ajunge milițian sau funcționar. Narațiunea Ultima zi optimistă surprinde o zi ce
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
română într-un mod naiv, ridicol și înduioșător. El a înființat și condus o revistă locală, Vasiova (1928-1948), pentru apariția căreia a făcut mari sacrificii: "Am mărs prin ploaie, prin soare, prin frig și arșiță, flămând, setos, rupt, desculț, trist, necăjit, îngândurat, înspăimântat, turbat ori rugându-mă ori înjurând ori blăstămând: vara, iarna, în continuu cu câte 25-35 de kilograme de hârtie în spate, călcând câte 50, 60, 70, 80 de km pe zi." Pe acest personaj caraghios și melodramatic, care
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
și documentară, își află locul destule producții prolixe, care trădează intervenția autoarei, o apropie mai mult de școala romanticilor. Poveștile publicate de S. sunt foarte scurte, poartă titluri moralizatoare și par să fie mai curând mici nuvele, în care cei necăjiți luptă cu neajunsurile vieții. O contribuție remarcabilă, de data aceasta nu numai în domeniul folclorului, ci și în acela al etnografiei, o reprezintă „studiul istorico-etnografic comparativ” Nunta la români, preferat pentru premiere de Academia Română cărții prezentate de folcloristul S. Fl
SEVASTOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289651_a_290980]
-
Tudor Arghezi (Oraș medieval), Ion Pillat (Elegie, Recuerdo, Cules), V. Voiculescu (Avariție, Înaintea aurorei, Apocalips), Zaharia Stancu. Dintre prozatori pot fi întâlniți Ioan Slavici (Amurg de viață, Fragmente din jurnalul intim în formă epistolară), D. Anghel (Pelerinul pasionat, Povestea celor necăjiți, Tinereță), Mihail Sadoveanu (Biserica Jitarului), Liviu Rebreanu (Ordonanța domnului colonel, Mărturisire), Gib I. Mihăescu (Squarul), Victor Papilian (P.N.V., Popa ăl bătrân) ș.a. Ion Agârbiceanu este prezent aproape de la început, cu un mare număr de schițe și nuvele (Adormirea lui Moș
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
Perpessicius, George Murnu, Elena Farago, Radu Gyr, Eugen Constant, Ada Umbră, George Baiculescu, D. Nanu, Victor Eftimiu, Camil Baltazar, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, V. Voiculescu, Ion Pillat. Proză dau Al. Popescu-Telega, Ion Dongorozi, George Mihail Zamfirescu (Nuielușa e un copil necăjit, fragment din romanul Bariera). Reușite sunt medalioanele literare consacrate unor scriitori străini (Marcel Proust, Miguel de Unamuno, Gabriele D’Annunzio) de F. Aderca și Al. Popescu-Telega, precum și traducerile realizate de F. Aderca, care în 1924 dă cele dintâi pagini în
NAZUINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288379_a_289708]
-
despre drumuri lungi (1965). SCRIERI: Din lumea celor obidiți, București, 1912; În seara de Crăciun, București, 1922; Pentru zilele de vacanță, București; 1922; În lumea copiilor, București, 1923; Jurnalul lui Nicușor și alte istorioare pentru copii, București, 1923; Lumea celor necăjiți, București, 1924; Drumul morții, București, 1925; Povestea unei fete, București, 1927; Găină cea moțata și alte istorioare pentru copii, București, 1929; Familia Chiț-Chiț, București, 1931; Nicușor, București, 1931; Veșnicul învins, București, 1931; Păsărica, draga mea, București, 1932; Tablouri în cărbune
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
localitatea fiind departe chiar de alte zone ale Moldovei. Astfel, Hănești se înscrie în tipul de sat foarte sărac, departe de lumea civilizată, fiind identificate chiar și granițe cu zonele învecinate din Moldova apreciate ca fiind mai prospere: „E lumea necăjită. Noi suntem în urmă. Am fost odată în Moldova, acolo case curate, arătoase. Cum treci Siretul spre Suceava acolo e altceva, dincolo de Hârlău. Județul Botoșani așa-i de sărac. Treceți Siretul, mergeți în alt sat, alt nivel de trai. La
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mod clar - alături de înțelepciune - un dar al Duhului (Efeseni 1, 17). Un mult mai pronunțat accent eshatologic apare în a doua scrisoare către tesaloniceni (Tesaloniceni 1, 7), unde limbajul folosit nu este fără reminiscențe în Cartea Apocalipsei: „Iar vouă celor necăjiți, să vă dea odihnă, împreună cu noi, la arătarea Domnului Iisus din cer, cu îngerii puterii Sale, în văpaie de foc”. În sfârșit, în corpul scrierilor petrine, semnificația termenului revelație își păstrează aroma eshatologică consacrată deja în epistolele pauline. Trebuie spus
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
doar de nuferi, ai să-mi faci un mic servici? Caută-l pe un anume Pip, care-i plecat de multă vreme, cred c-a și ajuns în depărtatele Antile. Dacă-l găsești, ogoiește-l, căci trebuie să fie tare necăjit: și-a uitat tamburina, uite, iar eu am găsit-o. Taram-taram-tam... Hai, Queequeg, mori acum, iar eu o să-ți cînt marșul funebru! Ă Am auzit - rosti în șoaptă Starbuck, privind prin spirai - am auzit că unii oameni bolnavi de friguri
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]